Page 9 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 9
La invitaţia tovarăşului le Republicii Socialiste via, va efectua o vizită de
Nicolae Ceauşescu, secretar România, tovarăşul Veselin prietenie în Republica So
Giuranovici, preşedintele
general al Partidului Co cialistă România, la înce
Prezidiului Republicii So
munist Român, preşedinte cialiste Federative Iugosla putul lunii februarie a.c.
PRODUCŢIE RECORD zultate tot mai bune dc nereului, folosirii lor în
ÎN SPIRITUL MĂSURILOR STABILITE DE COMITETUL DE CĂRBUNE la o zi la alta. In ziua mod cit mai eficient. In
de 31 ianuarie, minerii anul trecut acest colectiv
POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. Minerii din marele ba Văii Jiului au extras o de muncă, care a extras
zin carbonifer al Văii producţie record de căr în plus sarcinilor de plan
Jiului au început acest bune : 36 561 tone, cu peste 36 000 tone de mi
an cu liotărîrea fertilă de 2 565 tone. peste preve nereu cuprifer, s-a înca
a înfăptui exemplar mă deri. De subliniat că şase drat în toate consumurile
reţele obiective stabilite mine — I.onea, Bărbătcni, normate şi a obţinut sem
de Congresul al XIII-lea Paroşeni, Vulcan, Aninoa- nificative economii de
al partidului. In acest sa şi Lupcni — au ex materiale. Spre exemplu,
Iă scop .se aplică noi măsuri tras în luna trecută peste la lemn de mină a con
de perfecţionare a muncii prevederi 8 168 tone de sumat numai 80,7 la sulă
întrunit în şedinţă de lu crescut cu 8,4 la sută faţă de ria, I.J.R.V.M.R. şi I.C.R.T.I. în formaţiile de lucru, de cărbune cocsificabîl şi e- din cota repartizată, la
cru, sub preşedinţia secreta anul 1983, producţia globală Deva şi altele, care au ani echipare şi intrare în nergetic, explozivi — 83,3 la sută,
rului general al partidului, cu 7 la sută, iar producţia mat ritmurile întrecerii socia funcţiune a noi abataje la capse electrice — 65 la
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marfă cu 6,7 la sută, volu liste, menţinînd şi accentuînd mecanizate, de creştere ECONOMII sută, la capete detaşabile
Comitetul Politic Executiv al mul total al investiţiilor a fost ponderea judeţului nostru în mai accentuată a pro ÎN PRODUCŢIE — 85 la sută, iar la ener
C.C. al P.C.R. a dezbătut cc- mai mare cu 6,1 la sută, în industria republicană. ductivităţii muncii în căr Colectivul de muncă de gie electrică 99,5 la sută.
tivitatea şi realizările obţinu timp ce productivitatea mun Evidenţiind rezultatele bu bune. Drept urmare, greu Ia mina Deva dovedeşte Şi în cursul lunii ianua
te în economie în anul 1984, cii a sporit cu 7,1 la sută. ne înregistrate în îndeplini tăţile provocate de rigo că a înţeles necesitatea rie, la toate aceste mate
şi a stabilit sarcini impor De asemenea, în agricultură rea indicatorilor de bază ai rile acestei ierni au fost economisirii materialelor riale, minerii de la Deva
tante pentru activitatea vii s-a obţinut o depăşire a pro planului pc anul 1934, secre depăşite, obţiiiindu-se re utilizate la extracţia mi au obţinut economii.
toare. 5-a apreciat că în ducţiei planificate cu 13,3 la tarul general al partidului,
penultimul an al actualului sută. Sint cifre elocvente, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
cincinal, oamenii muncii din care atestă marile posibili a adresat calde felicitări oa
industrie şi construcţii, din tăţi de dezvoltare ale econo menilor muncii din toate sec
transporturi şi circulaţia măr miei noastre naţionale. toarele economiei şi ale vie
furilor, din toate sectoarele în acest amplu tablou al ţii sociale, urindu-le noi suc
producţiei materiale, lucră împlinirilor din anul 1984 se cese în acest an_şi in viitor.
torii ogoarelor au acţionat regăseşte şi aportul oame Totodată, secretarul general
cu înaltă dăruire şi abne nilor muncii hunecloreni, ra al partidului ă apreciat ca
gaţie, într-o atmosferă de an cordaţi permanent la reţeaua rezultatele puteau fi moi
gajare plenară in producţie, de înaltă tensiune a produc bune dacă în unele dome
generată de marile eveni ţiei materiale, alirnentînd zi nii nu s-ar fi manifestat, în
mente politice ale anului — şi noapte economia naţiona anumite perioade deficienţe
a 40-a aniversare a elibe lă cu produse indispensabi în organizarea şi conducerea
rării . patriei şi' Congresul ai le, cum sint cărbunele şi e- cctivităţii productive, abeteri
Xlll-lea al P.C.R. -, inregis- nergia electrică, fonta şi o- de la disciplina tehnologică
trind realizări deosebite, su ţelul, cimentul şi materialele şi a muncii, de la normele
perioare celor din anii pre de construcţii, minereurile de departamentale de protecţie
cedenţi. Constituind, ca in fior şi complexe, alte mărfuri a muncii, dacă s-ar fi acţio
toţi anii construcţiei socialiste şi bunuri de larg consum. nat cu toată fermitatea şi
în România, factorul dinami In prim-planul hărniciei şi răspunderea pentru înfăptui
zator al întregii • dezvoltări dăruirii patriotice, al bune rea hotăririlor partidului şi
economico-sociale a patriei, lor rezultate din 1984 s-au a legilor ţării privind reali
industria a marcat şi in 1934 situat multe colective mun zarea planului de dezvoltare
ritmuri intense de creştere şi citoreşti clin judeţ, intre care economico-socială.
modernizare, sporind poten cele ale minelor Paroşeni, O serie de .lipsuri s-au per
ţialul economic al ţării, avu Lonea şi Petrila, Deva şi petuat şi în unităţile eco
ţia naţională, nivelul gene Certej, termocentralei Min nomice hunedorene, îndeo
ral de bunăstare al poporu tia, I.P.E.G. Deva, întreprin sebi în ceea .ce priveşte uti
lui. derilor chimică şi mecanică lizarea integrală a capaci
Comitetul Politic Executiv Orăstie, C. S. Hunedoara, tăţilor de producţie şi a for
a| C.C. cil P.C.R. a relevat că I.P.S.R.U.E.E.M. şi I.U.M. Pe ţei de muncă, in aprovizio- l.A.C.R.S. Hunedoara. Formaţia de strungari conduşii de Stancu Vlilduleseu, me
in anul 1984 valoarea pro troşani, întreprinderii de con reu fruntaşă in Întrecerea la nivelul secţiei mecanice din care face parte. Foto N. GHEORGHIU
ducţiei industriale nete a fecţii Vulcan, I.M.M.R. Sime- (Confinuare în pag. a 4-a)
Promptitudinea livrărilor, calitatea ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII Kecensumintul animalelor domestice
produselor - „cărţi de vizită" i.M, Dîlja. Ţoate torţele şi energiile inîr-o comună de buni gospodari
Ieri, in prima zi de des
pentru marmurile Simeriei mobilizate plenar pentru creşterea făşurare a recensămîntului nea, Dragostin Struţ, deţi
ne 7 bovine, 4 oi, un porc
animalelor domestice, cele şi 40 de păsări. In acest
Putem spune că exportul milioane lei — valută obţi producţiei de cărbune patru echipe de recenzori an el a predat pe bază de
produselor din marmură, nute pentru economia na constituite în corn ti na C'îr- contract 1 800 kg carne.
fabricate în judeţul nostru, ţională. — Datoria noastră — 112 la sută, cu o depăşire jiţi au realizat acţiunea dc Un gospodar de frunte
constituie deja o tradiţie. — Realizarea producţiei se consemna în darea de de 86,5 metri lineari, iar recenzare la peste 100 de al comunei este şi coope
Un fel de. „stemă’* profe noastre pentru export în seamă — este să ne înde planul. lucrărilor de inves gospodării ale cetăţenilor ratorul Gheorghc Rotea,
sională căreia, minerii su cepe, de fapt, în cariere plinim exemplar sarcinile tiţii in procent de 101,9 la din satele componente. Din din satul Popeşti, nr. 5, ca
prafaţă, tăietorii, formato —• ne-a declarat Nicolae ce ne revin din hotărlrile sulă. ceea ce garantează comunicările făcute rezul re creşte 4 bovine, trei
rii, cioplitorii şi ceilalţi Moţiu, artificier la carie adoptate de Congresul al menţinerea şi creşterea ca tă că — aşa cum ne-a spus porci si 20 de păsări. Tot
oameni ai muncii din în ra Cârpiniş. Pe întregul XIII-lea al partidului, de pacităţilor de producţie reccnzorul şef Mireoa Jur- în sectorul recenzat de F,-
a spori necontenit produc pentru perioada care Ur coane — efectivele de ani caterina Czepely se află şi
male sini în creştere faţă
ACTIVITATEA DE EXPORT ţia de cărbune. mează. Neîmplinirile, lip de datele de la reccnsămîn- Tonder Apostol, care deţi
surile şi neajunsurile au
Conştienţi de rolul deo
ne 3 taurine, două o\ ine,
calitate •' dinamism • eficienţa sebit de important ce le fost, de asemenea, în cen tul din anul trecut, ceea ce un porc şi 20 dc păsări,
dovedeşte că producătorii
revine în dezvoltarea bazei trul atenţiei participanţilor în anul trecut el a predat
energetice şi de materii la dezbaterile din aduna agricoli clin comună se pre pe bază de contract două
11
treprinderea „Marmura traseu, de la locul de ex rea generală. ocupă cu răspundere dc
Simei ia îi dau mereu stră tracţie al materiei prime prime — una dintre orien — Lucrez cu brigada mea înfăptuirea obiectivelor din bovine şi 600 I lapte. Şi
lucire şi noi dimensiuni. pînă la produsul finit, aşa tările principale ale stra în abatajul frontal nr. 11/ programul judeţean de în sectorul recenzat de
Nu vom aminti decît cum a subliniat în repeta tegiei politicii economice a 3, de la sectorul II, abataj dezvoltare a zootehniei, din Mircea Savonea, Murea
că, în 198-1, pieţele externe te i Înduri t o v a r ă ş u l partidului şi statului nos intrat zilele trecute in ex Programul unic şi din pro Tirci şi Ion Almăşan gos
pentru produsele de la Nicolae Ceauşescu, secreta tru, fundamentală de tova ploatare. Realizăm zilnic gramul de autoconducere podarii au declarat real o-
„Marmura" Simeria au rul general al partidului, răşul Nicolae Ceauşescu — 150 tone cărbune — arăta si autoaproi iziomnv terito fectivclc ce le deţin. înles
crescut numeric cu alte oamenii muncii trebuie să minerii de la Dîlja au dez minerul şef de brigadă rială. nind totodată numărarea
trei ţări, iar în gama ex dovedească o înaltă con bătut cu răspundere pro Ludovic Varga. Dacă vom acestora. Intre gospodăriile
portului pe devize libere ştiinţă muncitorească, să blemele majore a căror re acţiona mai organizat, dacă în sectorul unde recen- recenzate se găseşte si cea
s-a adăugat, pentru prima acţioneze în aşa fel incit zolvare să asigure anul vom munci cu toată răs sâmînlul este efectuai de a Asineftei Popa, care creş
oară, un nou produs — să fie respectate normele acesta şi în perspectivă o punderea şi priceperea, pu reccnzorul Iulian Stoica, a- te 5 taurini’, un porc sj 30
marmoritul, Anul trecut de calitate şi de consum, producţie de- cărbune tot tem creşte producţia pe julat de Ana Tuda, In tiv păsări. Ea a livrat in anul
s-au livrat 4 733 tone de să realizeze produse ieftine mai marc. A fost subli fiecare schimb. Şi sîntem cei mai vrednici gospodari trecui peste 1000 I lapte.
marmorit (mozaic). Ca si competitive pe plan niat faptul că deşi s-au hotăriţi să facem acest ai satului Alrnaşu Sec sc La rîndul său, ivcenzo-
urmare a preocupărilor mondial. confruntat cu o serie de lucru. numără şi Ionel Bănoasă, rul Gheorghe Opreau, aju
pentru creşterea conti Declaraţii asemănătoare, greutăţi, în 198-1 s-a rea — Mai buna aprovizio în gospodăria sa au fost tat de Remus /asinii, au
nuă a calităţii produse încărcate de răspunderile lizat un spor de producţie nare cu materiale la locu înscrise în formulare 6 tau înregistrat, în baza decla
lor exportate, pentru li izvorile din imperativele cu 12 la sută mai mare rile dc muncă, operativita rine, 3 cabaline, doi porci, raţiei şi numărătmji efec
vrarea lor la timp sau ultimului an a! ciiiclnalu- faţă dc 1988, în condiţiile tea si siguranţa în trans- două oi şi ,30 de păsări, in tive,, existenţa in gospod i-
chiar în avans, planul în care s-a lucrat cu un anul trecut, el a predat
la export pc- 1984 a fost MARIN NEGOIŢA cfectiy mai mic. Planul lu GH. I. NEGREA la fondul de stat 2,5 tone NICOLAE TIRCQ3
depăşit cu 21 la sută, a- crărilor de deschideri a fost carne şi o cantitate însem
eeasta însemnînd multe (Continuare in pag. a 3-a) îndeplinii în proporţie de (Continuare in pag. a 3-a) nată de lapte. De aseme (Continuare in pag. a 3-a)
