Page 92 - Drumul_socialismului_1985_02

fco®. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 487 • MARŢI, 26 FEBRUARIE 1985

DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
O M O S C O V A . — In a p ro ­ O B U D A P E ST A . - P ro ­
p iere d e lo ca lita tea so v ie ­ d u cţia re a liza tă d e in d u s­
tică Jo d in o , u n d e fu n cţio ­ tria sid eru rg ică a R . P .
Acţiuni în favoarea păcii şi dezarmării n ea ză m a re a fa b rică d e U n g a re a sp o rit în cu rsu l
pe tema „Parisul — impre­ a u to ca m io a n e ,,B ela z", s-a a n u lu i tre cu t cu 4 ,8 la su tă .
' LONDRA 25 _ (Agerpreş), cum sint rachetele „MX", sii de artist" a pictorului rid ica t o n o u ă u n ita te a T ra n sm iţin d ştire a , a g e n ­
=— La Londra s-a deschis „Trident" şi „Pershinfi-2" Dan Hatmanu. in d u striei co n stru cto a re d e ţia M T I p re cizea ză că p ro ­
conferinţa anuală a .secţiei sporeşte pericolul unui a u to v e h icu le, sp e cia liza tă în d u cţia d e fo n tă a crescu t
sindicale a mişcării brita­ război nuclear. OSLO. — Preşedinta CAIRO. — La Cairo su b a n sa m b le p re sa te şi cu 1 la su tă , to la lizîn d
nice pentru dezarmare nu­ Partidului Muncitoresc Nor­ s-a deschis conferinţa fe­ şta n ţa te. P rim e le ca p a ci­ 2 0 7 0 0 0 0 to n e, ia r ce a d e
cleară. Participanţii au e- meilor arabe şi africane.
vegian, Gro Harlem Brund- tă ţi a u în ce p u t să fu n cţio ­ o ţe l — cu 2 ,6 la su tă , ri-
videnţiat, î,n intervenţiile Dezbaterile sint consacrate n eze în că în 1 9 8 4 , ia r lu ­ d ieîn d u -se la 3 ,7 m ilio a n e
lor, că lupta pentru pace şi STOCKITOLM 25 (Ager- tland, s-a pronunţat în fa­ problemelor privind rolul
pres). — Primul ministru voarea interzicerii oricărui n a tre cu tă co n stru cto rii a u to n e.
lupta pentru dreptul la femeii în societate şi parti­ fin a liza t şi lu cră rile în ­
al Suediei, Oloi Palme, a tip de arme cosmice. Lu­
muncă sint inseparabile. ciparea ei la lupta pentru scrise în cea d e -a d o u a 0 P H EN IA N . — In d u stria
Ei s-au pronunţat împotri­ subliniat din nou necesi- înd cuvîntul ta congresul progres social, pentru pace fa ză a p ro ie ctu lu i. co n stru cto a re d e m a şin i a
tatea imperioasă a încetă­ organizaţiei social-demo-
va reducerii alocaţiilor în pe planeta noastră. La con­ cu n o scu t o d ezv o lta re ra ­
v
scopuri sociale şi, totoda­ rii cursei înarmărilor şi a orate de tineret din Nor­ ferinţă participă reprezen­ 0 P R A G A . — M işca rea p id ă în R .P .D .„ C o re e a n ă ,
tă, pentru diminuarea chel­ realizării dezarmării. Luînd vegia, desfăşurat la Oslo, tante ale organizaţiilor ob­ d e tin e ret „Z e n it" d in în d e o seb i în cu rsu l p la n u ­
tuielilor militare cuvîntul la o conferinţă or­ Gro Ha-nlem firundtland a şteşti din ţări arabe şi a - C e h o slo v a cia îşi p ro p u n e lu i şe p te n a l 1 9 7 8 -1 9 8 4 ,
ganizată la Stockholm, el evidenţiat necesitatea unui fricane, precum şi delegaţi in te g ra re a to t m a i p u te r­ cîn d in a ce st d o m e n iu s-a
a arătat că intensificarea plan comun al tuturor sta­ din partea organismelor de n ică a tin ere i g e n e ra ţii în în reg istra t o creştere d e
cursei înarmărilor nuclea­ telor din nordul Europei. în cre a ţia teh n ico -şliin ţifică . 2 ,3 o ri fa ţă , d e şep te n a lu l
WASHINGTON 25 (Ager- re reprezintă o gravă ame­ vederea creării unei zone resort din sistemul O.N.U. In cu rsu l a n u lu i tre cu t, ti­ a n terio r, in 1 9 8 4 , p ro d u c­
şpres). — Organizaţia ame­ fără arme nucleare în a-
ninţare la adresa dreptu­ n erii in o v a to ri şi ra ţio n a - ţia d e m a şin i u n e lte a sp o ­
ricană Mişcarea pentru în­ ceastă regiune a continen­ W i TOKIO. - La Tokio
lui fundamental al omului s-au desfăşurat lucrările liza to ri o u a v a n sa t circa rit,. in co m p a ra ţie cu a n u l
gheţarea armamentelor nu­ — dreptul la viaţă. Folo­ tului. conferinţei Consiliului de le­ 3 0 0 0 0 d e p ro p u n e ri ca re 1 9 7 7 , cu 1 6 7 la su tă .
cleare a lansat un apel o- îşi v o r g ă si o la rg ă a p li­ A g e n ţia A C T C su b lin ia ză ,
piniei publice din S.U.A. sirea armei nucleare — a j|Ş PARIS. — La Centrul gătură al sindicatelor din
menţionat Olof Palme — Japonia. Principala temă a ca re în se cto a re im p o rta n ­ d e a se m e n e a , că in d u stria
de a extinde lupta pentru ar însemnă nu numai pus­ de cultură „Saint Exupery 11 te a le eco n o m ie i n a ţio n a le C o reii so cia liste e ste a s­
opr'irea cursei înarmărilor din oraşul francez Reims discuţiilor a constituit-o ce h o slo v a ce . P rin tre re a li­ tă zi in m ă su ră să p ro d u că ,
• atomice. într-o declaraţie tiirea acelor zone împotri­ se desfăşoară o suită de programul campaniei de ză rile d e fru n te a le tin e ­ p rin tre a lte le , lo co m o tiv e
dată publicităţii la Was­ va cărora ea a fost îndrep­ manifestări culturale dedi­ primăvară din acest an a rilo r se în scriu b lo cu ri d e d e 4 2 0 0 C P , ca rg o u ri d e
hington, comitetul de coor­ tată, dar, aşa cum consi­ cate României. în cadrul oamenilor muncii niponi. m e m o rie p e n tru co m p u te re , 2 0 0 0 0 to n e, tra n sfo rm a ­
donare al organizaţiei sub­ deră oamenii de ştiinţă, ea acestora, a avut ioc verni­ Luînd cuvîntul, preşedinte­ ro b o ţi, a p a ra te m o d e rn e d e to a re electrice , p rese in d u s­
liniază că realizarea a noi ar putea duce la distruge­ sajul unei expoziţii docu­ le Consiliului, M. Varasina, în reg istra re şi re d a re a tria le d e 6 0 0 0 to n e, d iv e rse
tipuri de arme nucleare, rea vieţii pe Pămint. mentare de fotografii, ilus­ a evidenţiat necesitatea in­
su n e te lo r, a d a p to a re p e n ­ tip u ri d e e ch ip a m e n te şi
trând aspecte din istoria tensificării acţiunilor în­ tru m o to a re ca re p erm it in sta la ţii m in ie ie şi p e n tru
ţării noastre, arta şi tradi­ dreptate spre apărarea cu-
d im in u a re a co n su m u rilo r d e d o ta re a n o ilo r o b ie ctiv e in ­
ţiile populare, precum şi 'ceririlor sindicale, împotri­ co m b u stib il. d u stria le.
Pe tot globul realizările României con­ va creşterii şomajului şi re­
temporane. Vor fi prezen­
0 P e ste 1 0 0 0 0 d e p e r­ cu ltu rile d e o rez d e p e su ­ tate filme de scurt metraj, ducerii nivelului de viaţă
so a n e a u fo st ev a cu a te d in p ra feţe în tin se sin t co m p ro ­ conferinţe privind pictura al oamenilor muncii. I f
zo n ele n o rd -v e stice a le A r­ m ise . V iteza v ia tu lu i a a - românească, vor avea loc ÎNTREPRINDEREA DE EXECUŢIE
g en tin e i, g ra v a fe cta te d e tin s 7 0 k m p e o ră . M ii d e audiţii de muzică populară.
in u n d a ţii, in p ro v in cia Ju - o a m e n i a u ră m a s fă ră a - Va fi prezentată, de aseme­ Sî EXPLOATAREA LUCRĂRILOR
ju y , a p e le n u rilo r P ilco m a y o d â p o st. A u to rită ţile lo ca le nea, o expoziţie de desene DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE DEVA
şi B e rm ejo a u a co p erit că i­ a u lu a t m ă su ri p e n tru e li­
le d e co m u n ica ţii, izo lin d m in a re a co n secin ţelo r u ra ­ str. Depozitelor nr. 6, telefon 23420
o ra şe le Itu rb e , H u m a h u a ca , g a n u lu i.
T ilca ra M a im a ra . In p ro v in ­ sa in o ra şu l b e lg ia n G en i AGENDĂ ENERGETICĂ ÎNCADREAZĂ
cia S o ita , n iv e lu l a p e lo r a s-a d esch is ex p o ziţia in ter­ - * i
a tin s, In u n ele p o rţiu n i, n a ţio n a lă „O m u l şi C o sm o ­ MOSCOVA 25 (Ager- k\V fiecare — urmează să © absolvenţi a 8, 10 sau 12 clase, cu stagiul
p este tre i m etri. su l", in ca d ru l că reia , fir­ pres). — între obiectivele fie date în exploatare în militar satisfăcut pentru calificare în meseria de
EB In o ra şu l b ra zilia n Sa n m e , în tre p rin d e ri şi o rg a n i­ energetice ce vor intra în Gruzia, la centrala de la
Jo se d o s C a m p o s s-a d e s­ za ţii co m e rcia le d in 2 0 d e funcţiune în acest an în Jinvali. — maşinist utilaj terasier.
ch is p rim a co n fe rin ţă in ­ ţă ri p re zin tă d ife rite a p a ­ Uniunea Sovietică, un loc ■ă
tern a ţio n a lă co n sa cra tă p ro ­ ra te şi d isp o zitiv e d e teh ­ important va reveni hidro­ KUALA LUMPUR 25 (A-
tecţiei p ă d u rilo r tro p ica le . centralelor. Astfel, după gerpres). — în capitala
n ică sp a ţia lă . M a n ife sta re a
C o n fe rin ţa , ca re se d esfă ­ cum a informat „Economi- Malayezîei se experimen­
in clu d e reu n iu n i în cu rsu l
şo a ră d in in iţia tiv a O .N .U ., că ro ra v o r fi p re ze n ta te re ­ ce&kaia. Gazeta", la marea tează noi tipuri de auto­ SECŢIA DE PRELUCRAREA DEŞEURILOR
v a a n a liza în p rin cip a l p ro ­ centrală Saiano-Şuşensk al mobile care funcţionează
fera te şi e x p u n e ri te h n ice şi METALICE S1MER5A
b lem e le p riv in d co n se cin ţe ­ ştiin ţifice le g a te d e e x p lo ­ nouălea agregat, cu o pute­ cu carburant obţinut din
le a ctiv ită ţii u m a n e a su p ra ra rea co sm o su lu i. re de G40 000 kW va livra ulei de palmier. Primul lot
flo re i tro p ica le a p la n etei, primele cantităţi de curent, experimental, care cuprin­ cu sediul în str. Cuza Vodă, nr. 26,
in sp e cia l în zo n a A m a zo ­ H Ita lia p re g ă teşte o e x ­ în Tadjikistan, la noua de şapte automobile, a în­ • telefon 60220 ; 60180
n u lu i, u n d e se a llă ce l m a i p ed iţie ştiin ţifică p en tru centrală din seria celor de dreptăţit aşteptările : toa­
m a re şi m a i d iv ers d e p o zit A n ta rctica , in fo rm e a ză a - pe Vahş, cea de la Baipa- te vehiculele au parcurs Organizează concurs pentru ocuparea
d e flo ră tro p ica lă d e p e g en ţia F ra n ce P re sse . G u ­ între 50 000—100 000 kilo­
p ă m in t v e rn u l a a p ro b a t fin a n ţa rea zin, vor începe să funcţio­ metri fără dificultăţi A- © UNUI POST DE MAISTRU
m U n u ra g a n p u tern ic, u n u i p ro g ra m d e cerce tă ri, neze două turbine de cest succes i-a determinat
150 000 kW, iar în Kirghi-
în so ţit d e p lo i to ren ţia le , ca re p rev e d e , în tre a lte le, pe specialiştii malayezieni în data de 11 martie 1985, orele 10,00.
zia se pregăteşte pornirea
S -a a b ă tu t a su p ra zo n elo r in sta la rea u n e i b a ze ştiin ­ să încerce să experimente­
ce n tra le şi d e v e st a le ţifice p e rm a n e n te p en tru unui agregat cu o putere ze noul carburant şi la... Condiţiile de încadrare şi retribuire con­
In su lei Ja v a . N u m ero a se lo ­ u n n u m ă r d e 4 0 d e sp e ­ similară, -la hidrocentrala locomotive. Proiectul unei form Legii nr. 57/1974 si Legii nr. 12/
cu in ţe a u fo st a v a ria te şi cia lişti. de la Taş—Kumîr. Două asemenea locomotive se
noi capacităţi — de G5 000 află în stadiul final. 1971. ’ ,
în păienjenişul datoriilor
Deteriorarea situaţiei terne a ţărilor în curs de Un rol central în pro­ totalizează 33 şi, respec­
valutar-financiare a ţări­ dezvoltare cu 4 miliarde movarea unei politici neo- tiv, 90 miliarde dolari.
lor în curs de dezvoltare, de dolari. colonialiste îl au organi­ Folosind aceste organiza­
în special a celor impor­ Numeroase ţări în curs zaţiile valutar-financiare ţii, ţările occidentale în­
tatoare de petrol, este de­ de dezvoltare au fost ne­ internaţionale — Fondul cearcă să influenţeze a-
terminată în principal, de voite să-şl reducă ritmul Monetar Internaţional supra dezvoltării econo­
factori externi. Timp de dezvoltării lor economi­ (F.M.I.) şi Banca Interna­ mice a ţărilor în curs de
şapte ani consecutiv s-.au ce, care şi aşa era scăzut ţională de Reconstrucţie dezvoltare în direcţia do­
înrăutăţit condiţiile lor ca urmare a numeroase- * şi Dezvoltare (B.I.R.D.). rită de ele sub forma u-
comerciale, au scăzut pre­ nor recomandări „impar­
ţurile de export şi s-au ţiale" ale unor specialişti
î „competenţi".
scumpit importurile (cu Din presa străină
peste 20 la sută în perioa­ Astfel, în 1982—1984,
da 1978—1983). La înce­ pentru reglementarea cri­ ■ ADÎNC îndureraţi,
putul anilor ’80 au fost lor dificultăţi întîmpina- Guyernele occidentale şi zei datoriilor externe ale soţia Lena, (iii I.iviu şi
introduse noi restricţii la te. Ţările occidentale văd companiile transnaţionale Mexicului, Argentinei, Nicâ, nurorile Marla şi
importurile mărfurilor a- în situaţia valutar-finan- le consideră autorităţi su­ Braziliei, Sudanului, Zai­ Maricica, nepoţii Ovidiu,
Emlluţ,
Marlus
Tăvi,
şl
cestor ţări pe piaţa S.U.A., ciară critică a ţărilor din preme care îşi argumen­ rului şi altor ţări, credi­ (ratele Guşti, cumnaţii,
a Canadei şi a ţărilor Asia, Africa şi America tează amestecul lor în torii occidentali au impus cuscrii anunţă încetarea
din viaţă, in dala de 23
vest-europene. La aceasta Latină un fel de posibili­ politica economică a ţă­ drept condiţie pentru re- DIVERSE februarie l»85, a celui ce
■
pensionării,
ocazia
trebuie să adăugăm şi li­ tate unică a „renaşterii rilor în curs de dezvolta­ eşalonarea datoriei lor după CU activitate neîntreruptă a (ost
o
mitarea cererii de mate­ globale 11 a politicii neo- re prin „stabilizarea 11 si­ externe şi acordarea de in cadrul I.A.S. Haţeg, do 36 SOCACI l.AUl'.KNŢIU.
rii prime ca urmare a cri­ colonialiste pe care ele o tuaţiei economico-finan- noi credite, aplicarea unor de ani, a contabilului şei Ta- în vîrslă de 61 ani, din
satul Peşteana.
oa­
colectivul
zei economice din perioa­ promovează sub lozinca cîare a acestora. programe „de stabilizare" maş Savu, muncii din de unitate Amintirea tui va râmî-
meni
al
da 1980—82. Creşterea da­ „adaptării structurale". Cu Influenţa dominantă în impuse de F.M.I. S-a cal­ îi urează multă sănătate, le- ne veşnică in inimile
toriei externe a favorizat alte cuvinte, încearcă să F.M.I. şi B.I.R.D. o au culat că totalul dobînzi­ ricirc şi viată lungă. noastre, (207)
şi mărirea fără precedent impună ţărilor în curs de ţările industrializate dez­ lor datorate F.M.I. pentru DECESE
a dobînzilor pe pieţele dezvoltare reconstruirea voltate: 00 la sută din credite acordate în con­
internaţionale şi naţiona­ economiei lor după reţe­ numărul total al voturi­ diţii economice şi politice H MAMA, soţia, fiice­
g]
le de capital, în special te occidentale. Şi toate lor în aceste organizaţii înjositoare a crescut de le, ginerii şi nepoţii a- colegul SÎNTEM alături «le
Milrache
nostru
pe cele din S.U.A. Econo­ acestea, sînt prezentate financiare aparţin acestor la 33 la sută, la începutul nunţă cu profundă dure­ a Constantin în marea du-
incetarea
re
din
viaţă
miştii consideră că majo­ drept căi „optime 11 de ie­ ţări. Totodată, ele deţin anilor ’70, la 96 la sută celui ce a fost rcro pricinuită de moar­
rarea dobînzilor în Sta­ şire din criza valutar- un uriaş potenţial finan­ în 1983—1984., (Agenţia de POPA AUltEL tea tatălui său.
Colectivul de oameni ai
tele Unite numai cu un financiară şi de reluare a ciar. Numai datoria ţări­ presă Novosli). în vîrstă de 58 ani. va avea muncii «1c la B.A.l). nr.
Inmormintarea
singur procent măreşte, ritmului dinamic al eco­ lor în curs de dezvoltare loc miercuri, 27 februa­ 6 Pcştiş—Hunedoara, bi­
automat, plata datoriei ex­ nomiei. către F.M.I. şi B.I.R.D. (Agerpres) rie, orele 14, în salul roul depozite. (212)
Hărţăgani. (210)
COLEG JL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu lstrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.______ l ,
ÎEDA'j IA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 2,. August, nr. 2j7.