Page 93 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 93
j CETĂŢENE ŞI CETĂŢENI!
| Votînd candidaţii Frontului
| Democraţiei şi Unităţii So-
| cialiste, votaţi pentru con-
j tinua prosperitate a României
I socialiste, pentru p a c e şi
I bunăstare!
La C.A.P. Veţel
Eforturi permanente pentru PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA"
o bună activitate Şi CONSILIILE POPULARE
în ferma zootehnică Cu responsabilitate BAIA DE CRIŞ f pte îngemănate
S
în viaţa viguroasă a satelor
Pentru a asigura buna condiţii ca anul acesta e- comunistă
desfăşurare a activităţii în fectivele totale şl matcă să
ferma zootehnică, la C.AP. fie asigurate numai din ....A ju n g ln d la Jeb e a , a ici tu ra l n o u s-a co n stru it în
Veţel se depun eforturi prăsilă proprie, .atît la bo Maistrul mecanic Gheor- In aceeaşi circumscrip u n d e m u ltisecu la ru l g o ru n sa tu l R işca . S ă ten ii a u ră s
susţinute din partea con vine, cit şi la ovine. ghe Negrescu are temeini ţie electorală care cuprin a l lu i H o rea , m a rto r a l fră - p u n s în n u m ă r m a re la
ducerilor unităţii şi fermei, A fost realizat şi depăşit ce motive de •mîndrie. A de Aleea Crinilor, blocurile m în tă riJo r d e la 1 7 8 4 , lo cu l re a liza rea o b iectiv u lu i, a şa
precum şi a lucrătorilor numărul de viţei planifi fost propus zilele trecute £ 8, £ 13, Aleea lalelelor, m iîln im ră scu la ţilo r d e p e cu m a u fă cu t-o şi a tu n ci
din aeest sector. Ca urma cat pe primele două luni candidat de -deputat pen cu blocurile AB 1, B 7 , C7 V a lea C rişu lu i A lb , stră ju cîn d a u fo st so licita ţi să
ie şte fa ln ic lin iştea m o rm in co n trib u ie la co n stru ire a
re, în incinta unităţii şi în ale acestui an, iar fătărîle tru circumscripţia electora şi blocul experimental, este telo r e ro ilo r, im p re sia d e p o d u lu i p este „V a lea sa
adăposturile de animate la ovine se desfăşoară in lă municipală nr. 9 Deva. candidat de deputat şi sp a ţiu a lb se a m p lifică to i tu lu i", şi la d ev ie re a a p e i
domneşte ordinea şi cură condiţii bune, obţinîndu-se Cei prezenţi, majoritatea maistrul constructor Ilie m a i m u lt. A lb ite d e n e a , p e o d ista n ţă d e 3 0 0 m e
ţenia. Zăpada ■ a fost înlă aproape 100 de miei. Faţă tovarăşi de muncă de la Ceaiarîş. S-a călii în focul d ea lu rile ţin u tu rilo r d e le tri. In sa tu l Lu n ca s-a
turată din jurul adăpostu
de 171 vaci şi juninci pre întreprinderea electrocen- muncii pe şantierele din O- g en d ă a le B ă ii d e C riş p ă s p ro cu ra t to t m a te ria lu l in
rilor şî accesul la depozi văzute pentru trimestrul I, trale, au avut cuvinte elo radea, Timişoara, Arad, Tur- tre a ză p a rcă m a i tă cu te v e d e rea co n stru irii u n e i n o i
tul de furaje nu este stîn- s-a realizat un efectiv de gioase despre comunistul a nu Severin, Oraviţa ale An m ă rtu riile zb u ciu m a te i isto şco li. In a ce la şi sa t s-a
jenit. în grajduri este cu rii a fo ste i „ca p ita le a ve- co n stru it u n p o d e ţ p este
18G capete. Prevederile cărui activitate o cunosc treprizei energoconstrucţia
rat şi caid. Animalele au planului la producţia de încă din anul 1973, cînd a Timişoara, ca zidar, şi a- ch iu lu i co m ita t a l Z c'co d u V a lea Lu n cii şi s-a a m e n a
asigurată hrană şi apă în lapte marfă pe primul tri lu i". Ş o se a u a tro ie n ită , n e - ja t d ru m u l sp re V ă le n i. In
cantităţi suficiente. lucrat mal îrrtîi ca lăcătuş, poi din 1972 ca maistru ia sfirşilu l a lb a l în tin d e rilo r C ă ră stă u s-a co n stru it u n
mestru au fost depăşite
Şeful fermei, Tema încă de pe acum cu 15 hl. d e o p a rte şi d e a lia , m ă r b lo c n o u d e lo cu in ţe p en
Neamţu', sublinia atenţia Faţă de primele zile ale C A N D I D A Ţ I I F . D . U . S . — g in ite d e p ă d u ri şi p o ie n i, tru p e rso n a lu l ce d e serv e ş-
deosebită pe care o acor
lunii ianuarie, producţia C A N 0 1 0 A Ţ I I N O Ş T E I
dă, împreună cu persona zilnică de lapte marfă a - AŞEZĂRI HUNEDORENE
lul sanitar-veterinar şi în ÎNTRE DOUĂ LEGISLATURI
crescut cu peste 80 litri.
grijitorii, bunei îngrijiri, apoi ca maistru mecanic brigada „Energoconstruc
La. toate aceste realizări au
hrăniri şi stării de sănăta la sectorul de reparaţii ţia" Deva. A fost prezent o fe ră p riv irilo r o p riv elişte te co m p le x u l d e creştere c
contribuit Virginia Dincă,
te a bovinelor şi ovinelor. mori-cărbune — sectorul cel zilnic la lucrările de pozare d e o fru m u seţe a p a rte . A şa a n im a le lo r d in B irtin . h .
tehnician veterinar, Leona mai fierbinte al centralei, a reţelelor de termofioare cu m e ste şi sim ţă m în tu l to a te ce le p a tru C .A .P ., -
O grijă sporită există pen
Toader, .operator-însămîn- cum îl numea însuşi comu a municipiului — lucrare fi p en tru o a m en ii lo cu lu i ca re Jeb e a , R işca , Lu n ca şi Co
tru a asigura condiţii co nalizată, în primă etapă, în d escin d d in a ce i stră m o şi ră stă u — s-a u e x e cu ta t Ij
ţător, Lucia Puiţ, economis nistul Negrescu.
respunzătoare fătărilor la d em n i şi cu ra jo şi. cră ri d e m o d e rn iza re a se c
ta fermei, Cornel Covaci, Au trecut mulţi ani de perioada cuprinsă între -cele
bovine şi ovine (au fost cînd Gheorghe Negrescu două legislaturi. Lucrează A şa le sin t şi fa p tele, to a relo r zo o te h n ice .
Aurel Puiţ, losif Mureşan, în g e m ă n a te in re a lită ţile T o t in a ce a stă p e rio a
organizate maternităţi), lu- lucrează în acelaşi loc de acum împreună cu brigada
Nicolae Cioancă şi ceilalţi co n le m p o ra n e, ca re p o t li d ă , d e cin ci a n i, a fo st
îndu-se măsuri pentru a muncă, ani în care a do de constructori pe care o
îngrijitori. în tîln ite la to t p a su l în co m p let re n o v a t co m p le x u l
se evita pierderile prin vedit o temeinică pregătire conduce la aceleaşi lucrări B a ia d e C riş, d a r şi în tu ristic d e -la Jeb ea , a fo st
îngrijitorii şi personalul politică şi profesională, de pozare a conductelor în
mortalităţi. în vederea rea sa te le Jeb e a , R işca , R işcu - cre a t, cu a p o rtu l tin e rilo r
tehnic de specialitate do certe calităţi de organiza zona Mârâşti, pentru fina liţa , B a ld o v in i, C ă ră stă u , co m u n e i, „P a rcu l tin ere tu
lizării indicatorilor de
vedesc preocupare, dăruire, tor şi coordonator, con lizarea termoficării în car Lu n ca , V ă len i, C .a ra ci. lu i" in B a ia d e C riş, s-a
plan, hrănirea tineretului
hărnicie şi abnegaţie în ştient de necesitatea func tierele Dacia şi Micro 15. ...S -a co n stru it m u lt, s-a u re a m e n a ja t izv o ru l „T ro ia n ",
bovin şi ovin, viţelelor de re a liza t n e n u m ă ra te lu cră ri s-a u efec-tu a t lu cră ri d e
munca lor de zi cu zi şi ţionării la înalţi parametri Aprecierea faptelor de
reproducţie, vacilor şi ju- muncă ale celor doi maiş e d ilita r-g o sp o d ă re şti în p e ca n a liză ri a le stră zilo r G o
nu precupeţesc nici un e- calitativi a morilor de căr rio a d a d in tre ce le d o u ă le ru n u lu i şi Izvo r; în to a te
■nincilor gestante se face tri, stima şi preţuirea de
fort pentru ca activitatea bune, spre a obţine cît mai g isla tu ri. C u a p o rtu l ce tă sa te le s-a u rep a ra t şi m o
.diferenţiat. Trebuie subli care se bucură în rindul
în sectorul zootehnic să se multă energie electrică. Ca ţen ilo r, la Jeb e a s-a co n d ern iza t d ru m u rile , s-a u
niat ca un fapt pozitiv că comuniştilor organizaţiilor stru it u n n o u lă ca ş d e cu l co n stru it sta ţii d e a u to b u
desfăşoare în bune condi lităţi remarcate atît -de su
procesul de selecţie şi re de partid din care fac par tu ră , 3 0 d e fa m ilii şi-a u ze in R işca , Je b e a şi R iş
ţii, să se obţină producţii dorii şi lăcătuşii în mijlo
producţie este condus şi se te, implicarea lor directă in tro d u s a p ă p o ta b ilă In cu liţa ş.a .
sporite de lapte. cul cărora lucrează:, dt şi ca se. T o t a ici a fo st a m e ...G h eo rg h e T o m a , lo a n
desfăşoară conform progra- în nenumărate activităţi ob
de cei cu care convieţuieş n a ja t u n in cu b a to r, ca re B irn a , N ico la e D e o a n că d in
inului stabilit, fiind create N, BAD1U şteşti, sînt suportul reco sco a te 4 4 0 0 0 p u i in tr-o se Jeb e a , R o m a n Lu ca ci, V io -
te în acelaşi bloc din car
mandărilor călduroase pe rie , ca şi o cre scă to rie d e re l V a siu , Ile a n a Fa u r,
tierul Gojdu, el avînd ne
care le-au primit spre a p ă să ri. R işcu liţa se p o a te N ico la e Fie re a d in R işca ,
m în d rî cu re a liză ri d e o se
Io n B a rb U j Io n Z etiu , A -
în pagina a Ii-a numărate iniţiative gospo candida într-una din cir b ite : in tro d u ce re a a p e i în v ra m Fa u r, M a ria 8 o la r,
dăreşti pentru ca strada,
cumscripţiile electorale ale to a te ce le 2 5 0 d e g o sp o M a rifa N eg riu d in R işcu
întregul ansamblu de blo
municipiului Deva. d ă rii a le să te n ilo r şi re a m e- liţa , fo n G lig o r, V icto r Ji-
curi al cartieruliiti sâ arate n a ja re a că m in u lu i cu ltu ESTERA ŞINA
dt mol frumos. VALI ARDELEANU ra l, p u n ctu lu i sa n ita r şi m a
g a zin u lu i să te sc- C ă m in cu l{Continuare în pag. a 3-a)
Să trăieşti mereu cu conştiinţa
datoriei împlinite
I-am sărbătorit de au rile de fier ale judeţului pră şi încărcată de răspun
rind pe ceferişti, aceşti nostru, indiferent că sînt dere, de veghe şi dăruire,
vrednici lucrători ai dru mecanici de locomotivă sau s-au situat mereu în frun
murilor de fier ale ţării. mecanici ajutori, lăcătuşi 1 te.
Şi nu exagerăm cu nimic de revizie, impiegaţi de R.C.M. Deva. Inginerul
dacă spunem că în acest mişcare sau operatori la Avram Rîrabărean, coor
an, în această iarnă grea, donatorul activităţii între
cu nămeţi, geruri şi vis ÎN LUPTĂ CU gului R.C.M. a fost şi este
cole cum n-au fost demult, mereu o prezenţă activă,
sărbătoarea ceferiştilor a RIGORILE IERNII cum se spune. Termocen
avut străluciri în plus. trala Mintia, C. S. Hune
Strălucirile au venit toc regulatorul de circulaţie, doara, C.S. „Victoria* Că-
mai din greutăţile prici acari, şefi de R.C.M.-uri şi lan trebuie să primească
nuite de zilele şi nopţile staţii, lucrători din gări şl ritmic cărbune, minereu şî
geroase, dar care trebuiau cantoane, de la întreţine calcar, să-şi expedieze spre
— şi au fost în taină par rea liniilor şî de ia centra beneficiari produsele fini-
te — învinse, fără pertur lizarea electrodlnamîcă, în- GH. 1 NEGREA,
baţii mari în transportul tr-un cuvînt, ceferiştii de 10AN JURA,
călătorilor şi mărfurilor pe raza judeţului Hune corespondent
şpre destinaţiile lor.
doara au fost zi şi noapte
Lucrătorii de la drumu la datorie. în munca as {Continuare în pag. a 3-a)