Page 94 - Drumul_socialismului_1985_02

Rt>q. 7 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

20.00 Telcjui
lor)
* A ger.
20, ,i.) TnAun.
* Cons
a omul
ne de
„Service" în subteran Filtrul umed la autobuzele Disciplină şi întrajutorare 20,35 Oameni
tico-idc
i •’ i i : : ' • ; lor). Fi
:
artistic
După cum se ştie, Intre/- ridicarea calităţii lucrări­ cu consum de gaz Atelierul de verificatoa­ bază din atelier. Credem 21.00 Film 8
prinderea minieră Paroşeni lor, am specializat oame­ re, din cadrul secţiei scu- că şi în această privinţă în lupţi
tarii. C
s-a situat pe primul loc în nii pe genuri de operaţii, lărie a I.M. Orăştie, numără am acumulat o experienţă ternatio
întrecerea socialistă pe deşi majoritatea sînt poli- „Conduc autobuzul 31 - filtru. Acest gen de fil­ doar 42 de oameni. Aproa­ pozitivă. Meseriaşii cei EplsotU
1984 între unităţile aparţi­ ealificaţi, putînd executa IID - 6487 din dotarea Auto­ tru umed se poate adapta pe unul ca unul, buni mai buni primesc .sapşină 21,50 Tolejur
lor)
nătoare Combinatului mi­ la nevoie orice lucrări. bazei Hunedoara. Efectuez la orice tip de autove­ meseriaşi, cu înaltă pregă­ de partid de a se ocupa 22^00 închide
nier Vălea' JlălUi; cu un Pe fiecare din cei „73" transport de călători din hicul care funcţionează pe tire profesională şi . con­ de muncitorii tineri. Şi o Iul.
spor al producţiei de căr­ ij caracterizează înalta con­ Hunedoara spre diferite gaz". ştiinţă muncitorească. Acti­ fac cu pasiune şi răspun­
bune de circa 30 000 tone. ştiinţă a datoriei, spiritul localităţi ale municipiului Am verificat la Autoba­ vitatea lor este una dintre dere, împărtăşindu-le cu
răbdare din experienţa lor,
„Alături de mineri, la acest de angajare şi dăruire în şi invers. Mă străduiesc za Hunedoara temeinicia cele mai importante din , edueîndu-i ca oameni con-
frumos succes şi-a adus o muncă. Chiar dacă azi, la să-mi fac cît mai bine celor spuse şi făcute de întreprindere. Ei realizea­ solidînd astfel capaeitatşn Kad
ză verificatoare pentru ce­
însemnată contribuţie şi ora 16, şi-au terminat şutul, datoria. întrucît lucrez conducătorul auto Lazăr creatoare şi de acţiune a
echipa „service", care ac­ iar peste două ore îi re­ pe un autobuz adaptat la Sion. „Da, Lazăr Sion este lelalte secţii şi ateliere ale
.1 BtiCURBŞ'J
ţionează zi şi noapte, ală­ cheamă la mină treburile funcţionarea pe gaz me­ unul dintre muncitorii unităţii, cu care se tes­ colectivului, prestigiul său dioprograpiu
muncitoresc" „Mi se pare
tează o gamă. largă de
turi de mineri, în abata­ urgente ale producţiei, nici tan, arn constatat că im­ noştri harnici şi conştiin­ proprietăţi şi parametri normal să mă ocup d,î ti­ Lu ordin ea
jele de cărbune, aprecia­ unul dintre ei nu şovăie. purităţile din gaz conduc cioşi, de 25 de ani şofer tehnico-economici ai agre­ neri părinteşte, să mă a- cultură f ,'.7,0
ză Ioan Beserman, direc-, Pentru cărbunele ţării, nici la uzura prematură a se­ pe autobuze, preocupat gatelor, instalaţiilor, pie­ propii de sufletul lor şi să-i 7.30 Răsppnd
t o v a c ă' ş u
un efort nu este prea mare. tului motor. Din . cîte am permanent de bunul mers
torul I. M. Paroşeni. Aş „Aceste calităţi mi se par auzit, s-ar putea faCe ceva al activităţii unităţii, cu selor ce se execută la apropii de sufletul meu, Ceauşescu. :
putea spune , că în cei 10 deosebit de importante la pentru prevenirea acestui I.M. Orăştie. să le luminez mintea cu ca riguros «
nul
Indcplln
ani, de cînd a fost în­ oamenii din formaţia „ser­ impediment. Aşa am ajuns multă grijă pentru maşina Prin ce se remarcă acest tainele meseriei, relevp în catorll. * ţ
fiinţată, echipa „service" vice", relevă Constantin să gîndesc şi să realizez pe care lucrează, preci­ colectiv ? Ce experienţă frumoase cuvinte strun­ teşte de aic;
a acumtjlat o bogată expe­ zează maistrul principal deţine el, care ar putea fi garul Ioan Micu. Este spre vlsta presei
Matei, secretarul comitetu­ un filtru umed, pe care Emil Vots, preşedintele melodiilor ;
rienţă,. mina noastră fiind lui de partid al minei. l-am conectat la instalaţia preluată şi de alte colec­ mulţumirea noastră şi a ştiri ! 9 05 I
una dintre cele mai meca­ La maistrul Ştefan Tudo- de gaz a autobuzului. Sînt comitetului sindicatului din tive 7 lor, spre. folosul societăţii, cultătorllor.;
nizate din Valea Jiului". răn, la' lăcătuşii Iosif Ilon- mai mult de şase luni de autobază. Filtrul umed — Noi zicem că, în. prî- îi învăţ şi meserie, dar şi de ştiri 5
de muzică t
în ce constă această hofer şi Nicolae Dudui, la cînd lucrez cu autobuzul realizat. de el şi folosit pe | mul rînd, spiritul de echi­ să fie cinstiţi, gospodari Din ţările s
Buletin
experienţă ? electricianul Aurel Bîidea, în acest sistem şi rezulta­ autobuzul 31-HD-6487 dă pă, de colaborare, discipli­ in fabrică şi acasă, să fie Radiocarusch de
Aveam să aflăm de' la la toţi ceilalţi". tele sînt, după părerea rezultate promiţătoare.' Este nă şi întrajutorare,' apre­ oameni. Şi am mulţumi­ tr-o avcntui
alţi interlocutori, oameni De curînd, mai exact mea, foarte biine. Filtrul deja o experienţă valo­ ciază maistrul Petru lagăr. rea' că mă ascultă. La noi. 11,35 PubI;
care fac parte din echipă, în 15 februarie a.e„ la se reglează automat, mo­ roasă, verificată de prac­ Executăm verificatoare de fuziunea intre generaţii se Buletin dc ş
ta
secolului
fi pre-
tică, şi ar. putea
care se contopesc cu sar­ mina Paroşeni s-a pus în torul preia singur din bu­ o foarte mare complexitate face gradat, frumos, efi- comoara fol
cinile ei, cu problemele funcţiune primul complex telie cantitatea necesară de luată de toţi cei 14 şoferi tehnică, cu ajutorul căro­ . cient". Radiojurnal;
de pe
autobuzele noastre
Este, într-adevăr, intere­
minei. „La început, acum de mare înălţime şi înaltă gaz, iar schimbarea de pe care funcţionează pe gaz ra se măsoară paralelismul, sant, logic şi necesar să 13.30 Fotbal
nut ţ 16,00 B
planeitatea, concentricita-
10 ani, eram ‘ o formaţie productivitate, in sectorul gaz pe motorină şi invers metan", . tea, alţi parametri tehnico- creştem cu grijă generaţii­ 16,05 Hora
modestă, spune maistrul III, stratul 5, blocul VI, se realizează de asemenea Aceeaşi părere o are şi funcţionali ai unor piese, le de mîine. De fapt, ni tite ; 16,35 C
nomicc ;
16
principal Ştefan Tudoran. pe o lungime a liniei de automat, fără intervenţia Ioan Bojan, un alt şofer instalaţii, măşini-iirielte se spune, aşa au ajuns azi diculul • 17
şoferului la motor. In a-
Treptat, ne-atn completat front pe direcţie de 150 celaşi timp, filtrul reţine de nădejde’ al Autobazei etc Trebuie să dea re­ meseriaşi de prună clasă Ştiri ; j
a
i a
d
.
numărul cu meseriaşi din­ metri şi o înălţime de 5 în cea mai mare parte Hunedoara, şi el cu 22 ani zultate şl toleranţe de or­ lăcătuşii Ionel Petrescu şi r Ceauşescu, li ]
metri. El va realiza o
tre cei mai buni de la producţie zilnică de căr­ impurităţile din gaz, pre- activ la volanul auto­ dinul mi Tonilor. Şl un Remus Căstăian, frezorii ce patriotici
mină — lăcătuşi, mecanici, lurigindu-se astfel conside­ buzelor. „Este bun şi deo­ verificator nu se realizea­ Ioan Pîrva şi Ioan Nasta, nare,; 17,40
bune de 1 200 tone. La romane ; 18,
electricieni, chiar hidrauli- montarea complexului, ală­ rabil viaţa motorului. Cu sebit de util pentru viaţa ză la o singură maşină, ci pe urmele cărora calcă + Radiojurn
cieni ■—, oamenii au prins turi de brigada cunoscutu­ 5 atmosfere presiune la maşinilor filtrul lui Lazăr la mai multe, de către viguros, cu nădejde şi*spe­ International
tinerii
foruir
genda
ranţă,
mai
mai mulţi meseriaşi. Şl
Ioan
gustul şi rostul muncii în lui Perene Fazakaş, a lu­ gaz fac 100 kilometri în Sion, însă ar trebui ca strungari şi frezori şi ra- Finişan, Doina Băţăgui şi ţionale; ★ \
echipă, au rămas şi s-au crat zile şi nopţi la rînd condiţii foarte bune, curăţ autobaza noastră sau I.T.A. botori şi rectificatori. Dacă Maria Ileasă, mulţi alţii. opţiunea n
Deva să-i dea toată aten­
specializat continuu, prin şi formaţia „service". Acum filtrul, iar la 2 000 kilo­ ţia şi să procure asemenea unul întîrzie lucrul sau Interlocutorii relevă şi pentru eoni
tate a patri
lucrul efectiv la cele mai aceasta lucrează la demon­ metri se poate schimba filtre". nu-1 face de calitate, efor­ alte atribute ale muncii informaţii.
încorporează
care
uleiul,
diverse şi complexe utila­ tarea a două complexe me­ impurităţile reţinute de G. DINU tul celorlalţi se anulea­ lor, pe care le aplică Radiojurnal:
22.01
dv... ;
je şi instalaţii miniere. canizate în sectorul I, stra­ ză. Tocmai de aceea, spi­ exigent şi responsabil, ob- oră * Radi
tul 18, la repunerea în Rezultatele
Azi sîntem -75 de meseriaşi funcţiune a trei combine ritul de echipă, cum zi- ţinînd rezultate foarte expres ; 23.0
în echipări vrem ca la fi­ de înaintare în cărbune, la • ceam, de întrajutorare, bune în producţie. „Un e- zicale : 23,25
nele acestui an să ajungem este atributul esenţial ce lement important mi se de ştiri.
la 100“. o serie de lucrări de repa­ caracterizează colectivul pare ambiţia nemărturisită
raţii şi revizii ale unor
Ce atribuţii concrete au utilaje din subteran. nostru. Noi nu avem re­ a fiecăruia de a munci
ei ? fuzuri de sarcini, absenţe mai bine, disciplina auto- LClNI
— După 10 ani de acti­ nemotivate, rebuturi, timp impusă de a folosi deplin
— întreţinem şi reparăm vitate, membrii formaţiei irosit. timpul de lucru, de a-şi
toate utilajele din 'dotarea noastre „service" lucrează îngriji maşinile şi a gos­
minei, participăm, alături tot mai repede şi mai bine, In atelier, alături de me­ podări materialele, de a DEVA : t
(Patria); f
de mineri, la montarea şi utilajele moderne, de înal­ seriaşi cu vechime şi bună se ajuta şi de cîte ci este pat * Gem'
pregătire profesională, lu­
demontarea complexelor tă complexitate tehnică, nu nevoie", completează recti­ ţă (Arta) ;
mecanizate de susţinere şi mai au secrete pentru ei, crează mulţi tineri. „Avînd ficatorul Ioan Gridan. Surorile (M<
în vedere complexitatea şi
tăiere a cărbunelui, inter­ cu toţii constituind exem­ importanţa muncii noastre, Sînt doar cîteva date Războiul s
riile 1-IT
venim oportun, ziua sau ple de conştiinciozitate şi punem un accent deosebit din experienţa pozitiva a la T u
noaptea, ori de cîte ori dăruire în muncă, face pe pregătirea forţei de unui tînăr colectiv mun­ căra)', (Aria) d ;
zaţi
apar defecţiuni sau alte precizarea Ioan Beserman. muncă tinere, care preia citoresc — model de an­ Dacă e div<
probleme de rezolvat la Iar experienţa lor este de Uzina de piese de schimb şi reparaţii utilaj minier De­ din mers, cu curaj, sar­ gajare şl comportament fie ! (Paring
mină — relevă inginerul acum un bun câştigat, dem­ cini de tot mai mare răs­ profesional, probat coti­ nirea); Sala
va. Lăcătuşul Constantin Negru, finalizează reparaţiile la iembrie); Li
Iosif Sinka. Pentru mai nă de preluat. o nouă suflantă S.R.D. 72, comandă a I.M. Barza. El este pundere, spune sculerul- dian la înalta temperatură prit un tr
multă operativitate în ac­ şi un viitor maistru al uzinei, pentru că in prezent ur­ matriţer Vasile Sîntion, se­ a muncii, prin calitate, VULCAN :
tivitatea noastră şi pentru DUMITRU GHEONEA mează cursurile serale ale şcolii de maiştri. cretarul organizaţiei de operativitate şi eficienţă. ccafărul); I
mânui torea
rul); PETR
dvs. vedeţi
citoresc); A
Cît de eficient, din punct producţie — concluziona mă sinceră Ii
URICANI:
de vedere economic, se cesturilor de producţie — efect direct directorul uzinei — nu se Filip (Retez
prepară cărbunele ? Cum opresc aici. Mergem chiar Omul şi fia
pot fi reduse costurile de pînă la valorificarea „anti- şic) ; GUR/
şi Otilia —
producţie în acest dome­ gîndirii tehnice produselor", adică a steri­ nerul) ; OR
niu ? Ce se face pentru lelor evacuate prin apele misterioasă
micşorare^ consumurilor de reziduale. înainte ca aces­ ochii in ps
orice fel, îndeosebi a celor dere reducerea continuă a rilul. Acesta din urmă tre­ această instalaţie. „Din 15 siloz conţine 100 tone de tea să ajungă în iazurile GEOAGIU-B
cu mine (C;
energetice ? Iată, numai consumurilor energetice, buie aşezat între „produ­ martie a.c. şi cealaltă linie cărbune şi, prin urmare, de decantare, cu o supra­ HAŢEG ; O
cîteva întrebări — cu des­ factor deosebit de impor­ se" deoarece este şi el un de sortare va dispune de peste 1000 tone de cărbu­ faţă de 24,4 ha, printr-un ră (Dacia);
chidere directă spre efi­ tant, generator maxim de rezultat al întregii munci. o instalaţie asemănătoare, ne „stagnează", in timp ce sistem de filtre-presă obţi­ legile vrem
CALAN : C
cienţa generală a muncii eficienţă, pe care l-a sub­ Se duce, efectiv, o bătălie, dar mult îmbunătăţită" — liniile celelalte nu-1 au. nem nişte turte cu urme mineaţă — s
— cărora le-am aflat răs­ liniat din nou secretarul aprigă pentru un steril cît ne-a asigurat lăcătuşul A- Maistrul Andrei Becheanu, de cărbune, pe care le so­ de cultură)
puns la Uzina de prepa­ general al partidului, to­ mai... cifrat 1 Şi lupta în­ lexandru Fecior, csre, îm­ muncitorii Nicolae Chio- licită fabricile de cărămi­ Pescăruşul ILI
reşul);
rare Coroeşti. Dr. ing. Fran- varăşul Nicolae Ceauşescu, cepe, cum e firesc, la pri­ preună cu colegii săi Ion reanu, Ioan Mărgineanu, dă. în prezent, întreprin­ indigo (Lut:
cisc Appel, directorul uni­ în cuvîntarea rostită la re­ mul capăt al fluxului, la Şaucă, Virgil Grecu şi Aurel Nicoară şi mulţi dem cercetări şi pentru va­
tăţii, ne-a prezentat o centul forum a! democra­ sortare. „Din 3 ianuarie Francisc Pecs, lucrează în alţii lucrează în prezent la lorificarea pietrei din hal­
structură a cheltuielilor ţiei şi unităţii noastre so­ 1985 — ne-a declarat mais­ prezent la pregătirea ei. „scurtcircuitarea" şirurilor dă, la fabricile de ciment.
totale planificate la „mia cialiste. Pe 1934. noi am trul Dumitru Pitea — func­ O expresie tehnică (folo­ de siloz cu cîte trei linii Nici un efort nu-1 consi­
de lei". Materia primă redus consumul de ener­ ţionează aici, în premieră, sită la necaz), auzită la transversale, pentru folosi­ derăm în plus cînd este Timpul pi
(cărbunele preluat de la gie electrică de la 6,01 o instalaţie de claubaj in­ preparatori este „lipsă loc rea totală a capacităţii de azi, 27 febri
întreprinderile miniere) kWh/tonă, la 5,89 kWh/to- vers, care alege mecanizat special linia cutare" sau stocare existente. Aceasta vorba de reducerea costu­ mea va fl
nă. Totodată, am luat mă­ va asigura o funcţionare rilor de producţie, de creş­ ceastă perie
„ocupă" cam jumătate din suri ca în acest ultim an sterilul din cărbune. Este „lipsă loc la produse". terea eficienţei muncii Cerul va fl
valoare. Urmează, apoi, în al cincinalului să optimi­ diminuat efortul fizic al — Pentru înlăturarea sau relativ independentă de noastre. Avem permanent tul Izolat t
ordine descrescîndă, chel­ oamenilor şi, totodată, creş­ rărirea, cît de cît, a aces­ aprovizionarea cu vagoa­ în vedere cuvintele secre­ Vîntul va t
tuielile cu întreţinerea şi zăm transporturile şi, mai te gradul de alegere, cu ne. Pînă la finele primului clin sectorul
ales, să obţinem o selecti­ tui neajuns — ne-a expli­ trimestru 1985, lucrările tarului general al parti­ peraturile r
exploatarea utilajelor, cu vitate maximă în procesul efecte pozitive şi in redu­ cat maistrul Aristică Lăţa vor fi terminate. dului, tovarăşul Nicolae cuprinse înt
minus 7 gr
transportul şi desfacerea, de producţie. Un aport cerea gradului de uzură a — lucrăm în prezent la La linia a doua i-am Ceauşescu : „Creşterea ve­ maxime Int
retribuţiile, energia elec­ deosebit îl are în această utilajelor". realizarea stabilităţii şi u- văzut pe muncitori mon- niturilor în toate sectoare­ zero grade,
trică etc. „Rezultă de aici direcţie creaţia tehnică in­ Instalaţia de claubaj in­ niformizării procesului teh­ tînd şi o maşină modernă le, sporirea eficienţei eco­ produce cea
•— preciza directorul uzi­ ternă care, la noi, repre­ vers este concepută şi rea­ nologic de concentrare. tip „OM 18/2", pentru con­ nomice trebuie considerată re de chicii
munte
La
nei — că valorificarea su­ zintă cu adevărat o acţiu­ lizată în uzină de un co­ Ce înseamnă aceasta ? centrarea granulaţiei de ca una din problemele de cu cerul var
din
s
perioară a materiei prime, ne de masă". lectiv coordonat de ing. Fluxul are 3 linii paralele, 0—10 mm, fapt ee se va importanţă primordială sufla viteze d
cu
care costă cel mai mult, Practic, produsele fizice Constantin Curelea, şeful cu silozuri, din care func­ răsfrînge, pozitiv, asupra pentru întreaga activitate Se va sem
este şi pe primul plan al finale ale preparaţioi sînt atelierului electromecanic. ţionează, de obicei, numai costurilor de producţie. economico-socială". depunere de
preocupărilor noastre. A- trei: cărbunele pentru cocs, Deocamdată, doar o linie două, una fiind oprită pen­ — Măsurile gîndite pen­ teorolog di
vcm, de asemenea, în ve- mixtele energetice şi... ste­ de sortare este echipată cu tru diverse intervenţii. Un tru reducerea costurilor de MARIN NEGOITA Proncenco).