Page 95 - Drumul_socialismului_1985_02
P. 95
Pag. &
AIERCURI, 27 FEBRUARIE 1985
0 etapă calitativ superioară
IME W rn u u £% 2Z m LiW i ediţiei precedente
PFNTRU MARFAADUNARENAÎ9 NALA
li co- $ 1 CONSILIILE POPOARE Căminul cultural din Blă- Ştefan, Maria Leaha, Sofia brigadă artistică, un tea
'Ulu 1 jeni a găzduit, sîmbătă, jurca, Iosana Ştefan şi a tru folcloric şi — pentru
timp de aproape şapte ore, celorlalte interprete oferind prima oară în mişcarea
valori i Agendă faza pe C.U.A.S.C. a între un moment artistic remar artistică de amatori din
lisiu- i cabil. Cele 10 perechi ale mediul rural în judeţ —>
Fapte îngemănate în viaţa niei", la care au partici dansurilor mixte au de un teatru de păpuşi ■ Dan
poli cerilor clin „Cînţarea Româ
(co- pat 34 de formaţii şi in monstrat, cu suita prezen surile populare din Bucu
viguroasă a satelor terpreţi individuali din co tată in concurs, că sînt în reşci, grupul vocal din Cu-
sntar- | electorală
" meri munele Cri.şcior, Bucureşci, măsură să se confrunte cu rechiu au întregit prezen
ri pe Buceş şi Blăjeni. Cîteva marile ansambluri ale ju ţele artistice în concurs.
: in (Urmare din pag. 1) ...Faptele oamenilor ca 12 ^ AFIŞAREA deţului, cum de altfel, au S-au detaşat teatrul folclo
ou moştenit mîndria şi dem- 1 aprecieri notabile; numă
c/u din Lunca, Antim Ha'<da nilalea strămoşilor, înge- ? LISTELOR rul impresionant- de mare încercat s-q facă şi cei 17 ric „Săpătorul de fîntîni”,
il co- membri ai tarafului con după un tefct generos şi e -
din Cărăstâu sint doar mânate în viaţa prosperă al spectatorilor; numărul
amu- cîteva nume ale acelora şi viguroasă a satelor, inS DE ALEGĂTORI sporit de formaţii artistice dus de Candin Jurca. Bri- ' ducativ al poetei populare
c °re, In frunte cu deputa- tregesc tabloul unei stri'l prezente^ în concurs, com ' gada artistică, montajul li- Ioana Precup, şi teatrul de
fii Aron Medreo, Bujor vechi aşezări ce o cuno' - ’• i Potrivit articolului 17 parativ cu ediţia preceden terâu-muzical, recitalul de păpuşi.
0
Marian, Cornel Ni fă, Gheor- cut in anii socialismului din Legea electorală, co ţă. a festivalului, ca şi ca ■ poezie „Gorunul lui Horea", Şi etapa desfăşurată la
ghe Bulz, Florentina Vă- înflorire Iqră seamăn. ' " mitetele şi birourile exe litatea superioară â actu- căluşerii şi celelalte puncte Blăjeni a .evidenţiat nece
J
lean, Carolind Ceon, Rodi- stind cele patru cutive ale consiliilor popu sitatea unei mai rigurnaso
°l -
ca Oncu, Mircea Oprlşa, strălucite împlini' . soci ,s lare municipale, orăşe selecţii în fazele preceden
au răspuns cu, forţa braţe- te, ei le odaiJp zl d< ? 1 neşti şî-.gbrnunâle din ju te, mai multă atenţie la a-
Ra- lor şi inteligenţa minţii la noi cato<e ale vredniciei legerea repertoriului —
; «.« f°l ceea ce s-a realizat ce vor opropă destinul co- deţul nostrp au întocmit
agrti listele de alegător; in ca care trebuie să promoveze
“nai i prin ei, pentru bunăstare şi munist al acestui minunat re âu fost înscrişi toţi ce autenticul zonei pe care
colac fii civilizaţie. colţ de ţari. . , ( tăţenii cu drept de vot. lui artistic .susţinut, diver din program au argumen îl reprezintă (sînt vizate
Irilor
tat
şi
grija
seriozitatea
Bun- Listele au fost întocmite sitatea genurilor artistice. aici grupurile vocale şi de
pla- Cu ce au vehit în între pentru prezenţa în festival. fluieraşi), stăpînirea speci
indi- pe secţii. de votare, pe cere căminele culturale din Buceşul s-a remarcat' ficităţii unor genuri artist
regă- Activităţi politico-educative sate său pe străzi* aron prin cele două sate — Du
Re- date la o. secţie. cele patru comune ? tice (montaje literar-muzi-
ierul Crişciorul a intrat în pă Piatră şi Mihăileni — cale) şi grija, marea grijă
n de desfăşurate de sindicate . Conform articolului 21 confruntarea de la Blăjeni care au ştiut să Valorifice pentru originalitatea costu
as- din Legea electorală, lis-. doar cu patru formaţii — cu ‘ sensibilitate tradiţia
iletiri Campania electorală tului de la Întreprinderea tele de alegători au fost populară ; locală şi s o a- mului. Şi aici o apărut în
prefi grup de fluieraşi, dansuri costumaţie nailonul, şi aici
10,30 pentru alegerile generale minieră Barza. afişate la sediile consilii populare, taraf, solist in ducă în scenă printr-un o- şi-â făcut loc sclipiciul. ia»
11,00 de deputaţi „ £n Marea • Cadranul politic între lor; populare şi ale secţii strumentist de muzică bicei folcloric' „Găzduţa",
11,05 Adunare Naţională şl în prins de comitetul sindica care, prin conţinutu-i edu din unele costume popu
...fn- lor de votare, precum Şi populară. Cu. celelalte ge lare bărbăteşti lipisesc ele
i 5; consiliile populare prile- tului de la întreprinderea în alte locuri publice — nuri înscrise în. festival a cativ şi frumuseţe artisti- mentele de bază. Ţinînd
12,00 ‘ juieşte sindicatelor or minieră Aninoasa a. avut case de cultură, cluburi, participat la faza -desfăşu ■ că are o mare aderenţă la
ttiin- ganizarea unor impor ca temă „Concepte, teze, public, ca şi prin jocurile seama de aceste conside
Dln cămine culturale, şcoli. rată la Brad. Aşadar, pa rente, conducerile cămine
13.00 tante acţiuni politico- idei cuprinse în opera tova In întregul judeţ au tru. prezenţe — toate me căluşereşti Şi populare mix lor culturale din cele pa
sicii ; educative, menite să răşului Nicolae Ceauşescu ritorii, de înaltă ţinută scer te.- tru comune pot ridica va
mi- îmbogăţească climatul privind creşterea rolului , fost înscrişi în listele de Bucureşci — comuna ca
Ştlci ; alegători 362 375 cetăţeni nică şi artistică .— toate lorile calitative ale mani
nfră- efervescent din această conducător al Partidului promovate pentru etapa re în ediţia precedentă a festărilor artistice, majori
cco- perioadă. Comunist Român". du drept de vot. Dintre judeţeană I festivalului ă -cucerit cil
mc- aceştia ■ .348.4£5 domicilia trei formaţii, artistice din tatea formaţiilor prezente
i • Comitetul sindicatului Blăjeni a intrat în con-, la faza de la Blăjeni dove
ta • Comitetul sindicatului de la întreprinderea an-» ză •„ |în 7municipii şi oraşe curs cu 14 formaţii şi in- sătul Şesuri Vrei titlur i de dind aceasta.
tid-_ , de la Exploatarea minieră trepriză de construcţii şi şl .113 930’ în comune. terpreţi individuali, deta- laureat pentru locuri frun
:inte- Ghelari a organizat masa reparaţii siderurgice Hu i. O dată , cu, afişarea lis- şîndu-se prin pregătirea se taşe pe ţară — nu şi-a O notă bună directorilor
lu(Io- rotundă „Gospodărirea ju dezminţit interesul şi dra coordonatori ai căminelor
imbii nedoara a realizat o con i.ţglpr ne revine fiecăruia rioasă acordată fiecărui,
>erii ; dicioasă a energiei electri sfătuire reuşită avînd ca ,-daţpria. civică de a veri punct. „Chemarea tulnice gostea pentru activitatea culturale de la Blăjeni şl
îvista ce", la care au participat idee centrală „Preocuparea fică, dacă am fost sau nu lor" a deschis înălţător culturală meritorie stator Buceş, participanţi şi ca
lin a- interpreţi la actul cultural,
crna- mineri şefi de brigăzi, comisiei inginerilor şi teh cuprinşi în aceste liste şi spectacolul blăjenilor, for nicită aici. Un sat, deci Şe
ru — muncitori de la întreţine nicienilor, a comisiei de exactitatea datelor sub maţia laureată a tulnicăre- suri, reuşeşte să aducă în şi consiliului comunal
ferma rea şi repararea utilajelor. creaţie tehnico-ştiinţifică de selor Iulia Petrui, Marta concurs un grup vocal, o de educaţie politică şi
;peri- care am fost înscrişi. cultură socialistă Blăjeni
uzioă, • La oţelăria electrică masă şi colectivelor de ino De la Comisia electo
20.00 vatori pentru perfecţiona pentru seriozitatea acorda
Grestia nr. 2 din Combinatul si rea tehnologiilor de execu rală a judeţului aflăm că tă organizării întrecerii.
inlr-o derurgic Hunedoara a avut pînă acum au făcut ve
23.00 ţie şi creşterea productivi
rono- loc dezbaterea „Gîndirea tăţii muncii". rificarea aproape 51 la LUCIA LICIU
I mu- social-politică a preşedin • Consiliul municipal al sută din alegători.
uictin telui Nicolae Ceauşescu în sindicatelor Petroşani a or
contextul evenimentelor ganizat, la casa de cultură
internaţionale actuale". Au din localitate, un reuşit cetăţeni ai lo
participat muncitori oţe program de manifestări po
luri, membri ai activului litice şi cultural-educative calităţilor JU
cultural, alte categorii de în cinstea fruntaşilor în Ce facem?
lucrători. producţie din Valea Jiu DEŢULUI HUNE
lîndva lui-, DOARA ! De ani de zile sîntem
un in • Tot la combinatul hu- • „Acasă la navetişti". nemulţumiţi de modul în
racan- nedorean, comitetul sindi Sub acest generic, în orga
A.RA : catului a iniţiat la secţia I Verificaţi listele de care factoriţa Rodica Gu-
a A); mecanică, o masă rotundă, nizarea comitetului sindi ga, din Deva se achită de
— se- catului şi consiliului oa alegători. In caz de sarcinile profesionale. De
, sa- avînd ca temă „Calitatea menilor muncii de la I.M.
<F pieselor de schimb". omisiune, cereţi co ani de zile aşteptăm du
utra Barza, a avut loc, la că pă abonamentele la ziar
JANI : o „Căi şi modalităţi fo minul cultural din Luncoiu misiei electorale teri pînă seara tîrziu, chiar
31'ţ să losite pentru sporirea pro de Jos, un frumos spec toriale înscrierea în
ia (tr şi cînd acest ziar se nu
il No- ducţiei de minereu" s-a in tacol folcloric dedicat frun meşte „Drumul socialis
3-a o- titulat dezbaterea organi taşilor în producţie în în liste. Şoimii patriei hunedoreni în vizita Ia locul de muncă mului" şi ştim că se ti
ural) ; zată de comitetul sindica trecerea socialistă. al Eroului Muncii Socialiste Constantin Diaconcscu, şef
1 (Lu- de secţie la l.A.C.R.S. Hunedoara. Foto I. VLAD păreşte în localitate. Cu
Talis- rios că, la 90—100 km de
(Mine- Deva, acest ziar intră în
cuzaţi, In atenţia, organelor ju tru realizarea unui aseme casele abonaţilor încă la
V: Ini- Să trăieşti mereu cu conştiinţa deţene de prevenire şi stin Să prevenim nea obiectiv este necesar ora 12 I De ani de zile
(Mun-
>resc) ; gere a incendiilor a stat să fie folosite cadrul ofe atitudinea factoriţei nu se
rea lui permanent organizarea a- producerea rit de adunările cu cetă
ÎRAD r datoriei împlinite ţenii şi ale oamenilor schimbă, cu toate că am
ua ro- cestei activităţi pe princi făcut cunoscută (inacti
: Felix pii noi, calitativ superioa muncii, staţiile de radio- vitatea sa organelor de
n (Mi- (Urmare din pag. 1) lor-navetă. Coordonatorul re, care să asigure protec incendiilor! ficare, gazetele de' perete
Arma întregii activităţi, inginerul şi alte forme ale propa poştă în drept. Cît timp
; Fii cu ţia vieţii oamenilor şi a şi-a completat studiile „la
icăra) ; te, care ies din secţiile de Victor lloiu s-a bizuit ceas bunurilor materiale împo denotă că activitatea co gandei audio-vizuale. seral" am înţeles că nu
Meargă de ceas pe alţi destoinici triva focului. Se constată Combătînd ferm orice
iltură); producţie în ritmul cunos lucrători, dintre care Vic misiilor tehnice şi a for se poate achita cum se
murda- cut al muncii siderurgişti- însă că nu se respectă maţiilor civile -de pom manifestare de neglijenţă cuvine şi de... sarcinile
: După lor hunedoreni. A fost un tor Svichiu, secretarul or peste tot normele p.s.i. Ca pieri din localităţi nu se care poate pune în pericol profesionale. Dar au tre
,'ăzboi ; ganizaţiei de partid, ope urmare, s-au produs, în viaţa oamenilor şi proprie
de di- „trebuie"-imperativ, la îm ratorii Ioan Neagu şi desfăşoară la nivelbl cerin cut ani de la absolvirea
T (Casa plinirea - lui fiind mereu ultima perioadă incendii, ţelor. Amintim că în ulti tatea obştească, există cer liceului.., şi nici măcar
IERTA : prezenţi ceferiştii Nicolae Gheorghe Andrei au fost îndeosebi la gospodăriile ma perioadă s-au produs titudinea reducerii şi înlă să vorbească politicos nu
i (Mu- întotdeauna prezenţi, asi-
?ie la Pavel, secretarul organiza gurînd plecarea-sosirea şi cetăţeneşti din localităţile incendii la complexul co turării nu numai a cau a învăţat. Foarte mulţi
ţiei de partid de la R.C.M. Deva, Hunedoara, Petro mercial âl cooperativei de zelor generatoare de incen abonaţi au renunţat la
Deva, Traian Bodeanu, o- circulaţia fără evenimente şani, Orăştie, Băiţa, Vul producţie, achiziţii şi des dii, ci şi a pierderilor de abonamente, iar mulţi
perator şef de tură, Simion a tuturor trenurilor de că can, Pui. De asemenea, facerea mărfurilor din Să- vieţi omeneşti şi de bu pensionari — care aştep
Ghibu, operator R.C., fie lători şi a celor cu măr s-au semnalat, începuturi laşu de Sus, depozitul nuri materiale, în acest tau zadarnic în ziua pla
furi.
care ceferist la postul în de incendiu şi în sectorul l.C.R.M. Petroşani, precum scop, conducătorilor de u- nificată să li se aducă
credinţat. Munca lor neîn A fost iarna aceasta vre şi la locuinţele cetăţenilor pensia, şi-au făcut „cont
pentru mea unui eroism cotidian socialist, ceea ce demon nităţi, comisiilor, tehnice
5: Vre- treruptă a garantat sigu strează că încă mai persis Semciuk Iacob din Cristur, de p.s.i., formaţiilor civile personal" la C.E.C. pen
aţru a- ranţă în circulaţia trenu dovedit de toţi lucrătorii tă unele cauze care pot Sînziana Victor din Ormin- de pompieri le revine sar tru a nu-şi mai face...
anului. rilor, indiferent de ceasul de la calea ferată a jude dea, Moţ Loghin din Bră- probleme. în vara trecu
Cu to- ţului. Ei, ceferiştii, aidoma oricînd să genereze incen cina de a intensifica acti
e slab. la care pleca la drum sau dii şi să producă pagube nişca, Trif Petru din Sub- vitatea de verificare şi tă, cînd factoriţa a fost
noderat sosea la destinaţie. unor ostaşi, s-au afiat la materiale. cetate şi altele. control, de a îndruma, în în concediu, persoana ca
. Tem- Pilduitor este şi exem fiecare ceas din zi şi noap In vederea înlăturării re a înlocuit-o ne aducea
vor fi te la datorie, se află şi Cele mai frecvenfe cau conformitate cu prevederile
is 12 $1 plul de muncă şl acţiune ze care au condus la iz repetării unor asemenea legilor, activitatea de p.s.i. la timp şi ziarele şi pen
’ cele din această grea perioadă acum, pentru ca pe arte situaţii este necesar să se sia. Ce facem, aşteptăm
îs 5 şl desfăşurată de ceferiştii de rele de oţel trenurile să bucnirea incendiilor au acţioneze cu mai multă Cu acest prilej trebuie să plece iar în concediu
se va pe raza R.C.M. Petroşani, circule în cea mai deplină fost: scurtcircuitul electric, luate măsuri operative de
iepune- supraîncălzirea şi nesupra- hotărîre, atît .în direcţia înlăturare pe loc a ne sau ne mutăm peste
un alt punct fierbinte de siguranţă. Rînduriie de executării de calitate a drum, în blocurile 36, 38
e rece, pe harta judeţului nostru, faţă sînt prinos de recu vegherea sobelor, neglijen controalelor de prevenire regulilor constatate în uni ş.a., unde factorul ştie
intui va fie şi numai dacă ne gin- noştinţă pentru munca şi ţa fumătorilor, jocul co tăţile economice şi la gos
nordic de către comisiile tehnice podăriile cetăţeneşti. să-şi facă datoria, nu-şi
I km/h. dim la miile de tone de împlinirile lor, din partea piilor cu focul, coşurile de şi formaţiile civile de pom bate joc de muncă şi de
aţă, cu cărbune ce pornesc spre tuturor celor care ne nu fum defecte, aparatele e- pieri din localităţi, cît şi pe oameni 7 1 (Abonaţi din
•ă. (Me- termocentrale cu regulari mărăm printre beneficiarii lectrice sub tensiune şi ne linia desfăşurării unor ac Căpitan ADRIAN MUNTEAN,
u : L. blocurile 25 şi 41 bis de
tatea acceleratelor, în lun activităţii lor responsabile, supravegheate, e afumăto- tivităţi instructiv-educati- Grupul judeţean de pompieri pe strada Minerului De
gile convoaie ale trenuri- neîntrerupte. riile improvizate. Aceasta ve de p.s.i. eficiente. Pen Hunedoarp va).