Page 98 - Drumul_socialismului_1985_02

Puq. 2 V'- DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Realizarea planului—un obiectiv care

i il:
aşteaptă, încă, răspunsul faptelor PENTRU MARFA ADUNARE NAŢIONALA' 20.00 Tclejuriu
$8 CONSILIILE POPULARE 20,15 Actuali ta
lor)
Secţia de mobilă Petrila proiectare măsura execută­ om de încredere în opera­ mie
a fost construită în urmă cu rii îmbinărilor în formă de ţiile de formalizare". 20,25 Studioul
(parţial
şase ani, rezolvîndu-sc, în „V", iar pe viitor şi în Zilnic, la locul lor de ★ Nume tir
bună parte, problema ocu­ formă de „X“. Prin aceas­ muncă oamenii pot acumula Iniilniri de lucru punderii
pării forţei de muncă fe­ ta va -fi compensată, cît de cunoştinţe noi necesare în­ „Ţinut cu reflexe de aur“j reportaj
minine. Circa 90 la sută cît, lungimea mică a furni­ deplinirii sarcinilor, pot (Urmare dîq pag. 1) ★ Tinereţea
din oamenii muncii care rului ce-1 avem la dispozi­ învăţa să mînuiască bine (Urmare din pag. 1) — Cerinţă primordială, . înălţimea
eroic
—
— Cprinln nrimnrriinln ’
lucrează în prezent aici ţie". utilajele, se izbesc de neca­ al partidului, în anii glorioa­ poezie ş
oa-)
sănătatea
grija
pentru
sînt femei. Fiind o creaţie Lucrările din sectoarele zuri şi, implicit, învaţă din sei epoci Ceauşescu, va fi toare, 61 ateliere şcolare menilor, pentru vigoarea şi 1 ★ In intim
ti
a acestor ani, secţia dis­ prelucrări mecanice şi „pre­ ele. continuat. împreună, vom a- şi cabinete de specialitate, robusteţea generaţiilor pre-} mului spiri
ţii:
pune de o clădire funcţio­ gătire doi" sînt coordonate Indicatorii fizici şi valo­ dăuga an de an noi şi noi voluţion:
nală, cu o structură optimă de maistrul Petru Moian. rici pe ianuarie 1985 au frumuseţi ia ceea ce repre­ 261 cadre didactice con­ zente şi viitoare se ailă in- i tea U.T.i
orga-1
totdeauna
re­
atenţia
în
stituie
astăzi
puternica
a fluxului de producţie. U- Aici se dau dimensiunile fost îndepliniţi. Pentru a- zintă astăzi Călanul între lo­ ţea a învăţămîntului bră- ne/or c/e partid şi de stat i ★ Formaţii
emblema
tilajele sînt moderne, iar finale pentru toate repere­ coperirea integrală a pla­ calităţile României socialis­ dean, ancorat cu deplin — spunea medicul Gheor- J artei şi
planurile de producţie sînt le — numai biblioteca nului de producţie cu co­ te". denţcşti“
ghe
directorul
spi-
temei
David,
acţiune
de
în
vasta
Inscripţii
corelate cu aceste capacităţi, „BeWedere" avînd circa 60 menzi, piaţa internă va fi în continuare, tovarăşul pregătire a tinerei generaţii talului orăşenesc. 20 de u ) ★ aur a ai
cu numărul oamenilor şi de repere, iar camerele testată cu un nou produs Ion Coman s-a referit pe pentru muncă şi viaţă — nităţi sanitare, o capacita­ roic *— i
pregătirea lor profesională. combinate „Belvedere" şi — camera combinată „Pa- ★ Dincolo
Aurel te de internare de peste 500
tovarăşul
zborului
rîng”. Au fost realizate larg ia încrederea pe care sublinia secretar cu proble­ locuri, policlinică nouă cu ■k An ti răzbi
şi-o
pune partidul în deta­
Benea,
m s n n M M a i! deja, în faza de prototip, 13 servicii şi 3 laboratoare ★ Trei cîi
llîM 3 garniturj „Parîng". Ma- şamentul muncitoresc al Că- me de propagandă al Co­ lună
ria Gociu, Ana Sularea, lanului, în iniţiativa şi spiri­ mitetului orăşenesc de - la care, o spun cu bucu- ★ Serial şi
Maria Gomboş, Luereţia tul gospodăresc al locuitori­ partid. Adaug că în ac­ rie — se va adăuga in cu- \ lătorie î
episodul
Reguş, Silvia Negru, Ro- lor săi. 8 tuala ediţie a Festivalului rînd un spital modern". i 21,50 Tolejurn
După atîtea „atuuri", ur­ „Corvin", cîte 80—90 de re­ zalia Pădureanu, alte mun­ Tot ce vrem să înfăptuim naţional ,,Cintarea Româ­ N-am spus nimic de- ţ lor)
mează o întrebare firească : pere fiecare. Colectivul es­ citoare, precum şi toţi maiş­ împreună este posibil de rea­ niei" avem înscrise peste spre minerii de la Jebea şi \ 22.00 Inchider
De ce Secţia de mobilă Pe­ te format din 36 de oameni trii care conduc sectoare­ lizat numai intr-un climat de ’150 de formaţii cultural- cărbunele lor care este de \ Iui.
trila nu îşi realizează indi­ harnici, pricepuţi. Mirela le de producţie ar repre­ pace şi securitate, de înţe­ artistice, care cuprind mai la o zi la alta mai mult i
catorii de plan ? Pe 1984, Văduva manevrează ma­ zenta un alt „argument" legere între popoare. Pen­ bine de 2 500 oameni ai şi mai bun, despre neintre- >
de pildă, toate procentele şina de şlefuit canturi, Con­ al redresării producţiei în tru instaurarea acestui cli­ muncii de diferite profesii, cuţii constructori de utilaje ţ SEab
de realizare sînt sub „sută", stanţa Cîrpaciu pe cea de 1985. mat în Europa şi în lume, artişti amatori cu toţii. miniere din Crişcior, ai că- 1
cel mai mic fiind de 54 aplicat furnir pe cant, Ta- — Există toate condiţii­ secretarul general al parti­ Nu pot să nu subliniez că ror vagoneţi circulă in sub- ; bucureşt
(producţia globală) şi cel maş Etelda şi Ileana An- le — concluziona Dorin Ju­ cele cinci biblioteci din teraneie şi pe funicularele ) dioprogramul
mai mare de 82 (producţia ger pregătesc, tot mecani­ de, director adjunct al în­ dului, preşedintele României oraş dispun de un fond de ţării. Dar despre destoir.i- ( La ordinea z
tură; 7,00 Ra
netă). zat, panourile în vederea treprinderii de prelucrare socialiste, tovarăşul Nicoîae carte ce depăşeşte 100 000 cui colectiv de meşteşugari 1 Răspundem
— Ne-am confruntat cu finisajului. Nastasia Bo- a lemnului Deva — ca sec­ Ceauşescu, desfăşoară o ne­ de volume, anul trecui de la renumita Urmă „Mo- 1 t o v a r â ş u
o serie de greutăţi, în pri­ cioacă este şefă de echipă şi ţia noastră din Petrila să-şi obosită activitate internaţio­ ţul" ? Dar despre lucrătc- ţ Ceauşescu. '/
ca riguros o
mul rînd cu lipsa de expe­ lucrează pe maşina de gău­ onoreze în mod exem­ nală, activitate care a con­ fiind difuzate 81 348 volu­ rii din transportul in co- z nul îndeplin
me,
rienţă a oamenilor — ne-a rit multiplu, fiind un exem­ plar sarcinile în acest an. solidat prestigiul României proape la 6 un 000 număr de per­ a- mun ? Despre edilii Bradu- j catoril. ★ Ţ
cititori
declarat maistrul Marin plu pentru formaţia sa. Ion A fost asigurată integral în lumea contemporană — a lui, cei care ii infrumuseţea- ţ teşte de alej
vista
presei
Boncan, numit şef do secţie Nieulescu este reglor dc materia primă deficitară, spus vorbitorul, manenţi. zâ mereu zonele şi spaţii- t melodiilor ;
de puţină vreme. Prin mă­ iar membrii organului co­ Votul pe care alegătorii — Vă spun doar irei ci­ le verzi, parcurile, sădesc * ştiri ; 9,05 I
surile pe care le-am iniţiat înaltă clasă, execută cele lectiv dc conducere şe vor din circumscripţia electorală fre: 115 unităţi comerciale Hori şi arbuşti ornamen- \ cultătorilor ;
de ştiri ; 10,i
împreună cu organizaţia de maţ complicate şi mai fine afla permanent în sectoa­ nr. 3 a M.A.N. îl vor da la cu o suprafaţă de 10 600 toii... Spunem însă tuturor i cloric susţin
partid, sperăm ca în 1985 reglări ale utilajelor de la rele de producţie. Indica­ 17 martie candidatului are metri pătraţi, care au vin- prietenilor noştri brădeni } ai '•stivai
activitatea să se îmbunătă­ prelucrări mecanice. Lista ţiile date la recentul fo­ dat anul trecut mărfuri in că munca lor este cunoscu- i „Cî t
ţească. Avem planul anual oamenilor harnici ar pu­ rum al democraţiei şi uni­ acoperire trainică în fapte, valoare de peste 310 mili­ tă şi lăudată, cinstea şi o- ^ Arn» ^ '*^or.
tin de ştiri
acoperit cu comenzi în pro­ tea continua, iar explica­ tăţii socialiste de către se­ în hotărîrea cu care ei sînt oane lei — este actuala menia lor asemenea. h i copiii Soare
porţie de 80 la şută. Se vor ţia pregătirii profesionale cretarul general al parti­ decişi să înfăptuiască pre­ forţă comercială a orpşu- ştim bine cum muncesc j blicitate ; 1 î
mai face testări ale pieţei superioare ne-a dat-o, în dului, tovarăşul Nicolae vederile celui de-aî XIH-lea lui — grăia Elisobeta Roşea, pentru împlinirea cuvîntu- ţ ştiri ; 12,05
folclorului ;
şi cu alte produse pe care parte, maistrul Petru Mo­ Ceauşescu, vor fi ghidul directorul I.C.S.M. Brad. La lui partidului, pentru noi i tehnico-ştiin
intenţionăm să le intro­ ian : „Ca şef de proces teh­ nostru de acţiune pentru Congres ai partidului. care - adăugăm noi — se biruinfi in înfăptuirea ho- 1 la 1 la 3 ;
ducem în fabricaţie. nologic, trebuie să mă ocup realizarea planului pe 1985 ★ cere alăturată puternica lăţirilor celui de-al Xlll-lea ) vers 20 j 1
K,15
ştiri ;
Pe flux, am străbătut sec­ de oamenj şi mă ocup. De şi mobilizarea plenară pen­ Tot ieri, tovarăşul Ion reţea a C.P.A.D.M. Brad, Congres al partidului, drum t rice de la
toarele de presă, de îm­ pildă, Bartock losif a lucrat, tru înfăptuirea obiectivelor cea'care a cunoscut o dez­ pe care alegerile de la 1,7 li diogazeta e<
binat furnire, prelucrări mai întîi, manual. L-am majore din etapa viitoare. Coman s-a întîlnit şi cu a- voltare deoseblă în ulti­ martie sînt o etapă insem- i Sfatul mc
mecanice, finisaj, montaj legătorii din localitatea Va­ mii ani. notă. ^ Buletin dc
litica noasti
ctc. „Există şi locuri în­ adus pe un agregat de for- MARIN NEGOIŢA lea Sîngeor.giului. păr, şi t<
guste — ne-a declarat ing. matizat-şi rn-am ocupat zil­ mea. Pro
18.00 Orele
Elena Prioteasa. De pildă, nic de el. Avea eeva cu­ jurnal; ★ 1
la îmbinat furnire, datori­ noştinţe, dar practică şi Reducerea consumurilor ţională rad
tă dimensiunilor mici ale îndemînare nu. Avea însă Reportaj pi
nică clectoi
furnirului şi vitezele de e- —- ce e mai de preţ — do­ (Urmare din pag. 1) 320 — uzinare grea, .condus diocenaclu.
xecuţie sînt mai reduse. rinţa de a învăţa. In pre­ de Ioan I. Pascu, în cele­ tul Adriar
Pentru a se înlătura acest zent este unul dintre cei mari probleme în alimen­ lalte secţii şi ateliere ale 22.00 O zi
diojurnal;
neajuns s-a luat încă din mai buni tîmplari maşinişti, muzicale ;
tarea cu energie şi combus­ întreprinderii. „Pentru a
tibil — îndeosebi gaz me­ ne cunoaşte în permanenţă le tin dc şt
tan —, dar oamenii s-nu consumurile de energie e-
Împlinirile omului se clădesc mobilizat, au căutat şi gă­ lectrică şi a interveni o- E M i
limitarea
perativ
sit soluţii, încât să se în­
pentru
cadreze în normele de con­ lor, împreună cu colegul
D F' T \ :
pe munca sum, fără a deregla fluenţa Traian Mariş, am realizat (Pr • i
producţiei. Astfel, o serie un grup .mobil complex de buz (Ar
de utilaje se opresc la măsură â puterii instanta­
unităţi de prestigiu ,,Chimi­ nee şi a consumului de e- RA : Sui
ca' 1 Orăştie. Donţa de a vîrful de sarcină, altele au nergie pe o anumită pe­ — sala A) s
lelor
—
cunoaşte tot mai muit din fost planificate să funcţio­ rioadă de timp, aparat ca­ dern — sa
neze numai în schimburi­
tainele meseriei, perseveren­ le I şi III, unele repara­ ritorii (Fir
ţa şi pasiunea l-au situat ţii ce trebuiau efectuate în re dă rezultate deosebite", vor zice Da «
ŞANI:
precizează Jlans Kloos.
în scurtă vreme printre trimestrele II şi III au De la Doinei Stănculca vorţ să fie
muncitorii fruntaşi. Munceş­ fost reprogramate pentru am reţinut şi alte preocu­ şi rnijlor
te mult şi bine, învaţă trimestrul I a.c., astfel în­ pări privind reducerea con­ Salamandr
LUPENI:
sîrguincios. Elev al şcolii lincvent (
cât în perioadele următoa­ sumului de combustibil :
de maiştri „Al. ioan Cuza" re să poată fi exploatate optimizarea arderii 'în ca­ CAN : Sin
ceafărul);
din Galaţi, apoi al Liceu­ la capacitate maximă. „în zanele din centralele ter­ rnanul tor
lui chimic Orăştie, specia­ funcţie de cantitatea redu­ mice, izolarea coloanelor rul); PE
litatea mecanică, t se bu­ să dc energie electrică dis­ dc transport al agentului dvs. vedet
cură de bune aprecieri, ponibilă în anumite pe­ termic, realizarea unor ba­ citoresc);
aşteptarea
descoperă şi pătrunde in rioade, atelierul de trata­ zine pentru recuperarea a- zatj ; RRi fl
tainele cele mai intime ment termic, mare consu­ burului uzat folosit la în­ — seriile
ale meseriei de frezor. In mator de energie, îşi re­ călzirea în ateliere, func­ şic); GUI
şi OtLlia (
viinile lui metalul capătă organizează activitatea, o- ţionarea la parametri op­ TIE : Hor.
noi valenţe, transformîndu- prim două cuptoare şi -le timi a schimbătoarelor de cana nec
se in piese de înaltă teh­ încărcăm pe celelalte, pen­ căldură etc. Alte măsuri ra); C«EC
In viaţă, iiecare om îşi nicitate, otit de necesare tru menţinerea temperatu­ vizează diminuarea consu­ leargă cu
cultură);
are trecutul său, cu mai în procesul de producţie. rii între 50—250 grade C, murilor de gaz metan şi cere mu
mare sau mai mică încăr­ Prin inovaţiile concepute, „şuntăm" schimbul II, pen­ apă industrială, de dife- BRAZI: B
cătură de amintiri; vibrea­ raţionalizările şi îmbunătă­ tru a nu afecta vîrful de dite materii prime şi mate­ de război
lăreţii
de
ză din plin la prezentul ţirile realizate în decursul sarcină, dar avem grijă să riale. Unele din aceste mă­ dc cultui
trepidant, il încearcă aspi­ anilor, a contribuit la creş­ nu afectăm nici producţia, suri au fost iniţiate şi a- Pescăruşu
raţiile şi gîndurile de mal terea productivităţi) muncii, Termocentrala Mintia. Din gospodăria de ţărlnme, mari să efectuăm de calitate o- plicate de anul trecut, cînd re* ; II
mi //oacele
bine ale viitorului■ Muncito­ economisirea metalului, în­ cantităţi de combustibil sînt Încărcate cu excavatoarele Pe peraţiile de tratament ter­ I.M. Orăştie a economisit LARI: <
rul comunist Gheorghe Roh- lăturarea anumitor operaţii benzile transportoare, spre morile şi cazanele încinse ale mic şi acoperiri galvanice 521 MWh energie electrică ncrul).
neanu, de la „Chimico" grele şi costisitoare, scurta­ termocentralei. ale numărului mare de pie­ şi 785 tone combustibil con­
Orăştie, a trăit şi trăieşte rea timpului de execuţie a
se ce vin în atelierul nos­ venţional. După cum ni
din plin toate aceste ipos­ unor scule şi d'şpozitive — tru, .subliniază subingine- S-a spus, în acest an, sar­ IY5
taze. toate in condiţiile creşterii rul Zamfir Bîldea, şeful cinile de producţie sînt
Născut într-o familie de eficienţei economice, a unei Preluări de lapte la fondul de stat atelierului. Muncitorii noş­ mai mari, iar normele de Timpul
oameni modeşti din satul înalte calităţi, in acelaşi tri, între care se eviden­ consum mai „strînse", aşa azi, 28 fc
Grădiştea de Munte, a timp, comunistul Gheorghe Intre cele 13 sate ale gului au fost preluate de ţiază Trifu Vapit, Cornel că măsurile trebuie îmbu­ mea va cu
chisfi,
crescut, împreună cu cei­ Rohneanu este săritor in comunei Vaţa de Jos, la gospodăriile populaţiei Sturza, Viorei Pop, înţe­ nătăţite, amplificate, pen­ acoperit,
lalţi patru fraţi, invăţind sprijinul colegilor, fiind un localitatea Opiu ocupă din satul Ociu, 4 8.00 litri leg deplin necesitatea eco­ tru a se asigura îndeplini­ ninsori s
sla
de mic respectul şi dragos­ adevărat şi statornic tova­ primul loc în ceea ce pri­ lapte, 52 kg smîntînă şi nomisirii energiei şi depun rea integrală a prevederilor sufla cu
rat,
tea faţă de munca bine răş de muncă, firesc, mun­ veşte livrarea la fondul 110 kg 'brânzeturi. Printre toate eforturile în acest de plan, în condiţii de e- porare ir
făcută, ca bine făcută, cu dragoste de stat a laptelui con­ producătorii care au pre­ sens". ficicnţă economică tot mai pînă la !
noi
Cel dinţii contact cu Şi dăruire, i-a adus satis­ dat cele mai mari canti­ Cu aceeaşi exigenţă şi ridicată, aşa cum a reco­ torul minim
le
marea familie a muncitori­ facţii şi împliniri, stima şi tractat. De la începutul tăţi de lapte se numără responsabilitate pentru re­ mandat secretarul general între mir
lor il ia la U.M. Cugir, ca Încrederea oamenilor. anului, cu toate greută­ Gheorghe Holeartoc, Vio­ ducerea consumurilor ener­ al partidului, tovarăşul grade, ia:
ucenic şi apoi frezor la ţile întîmpinate datorită rica Goj-nic, Sabin Voica getice se acţionează şi la Nicolae Ceauşescu, şi la tre minu
mal
ridii
sculărie. In noiembrie 1970 iOAN HOMORODEAN, căderilor mari de ză­ şi alţii. (Ion Coţoj, co­ atelierul de tratament ter­ Congresul Frontului De- deal. Frc
bate la poarta unei alte corespondent padă, îngheţului şi fri­ respondent). mic KX 2, condus de Ma­ mocr.aţiti şi Unităţii Socia­ duce cea
rin Barbu, la atelierul SN liste. dc chicii