Page 1 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
CETĂŢENE ŞI CETĂŢENI!
m Votînd candidaţii Frontului Democraţiei
% ^ y j şi Unităţii Socialiste, votaţi pentru continua
rea procesului de industrializare a ţării, pen
C I A L B M llL tru dezvoltarea şi modernizarea industriei şi
amplasarea ei raţională în toate localităţile
şi.judeţele patriei, pentru sporirea forţei eco
nomice a ţării- — temelie sigură a creşterii
bunăstării poporului, a întăririi independen
ţei şi suveranităţii naţionale !
(D_in Manifestul Frontului Democraţiei
Anul XXXVII, nr. 8 490 VINERI, 1 MARTIE 1985 4 pagini — 50 bani şi Unităţii Socialiste)
» « 1 **** / • ‘ ' r Âmmr t ,
IST Ă
Succes deplin lucrări
PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA Conferinţei judeţene
Şl CONSILIILE POPULARE
a femeilor I
Manifestul Frontului Democraţiei Intîlniri de lucru ale
______ _________________________ t___
Astăzi are ioc, la Deva, munist — Congresul al
şi Unităţii Socialiste candidaţilor de deputaţi Conferinţa judeţeană a XlII-lea.
femeilor — eveniment de
Condiţia nouă a femeii
referinţă în viaţa politică în viaţa economică, poli
Platformă politică cu alegătorii şi socială a meleagurilor tică şi socială ţării se
hunedorene.
perma
grijii
datorează
La conferinţă participă nente acordate de partid,
de
mobilizatoare In circumscripţia electorală nr. 3 delegate şi invitate, re personal Ceauşescu, tovarăşul
Nicolae
prezentante ale muncitoa
creş
Hunedoara-Est a M. A. N. relor, ţărăncilor coopera terii rolului femeii in
A fost dat publicităţii Ma nilor români, maghiari, ger toare şi din zonele necoo- toate sectoarele de activi
nifestul Frontului Democra mani şi de alte naţionali perativizate, intelectuale tate. Sub îndrumarea or
ţiei şi Unităţii Socialiste a- tăţi —, Manifestul adresează sala de spectacole a tului de partid al combina lor, precum şi activiste ganelor şi organizaţiilor
doptat de cel de-ol lll-lea chemarea mobilizatoare pe clubului „11 Iunie" din tului a spus, între altele : ale mişcării de femei din de partid au fost stabili
Congres al F.D.U.S. care secretarul general al Călan, frumos pavoazată, „In perioada celor 20 de judeţul Hunedoara. te măsuri concrete de în
Pentru alegerile de depu partidului, tovarăşul Nicolae a avut loe ieri o nouă în- ani pe care, cu mîndrie în şi promovare a
taţi în Marea Adunare Na Ceauşescu a formulat-o în tîlnire a tovarăşului Ton Forumul judeţean al cadrare
femeilor în muncă, efor
ţională şi consiliile popu tregii naţiuni de la tribuna Coman, membru al Co dreptăţită o numim Epoca femeilor are o însemnă
lare, de la 17 martie 1985, celui de-al lll-lea Congres al mitetului Politic Executiv, Ceauşescu, producţia mar tate deosebită, lucrările tul pentru a le crea un
Manifestul se constituie în F.D.U.S. : ..Alegerile pentru secretar al C.C. al P.C.R., fă a combinatului a cres lui desfăşurîndu-se sub statut bine conturat fiind
elocvent ilustrat şi în ju
platfortnă politică mobiliza Marea Adunare Naţională şi candidat pentru alegerile cut de 4,4 ori. Producem semnul muncii angajante
toare pentru propăşirea pa consiliile populare să consti de deputaţi de la 17 martie azi de 4,1 ori mai multă a tuturor colectivelor hu deţul nostru. In prezent,
triei, pentru fericirea tuturor tuie o puternică manifestare în circumscripţia electora fontă cenuşie, de 1,8 ori nedorene pentru înfăptui ponderea femeilor în nu
cetăţenilor României socia a unităţii întregului popor, lă nr. 3 Hunedoara-Est a mai multe piese turnate şi rea cu succes a sarcini mărul personalului mun
liste. in cadrul Frontului Demo Marii Adunări Naţionale. de 6 ori mai multă energie lor stabilite de Congresul citor a crescut la 36,63 la
Puternică expresie a de craţiei şi Unităţii Socialiste, electrică. al Xlll-lea al partidului, sută faţă de 32 la sută
mocraţiei muncitoreşti revo sub conducerea Partidului La întîlnirea cu candida Asemenea creşteri spec pentru a întîmpina cu noi în 1978, cu o medie anua
luţionare din patria noastră, Comunist Român — forţa po tul lor, au participat un taculoase sînt rodul poli fapte de muncă apropia lă de integrare de peste
a unităţii de monolit a în litică conducătoare a între mare număr de furnalişti, ticii de dezvoltare econo tele alegeri de deputaţi 6 000 femei în sectoare de
tregului popor în jurul parti gii naţiuni ! Votul dat pen turnători, cocsari, energe- mică şi socială promovată mare importanţă. Ponde
dului, al secretarului său ge tru candidaţii Frontului De ticieni, maiştri, ingineri, cu consecvenţă de partidul în Marea Adunare Naţio- femeilor stabilită pe
neral, tovarăşul Nicolae mocraţiei şi Unităţii Socia tehnicieni, bărbaţi şi fe | nală şi în consiliile popu- rea
ramuri şi sectoare este cu
Ceauşescu, Manifestul F.D.U.S. liste trebuie să constituie, mei din Combinatul side nostru. în ultimele două * lare. mult peste prevederi în
este un vibrant apel politic, totodată, o puternică afir rurgic „Victoria Călan. legislaturi ale M.A.N., în Conferinţa judeţeană
11
o chemare înflăcărată la noi mare a voinţei şi hotâririi Călan s-au realizat inves este chemată să dezbată majoritatea unităţilor. Ce
şl noi înfăptuiri pe calea si întregului popor de a înfăp întregul dialog, purtat tiţii de peste 5 miliarde lei, căile şi mijloacele dp spo le mai mari creşteri s-au
gură şi demnă a muncii con tui neabătut politica internă viu, responsabil s-a carac pe baza cărora s-a pus în rire a contribuţiei femei înregistrat în industria u-
sacrate traducerii în viaţă a şi externă a partidului şi terizat printr-un pronunţat operă un nou circuit side lor la efortul întregului şoară (unde ponderea fe
obiectivelor stabilite de cel statului nostru, care asigură spirit de lucru, relevîn- rurgic, cuprinzînd două ba meilor este între 81—92
de-al Xlll-lea Congres al progresul şi bunăstarea în du-se cu deosebită satisfac terii de cocsificare, cu in judeţ pentru dezvoltarea la sută), faţă de 77 la su
partidului. tregii naţiuni, independenţa ţie şi mîndrie patriotică stalaţiile chimice aferente, economico-socială a Hu tă în 1978), industria chi
Adresîndu-se tuturor cate şi suveranitatea României". toate marile transformări două furnale de cîte 1000 nedoarei socialiste, pen mică (50—54 la sută), ma
goriilor de oameni ai mun-" Chemarea la vot, pe care cantitative şi calitative ce tru a da viaţă îndemnu
cii şi cetăţeni ai României Manifestul o adresează tutu au avut loc pe planul dez mc volum util, două linii rilor şi orientărilor pe teriale de construcţii şi
de aglomerare, o gospodă
socialiste — muncitori, teh ror cetăţenilor cu drepturi voltării economico-sociale prelucrarea lemnului (30—
nicieni, ingineri şi specialişti electorale are şl pentru ale şi culturale în această im rie de materii prime, o tur care secretarul general al 61 la sută), industria con
din industrie, lucrători din a- gătorii hunedoreni suport nătorie modernă, 4 grupuri p a r t i d u l u i , tovarăşul structoare de maşini (35
gricultură, oameni de ştiinţă trainic in realităţile anului portantă citadelă muncito Nicolae Ceauşescu, le-a la sută), industria alimen-
şi cercetători, cadre din în- electoral 1985, realităţi clă- rească. CORNEL ARMEANU adresat femeilor la tribu
văţămînt, oameni de artă şi în cuvîntul său, Ionel na istoricului forum co (Continuare în pag. a 2-a)
cultură, tineri, tuturor cetăţe (Continuare in pag. a 3-a) Hodorog, secretarul comite (Continuare în pag. a 3-a)
Sporirea continuă a bazei de materii
prime şi energetice — sarcină primordială
Am reţinut cu toţii sub de cei care au luat cu aborda deci de pe o bază
linierile pe care le-a făcut vîntul. solidă de realizări viitorul
secretarul general al parti Dr. ing. Aurel Lăpuşcă, cincinal. Se cunoaşte că
dului, tovarăşul Nicolae preşedintele consiliului oa in ultimii ani am pus în
Ceauşescu, în Raportul menilor muncii de la C.M. exploatare noi capacităţi
prezentat la Congresul al Deva : „Mobilizaţi perma de producţie la Valea
XUI-lea, cînd s-a referit nent de organele şi orga Morii — Brad şi Coranda —
la direcţiile de dezvolta-, nizaţiile de partid, cei Hondol. La mina Ghelari
re ale patriei noastre în s-au încheiat lucrările de
următorul cincinal şi în adîncire a puţului 4 pînă
perspectiva anului 2000 : în unităţile la orizontul 20. Dar, deşi
„Şi în cel de-al 8-lea plan Centralei minereurilor în 1984 comparativ cu anul
cincinal vom pune pe pri Deva 1983, am produs cu 634
mul plan dezvoltarea bazei tone mai mult plumb în
energetice şi de materii
prime — condiţie hotărî- peste 40 000 de oameni ai concentrate, cu 980 tone
toare pentru progresul muncii din unităţile apar zinc şi cu 2 729 tone cu
concentrate,
sarci
în
pru
întregii economii naţio ţinătoare centralei au de na noastră de bază —
nale... Vor fi puse în va pus şi depun eforturi stă
loare noi minereuri, prin ruitoare pentru îndeplini-., cupru în concentrate, de
tre care cele de zinc şi rea sarcinilor de plan, care economia naţională
cupru". pentru sporirea şi întări are atîta nevoie —, nu
Această idee de strin rea continuă a bazei de s-a îndeplinit cu aproape
10 000 tone. în acest an
gentă actualitate a consti materii prime şi energeti şi în perspectivă avem în
tuit una din temele ma ce a ţării, aşa cum s-a faţă sarcini mari. Sînt
jore ale dezbaterilor ce au stabilit la Congresul al prevăzute creşteri impor
avut loc de curînd la Cen XIH-lea, aşa cum ne cere tante la producţia fizică
trala. minereurilor Deva, secretarul general al parti
dului ^ostru, tovarăşul sortimentală, realizarea
în . cadrul . adunării gene Nicolae Ceauşescu. Am ob unui însemnat volum de
rale a reprezentanţilor oa ţinut .rezultate mulţumi investiţii. Sînt sarcini
menilor muncii. Relatăm,
toare în 1984. Ne-am creat mobilizatoare, care prin
în sinteză, păreri, propu condiţii corespunzătoare I.a Uzina de piese de schimb şi reparaţii utilaj minier Deva, s-au finalizat Iu- *
neri, idei şi angajamente, pentru îndeplinirea sarcini GH. I. NEGREA crărilc de reparaţii la braţul unui excavator E.K.C. de 1,5 me şi urinează a fi expediat
orientări pentru activita lor de plan în acest an şt beneficiarului — l.M. Moldova Nouă.
tea de viitor exprimate pe întregul cincinal. Vom (Continuare in pag. a 3-a) Foto N. GHEORGHIU
