Page 101 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 101
î
Din cronica întrecerii socialiste
l
t
PLUSURI transportarea din parche man, Zorica Mihăilă, Ma
LA PRODUCŢIA FIZICA tele forestiere în depozi fia Olaru, mulţi alţii.
ţ tele finale a 650 mc masă (Vasile Grigoraş, cores
Printr-o bună mobiliza lemnoasă. S-au remarcat, pondent).
re şi dăruire în muncă, în mod deosebit, prin
prin aprovizionarea rit pricepere şi hărnicie, bri LA FONDUL DE STAT—
mică a atelierelor cu ma găzile conduse de Gheor ZILNIC 1 250 LITRI
terialele necesare şi res ghe Peti'ovai, ViorcI Ze- LAPTE MAREA
) pectarea riguroasă a tim pa şi Constantin Pătrău-
pului efectiv de lucru, ceanu. Aceasta este cantitatea
colectivul U.U.M.R. Criş- de lapte pe care o dă zil
l cior a depăşit planul pe 52 MOTOARE nic la fondul de stat sec
\ cele două luni şi două REPARATE torul nostru zootehnic —
decade din an cu 16,1 la SUPLIMENTAR ne relata ing. Eugen J,ă-
sută Ia utilaj minier, 3!) z.ărescu, şeful fermei nr.
l la sută la piese forjate. Colectivul de lucrători 1 Orăştie a I.A.S. Sime-
t 2!),2 la sută la piese de de la atelierul nr. 3 — a- ria. In prezent, sarcinile
) schimb, 28,5 Ia sută la pirataj electric din C.S. de plan pe trimestrul I*
s vagoneţi minieri echiva zi de zi, lună de lună, al acestui an au fost în
depăşeşte
îşi
Hunedoara
deplinite şi depăşite. Iar
\
Sesiunea Marii \ RECORD anului au De fost începutul Pînă la sfîrşitul lunii în
lenţi.
Ia
sarcinile.
reparate
livra
va
se
martie
-158
faţă
de
\ MASEI LEMNOASE şi rebohinate sarcinile 52 motoa plus, plan de 43 hi prevederile
LA TRANSPORTUL
mai
electrice,
cu
re
de
can
trimestriale,
zi.
mult
la
decît
titatea
lapte
Adunări Naţionale \ ‘Colectivul Sectorului In aceeaşi perioadă a marfă. succes obţinerea a-
\
La
recuperată
contri
însem
fost
cestui
a
o
de
exploatare
nată
cantitate
întreg
colectivul
9 \ forestier condus dc ing. de plumb şi de cenuşă buit din rîndul căruia fer
\
Haţeg,
cupru,
re
ţi
mei,
a
Niculescu, \ Aron zi Petric, producţie organizai zultată din demontarea nem să evidenţiem pe
de
record
o
Joi, 28 martie, au înce partidului de făurire a so nescu, Paul motoarelor. Cu realizări Elena şi Filimon Cibian,
put lucrările primei sesiuni cietăţii socialiste multilate Constantin Olteanu, Gheor- \ in activitatea de exploa lăudabile în muncă so Maria şi Nicolae Milu,
a celei de-a IX-a legisla ral dezvoltate şi înaintare ghe Oprea, Gheorghe Pa tare şi transport » masei prezintă muncitorii Şte Elena şi Gheorghe Băr-
turi a Marii Adunări Na a României spre comu nă, Ion Păţan, Dumitru \ lemnoase. Munca a fosl fan Olaru, Marcu Moldo- buleasa, Maria şi Roşea
ţionale. nism. Popescu, Gheorghe Rădu- \ organizată şi condusă van, Mihai Burcă, l'oan Lupuşor, Ileana şi Aurel
Forul legislativ suprem Ora 10. Tovarăşul Nicolae lescu, Ilie Verdeţ. Adunări \ exemplar, reuşindu-se Tomesru, Gheorghe Gher- Roman.
al ţării îşi începe activita Ceauşescu, tovarăşa Elena în sala Marii (
tea în noua legislatură în Ceauşescu au fost întîmpi- Naţionale se aflau, alături
anul în care se împlinesc naţi, la sosirea în rotonda de deputaţii aleşi la 17
două decenii de cînd tova Palatului Marii Adunări martie, numeroşi invitaţi
răşul Nicolae Ceauşescu, Naţionale, cu deosebită căl — membri ai C.C. al P.C.R.
cel mai iubit şi stimat fiu dură, cu aleasă stimă şi şi ai guvernului, conducă
al naţiunii, militant revo preţuire. Prin îndelungi a- tori de instituţii centrale
luţionar şi neobosit luptă plauze, s-a dat expresie şi organizaţii obşteşti, per
tor pentru progres, a fost celor mai 'profunde senti sonalităţi ale vieţii noastre
ales în fruntea partidului, mente de dragoste şi res culturale, artistice şi ştiin
a destinelor patriei şi po pect pe care deputaţii, toţi ţifice, reprezentanţi ai oa
porului. Această perioadă, cetăţenii ţării, le nutresc menilor muncii.
denumită cu justificată faţă de conducătorul parti Erau de faţă 1 - şefi de mi
mlndrie patriotică „Epoca dului şi statului, omul ca siuni diplomatice acreditaţi
Ceauşescu", a intrat In con re şi-a făcut din slujirea la Bucureşti, Corespondenţi
ştiinţa neamului ca perioa devotată a patriei, a cau ai presei străine.
da celor mai mari şi sem zei poporului scopul su In cadrul şedinţei de di
nificative împliniri din în prem al pilduitoarei sale mineaţă, tovarăşul Dumi
delungata istorie a ţării, a vieţi şi activităţi. tru Apostoiu, secretar pre
celor mai prestigioase rea împreună cu tovarăşul zidenţial şi al Consiliului
lizări dobîndite în opera Nicolae Ceauşescu, în lo de Stat, a arătat că, în
de edificare a socialismu jile oficiale au luat loc conformitate cu articolul 6
lui şi comunismului pe tovarăşa Elena Ceauşescu, din Regulamentul de func
pămîntul românesc. Actua tovarăşii Constantin Dăs- ţionare a Marii Adunări
la legislatură coincide cu călescu, Iosif Banc, Emil Naţionale a Republicii So
noua etapă de dezvottare Bobu, Virgil Cazacu, Ion cialiste România, lucrările
a României, luminos pre Coman, Nicolae Constantin, vor fi prezidate, pînă la
figurată de istoricele hotă- Ton Dincă, Miu Dobrescu, alegerea Biroului M.A.N..
riri adoptate la Congresul Lifdovic Fazekas, Alexan
al XlII-lea, ‘de Programul drina Găinuşe, Manea Mă- (Continuare în pag. a 4-a)
Omagiul Marii Adunări Naţionale Aspect tic muncă de la rubrica de mobilă Pelrila.
adus tovarăşului Nicolae Ceausescu Cercetarea ştiinţifică - în avangarda dezvoltării
9 9
la împlinirea a 20 de ani de la continas si ariiranioasB a economiei
*
Privită prin prisma do reprezintă tinerii. între rificare a minereurilor
alegerea sa în fruntea partidului cumentelor al* partidului, cercetătorii şi nostru, proiectanţii (cercetate Bolcana — neexploatate)
al
Congresului
şi
XlII-lea
prin
institutului
la
de
şi
Troiţa
cercetarea ştiinţifică şi rezultatele muncii lor, se llaneş, aflate în faze de
tehnologică reprezintă a- evidenţiază Ioan Coţ Mu cercetare semiiudustrială.
PREZENTAT DE DEPUTATUL ION POPESCU PUŢURI vangardu dezvoltării eco gur, Gheorghe Mihai, Ar- Ing. Emilia Komarniczky,
nomiei, a progresului social pad SzekcTy, Aurel Alexan şeful laboratorului cerceta
rapid şi multilateral al dru, Ioan Mihalache. Şte
re pentru prepararea mine
Mult iubite şi stimate în fruntea p'rtid Tui se nală, ştiinţifică şi clarvă patriei. fan Rădoiu, Alexandru Lu- reurilor feroase, n com
tovarăşe Nicolae Ceauşescu, identifică cu coiiunen noas zătoare, de transformare Sub acest impuls acti gojan, Pompiliu Mariţa, pletat :
tră, a tuturc., pcn.-U un revoluţionară a societăţii vează şi puternicul colec Remus Gabor, Traian A-
preşedinte al Republicii So — Intre problemele teh
mod nou, original de gîn- româneşti, de înfăptuire a tiv de cercetători si proiec vr-am, Gheorghe Barbu,
cialiste România, unei opere grandioase, de tanţi al I.C.I.T.P L C.I.M Elena Marcu, Liana Vesa nice şi tehnologice deose
dire şi acţiune, pentru o bit de importante ale
dimensiuni istorice. Tot Deva. şi alţii.
Mult stimată tovarăşă nouă viziune asupra căilor, anului 1985 se numără:
ceea ce s-a înfăptuit sub — Preocupările esenţiale Abordind intr-o concep
Elena Ceauşescu, mijloacelor şi modalităţilor ale colectivului nostru de ţie sistematică problemele reducerea pierderilor de
de edificare a celei i onducerea dumneavoastră metal de la îngroşăloare
Stimate tovarăşe şi sti în aceşti 20 de ani — ade- muncă — sublinia ing. complexe pe care lucră
drepte şi mai umane orîn- Nicolae Zăvoianu, directo torii laboratorului cerce (Moldova Nouă), a umidi
maţi tovarăşi deputaţi, duiri pe pămîntul patriei . văraţi ani de lumină ai rul institutului — sint tare pentru prepararea mi tăţii concentratelor filtrate
— comunismul. devenirii noastre — se în orientate cu precădere spre nereurilor neferoase tre prin utilizarea unor reac
ŞLnt deosebit de emoţio
In deplină unitate dc scrie cu litere de aur in soluţionarea problemelor buie să le soluţioneze în tivi noi. indigeni şi ren
nat pentru cinstea ce mi
se face, fiind cel mai în gînd şi simţire cu Întreaga marea carte a istoriei nea unităţilor economice, asi cursul anului 1985 şi în tabili, epurarea şi reci
gurării eondiţiilor tehnice
virstă dintre deputaţi, să naţiune, ne este deosebit mului nostru. De două de perspectivă, ing. VaLentina clarea apelor reziduale etc.
deschid lucrările primei realizării sarcinilor fizice Tarnovschi, şeful labora In acelaşi timp acordăm
de plăcut să vă aducem în cenii dumneavoastră sînteţi şi calitative, creşterii pro
sesiuni a celei de-a noua torului, ne-a spus : maximă importanţă valori
legislaturi a Marii Adunări acest moment solemn, cu inima şi călăuza întregului ductivităţii, reducerii con — Vom sprijini colecti ficării fierului din şistu
Naţionale. deosebit respect, un fier nostru popor în eroica e- sumurilor de energie,«com vele din unităţile centra rile bituminoase (Aninai,
bustibili, materii prime şi
Este pentru noi toţi, cei binte omagiu şi recunoştin popee care ne-a dus la lei pentru atingerea în cel recuperării fierului din
îmbunătăţirii eficienţei e- sterilele Rotaţiilor Roşia —
prezenţi astăzi sub cupola ţa noastră profundă pen chipul de a/.i ai patriei. mai scurt timp a parame
încărcată de istorie a Ma conomiee. Prin intensifi trilor proiectaţi la capacită Poeni şi Valea Morii —
tru activitatea dumnea In cele două decenii de carea şi aprofundarea acti
rii Adunări Naţionale, un voastră titanică, prin care revoluţie şi construcţie so- vităţii de cercetare, urmă ţile de la Moldova Nouă. Barza, a elementelor utile
prilej de imensă bucurie Roşia Pocni, Coranda — din haldele de mină şi
şi mîndrie patriotică de a aţi fundamentat şi pus în rim permanent lărgirea Certcj, Baia de Aramă sterilele uzinelor de pre
omagia cu respect şi alea aplicare o strategie origi (Corttinuare in pag. a 4-a) bazei de resurse minerale ş.a. Totodată, vom da ma parare.
utile, găsirea unor noi In anul 1984, activita
să stimă pe secretarul ge ximă atenţie definitivării
neral al Partidului Comu metode de exploatare, mai tehnologiei de valorificare tea colectivului dc cerce
eficiente, elaborarea unor a molibdenului (o nouă tători si proiectanţi de la
nist Român, tovarăşul tehnologie) din minereurile
Nicolae Ceauşescu, perso Transmisiune directă la radio şi televiziune tehnologii moderne de va I.C.l.T.P.L.C.I.M. Deva a
lorificare complexă a- ză cuprifere de la ' Roşia
nalitatea cea mai proemi fosl rodnică. Secretarul
cămintelor, chiar şi a celor Pocni şi Mraconia (I.M. ştiinţific al institutului,
nentă a istoriei moderne a Astăzi, în jurul orei 10,00, posturile de radio şi
României. (Aplauze puter sărace in substanţe. Re- Orşova). Fazele semiindus- Rodica Maria Rusu. ne-a
televiziune vor transmite în direct lucrările primei z,uitatele concrete ale mun triale de cercetare vor avea informat că au fost înre-
nice, prelungite). loc în aceste unităţi. Tot
Alegerea dumneavoastră, Sesiuni a celei de-a 9-a legislaturi a Marii Adunări cii noastre sint cunoscute.
Meritul principal revine în cursul anului curent B. CORNEL
mult iubite şi stimate to Naţionale. întregului colectiv, din trebuie să găsim cele mai
varăşe Nicoiae Ceauşescu, care peste 70 la sută îl eficiente metode de valo (Continuare in pag. a 3-a)
