Page 11 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 11
Pag. 3
192 ® DUMINICĂ, 3 MARTIE 1985
>, 3 MARTIE
Cîntecul popular din pe Jiu au însă şi o altă Din lumea ştiinţei
I Valea Jiului e încă departe Balade din valoare. Căci în afară de
copiilor de a fi cunoscut după cum temele amintite, care cu
nuna cintecu- nosc, în genere, o circu Continente
lânesc i Un nume nou în merită. Un aport important
duminical ia consemnarea lui au Valea Jiului laţie mai restrînsă, un
rea programu avut cîţiva scriitori şi număr de unsprezece ba plutitoare
lui j muzica uşoară cercetători, printre care lade nu figurează în indi Specialiştii N.A.S.A. din
cele întocmit de Al. Amzu-
'i amintim pe Ion Iliescu şi Dalinca cea peţită de turci lescu (Balade populare Statele Unite au dat publi
i României Ana Şoit („Cintece popu (din Bărbătenii de Sus şi româneşti, Bucureşti, 1964) cităţii rezultatele primele»
nifestul Fron- românească lare minereşti", Editura li Cîmpu lui Neag), Mioriţa, măsurători directe privind
emocraţlci şi terară Bucureşti — 1969), care cunoaşte o mare răs- şi nici în „Cintece popu
Socialiste Ana Şoit („Legende popu pîndire in toate satele şi lare minereşti", (semnată migraţiunea continentelor.
iistic : „După lare minereşti", Editura aşezările zonei, Mura, care de Ion Iliescu şi Ana Şoit, Aceste date atestă că Ocea
căutare" Acordul final al concer- Minerva, . Buc.. — -J.974), se laudă că „nu-i fecior Editura pentru literatură, nul, Atlantic ...se , lărgeşte
ti muzicii — ' tului—concurs ,,Melodii ’84" s-o păcălească" (din Cimpa, Bucureşti, 1969), ceea ce treptat, iar Australia se
celebre I — organizat de Consiliul Constând)n Clemente („Pe îndepărtează de America
al , Culturii şi Educaţiei So- cîmpul eu florile", Deva — Cătăneşti şi Aninoasa), reprezintă o contribuţie de Sud, derivînd spre Ha
ea programu- cialiste, Uniunea compozi- 1981) şi Maria Ioniţă („Car Strigă Petrea între văi, inedită la tipologia cînte
i toriJor şi muzicienilor, Ra- tea Vîlvelor", Editura Da cel care pune la încercare cului nostru epic. waii. Pentru studierea di
namicii scoarţei terestre se
„Pi su deal, pi su colnic/
I
opuri în care s-au înmă
ţilor şi a iubitei (din Li-
MARTIE dioteleviziunea Română, în cia, Cluj-Napoca — 1982), dragostea părinţilor, a fra Mînc-on şarpe pe-on voi folosesc două metode de
a
găzduirea Palatului sportu-
distanţelor
al rilor şi culturii din Bu nuncheat poezii populare, vezeni şi Iscroni), Sora nic,/ L-o mîncat de jumă stabilire diferite locuri care
separă
pe
tehnico-ştiin- I cureşti, a consacrat, printre obiceiuri, legende etc. Pri care-şi otrăveşte fratele tate,/ De jumătate nu-1 poa Pămînt, eu o precizie de
te/ De cuţite ascuţite,/ De
cultura
vită
în nădejdea că astfel va fi
în
ansamblu,
' altele, un succes aJ artei cîţiva centimetri. Aplicarea
îoldoric folclorică de la izvoarele luată de feciorul pe care-1 paloşe ruginite./ Doi oeri
Jfestul Fron- | interpretative hunedorene. Jiului oferă posibilitatea iubeşte (Sohodol, Coroeşti, pe-acol trece./ Voinicu din lor în întreaga lume se
cmocraţiel şi ' Prezentînd în concurs înţelegerii existenţei unei Iscroni, Cătăneşti), Şarpele, grai grăie :/ Oeri, oeri, dru face cu ajutorul a peste
Socialiste I (destinat creaţiilor de mu- douăzeci de staţii, dotate
aileton: anumite stratificări. Excep- care devorează pe voinicul meţi mari,/ De-aţ făcut cui cu' aparate corespu nzătoa-
- premieră pe \ zică uşoară şi de dans) tînd producţiile cele mai blestemat de părinţi (Cîm va v-on bine,/ Ilaidaţ, fa
isodul 3 | melodia ,,Ne mai vedem şi noi (cu precădere mine pu lui Neag, Valea Mir- ceţi şi cu mine./ Şarpele re.
ti * mîine", aparţinînd reputatu- reşti), cînteeele de bucurie laşului, Bărbăteni). Toate s-o ridicat/ Şi din gur-o Potrivit teoriei moderne
a programu- | Iui compozitor Ion Cristî- şi viaţă nouă, unele strigă aceste balade (chiar şi cuvîntat :/ Că maică-sa ni referitoare ia deriva con
J noiu (pe versuri de Roxana turi, plugaşoarele, ba cicluri) înfăţişează o lume l-o dat:/ C-o fost rău, fâr tinentelor, ne putem aş
ladele, materialul poe dc mult uitată, oameni cu de hodină,/ L-am blestemat tepta la o deplasare rela
| Popescu), solista Gobrie'a tivă a staţiilor amintite^
- Simona Florescu a obţinut, tic vechi, din punct pasiuni şi idealuri care se din inimă". una faţă de alta, întrucîl
| alături de Angela Similea de vedere al evoluţiei is impletesc sau se destramă, Cercetînd profilul crea scoarţa terestră se compu
>, (prezentă cu melodia ,,Dacă torice poate fi considerat cu licăriri de fericire sau ţiei de la izvoarele JiUri- ne din cîteva plăci care
I n-ai fi existat" — aparţi- inedit. De-a lungul anilor pete de-ntuneric. Pentru 1 or, nu va trebui să igno alunecă.
I: fi,30 Bu j rtînd aceloraşi creatori), am cules peste 50 de ba omul de azi, ele rămîn do răm influenţele ardeleneşti în cadrul primei metode,
fi,33 Conecr- I premiul f f şi doresc, cînd va veni vre lade de pe cele două Jiuri. cumente sufleteşti şi artis şi olteneşti, în multe ca
7,00 Actuall- mea, să dau admitere Io Dintre cele mai inedite tice de mare preţ. Ele ne zuri în detrimentul profi pentru măsurători se fo
e minute * Elevă la Liceul de mo- tipuri de baladă mi se pare arată ce oameni au trăit lului specific, dar nici să losesc interferometre cu o
Revista pre- tematică-fizică din Hune drept. bază foarte lungă. Această
clioproşramul I doara - clasa a Xll-aC, Nu am pierdut prilejul mai important pentru stu altădată pe aceste melea rupem total creaţia din metodă prevede măsurarea
Magazin du- diul cercetărilor ciclul guri şi spre ce au năzuit zonă dc mediul şi spiritul
Buletln hi Gabriela Simona Florescu de a-i odresg o întrebare Cununia fratelui cu sora ei, ne transmit din cumin general pe care îl are distanţei între două radio»
be toate I a adus în acest fel, nu nu- şi maestrului Ion Cristinoiu. telescoape, care recepţio
f- -catiiojur- (din Dcalu Babii şi So- ţenia înaintaşilor şi a pă poezia noastră populară. nează simultan radiaţiile
c^strâri alo J mai un omagiu artei Irt- — in primul rînd, vă ru hodol), Gruia lui Novac mântului strămoşesc. Pentru
nnzlcă uşoa- 1 terpretative din judeţul nos- găm să ne spuneţi cînd (din CîtnpU lui Neag), cercetător,, baladele culese DUMITRU DEM IONAŞCU aceluiaşi quasar. Apoi se
tlziunli; 13,30 măsoară diferenţa de timp
1 femeilor ; J bu> dar şi o confirmare aţi descoperit-o pe tînăra
:li; 14,30 Di- | deplină a tolentuluî ei. Gabriela Simona Florescu, în recepţionarca semnalelaS
loric ; 13,00 După apariţia articolului 1NCA DOI COPACI fraţi ai acestui copac cu respective de către fiecare
; 15,30 Sport ' - La 5 minute după ieşirea şi cum de i-aţi încredinţat „Copacul purtător de la noscut sub denumirea ştiin telescop In parte. Datele
J Buletin de' de pe scenă, unde a evo- această melodie ? PURTĂTORI DE LALELE se acumulează timp de
licitate; 18,30 % luat în gaia laureaţilor, lele" în ziarul nostru nr. ţifică de Liriondendron
intru toţi ; — Cu prilejul selecţiilor 8 474 din 10 februarie a.e., palează existenţa altor doi tulipifera, unul în oraşul peste zece ani, după care
al; 30,15 Cu i-om adresat cîteva între pentru concursul de inter doi locuitori din oraşul asemenea arbori. Semnata se poate stabili cu precizie
mul afirmă-■ ( bări. Haţeg, strada Mihai vitea
*
1,03 Turneul pretare „Mamaia ‘84", fiind Ifaţeg — Ludovic Iercan şi rii scrisorii menţionează că zul, nr. 9, şi al doilea Sil că Europa şi America de
,30 Conscm- I — Aşadar, Gabriela Si- membru al juriului, am re Tiberiu Orăşeanu — sem- au descoperit „încă doi staţia C.F.R. Subcetate". Nord se îndepărtează una
tadlojurnal ; * mona Florescu, obţii acum de cealaltă cu viteza ds
le sportiv ; l un premiu care răsplă- marcat calităţile interpreta 1,5 cm pe an (cu o eroare
de dans ; » teşte nu numai melodia tive cu totul remarcabile
tin de ştiri. TUTUNUL — RISCURI, de cel mult 0,5 era pe anîu
J „Ne mai vedem şi mîine", ale tinerei eleve din Hune RISCURI, RISCURI în căzui celei de-a doua
t dar şi talentul tău. Ce zici? doara. Un timbru plăcut metode, măsurarea distan
un
cum
După
J - Sint d e o s e b i t de al vocii, o prezenţă sce studiu publicat consemnează din ţei între staţii se face prin
in
unul
« bucuroasă şi cele mai sin- nică deosebită şi o bună reflectarea unei raze laser
Ultimele numere ale revistei
J cere mulţumiri se înd-eaptă expresivitate în momentele „The I.ancct", riscul îmbol de un satelit artificial spe
eva, eîndva I către maestrul Ion Cristi- cheie ale interpretării - năvirii de cancer este mult cial amenaja*.
mai mare la ruinători, ba chiar
îea ,,Auto- noiu, care mi-a încredinţat sînt principalele calităţi. Timp de 11 ani, staţiilfi
HUNEDOA- această foarte frumoasă la nefumătorii care trăiesc sau dotate cu laser au urmărit
(Modcrn I Dublate, din fericire, de locuiesc în aceleaşi încăperi falia Snn Andre is din Cali
2tlOiul StC- melodie. eu cei care au năravul fuma
I—XI (Mo- — De fapt, de cînd te modestie. Noi, compozito tului. Pe baza unui sondaj fornia. Ele au descoperit
; Nemu- I rii avem datoria să-i aju efectuat asupta unui mare o deplasare a plăcii de-a
; Zică ce pasionează muzica uşoară ? număr de persoane, studiul lungul faliei ou viteza de
' PETRO- - De 'a vîrsta de 7 ani. tăm pe cei talentaţi, com- amintit relevă eă riscul îm
divorţ, <31- I De atunci cînt, dar de fapt punînd pentru ei melodii bolnăvirii de cancer creşte cu 6 cm pe an, ceea ce face să
îg); Scopul 40 Ia sută in cazul persoa crească tensiunea internă
(Unirea) ; ' o îndrăgesc de cînd eram potrivite. In acest fel am a scoarţei, care se descar
Joicmbric); | la grădiniţă. Fredonam nelor care au in casă un fu-
>t sau de chiar şi la... masă ! compus melodia „Ne mai 'mâtor, faţă de familiile unde că prin cutremure succe
al) ; VUL- s vedem şi mîine' pe care nimeni nu fumează. Cind Sn- sive. Cu ajutorul staţiilor
1
: cart (Lu- - Alte pasiuni ? tr-o familie sint doi fumători, cu laser s-a stabilit că placai
3A 1 Străi- i-om încredinţat-o şi îmi acest risc sporeşte cu 130 la
[I (Mine- fi — Pianul şi.., geografia ! sută. de sub Oceanul Pacific se
: Surorile | — Aceasta, probabil ca pare bine că nu m am în Studiul constată, de aseme îndepărtează de A merit»
ANINOA- şelat. A fost un moment nea, că pericolul unei aseme de Nord cu 4 cm pe an. în
în lanţuri * să poţi călători moi uşor
URICANI : pe... meridianele cîntecului de bună inspiraţie pentru... nea îmbolnăviri este şl mai timp ce Australi:) — care
1
(Retezat); * şi ale... succeselor, nu ? mare in cazul copiilor sau se află pe placa Oceanului'
Steaua ro- amîndoi ! adolescenţilor ce trăiesc In Indian — alunecă spre pla—-
ZA ; Rin- — Glumiţi, desigur. îmi tr-un mediu viciat de fumul
i) ; o- J place cartea în primul rînd ALEXANDRU TĂTAR ca Oceanului Pacific ciS*
asemenea
(Patrla) ; ţigărilor. In frecvente sint cazuri, viteza de 7 cm pe an. (Du
mal
bolile
cele
lită (Fla- j______________ de cancer al plăminilor, căi pă „New Scientist" •— Lon
BAI: Van lor respiratorii şl Icuccmia. dra).
ii (Casa
'EG: Cap-
r (Dacia);
mărilor ;
e in lan- Este bine cunoscut com Şeful staţiei meteorolo
cultură) ; plexul de monumente is Despre frig gice Ţebea, Axente Tisu, Pleacă, dar pleacă odată!
:erea Vla- torice din satul 'j’ebea. se ocupă şi de stadiul de
; ILIA :
cele (Lu- Localitatea Ţebea este şi căldură, evoluţie a culturilor agri Vezi cum e omul ? Aci visurile şi dorinţele cînd simplilicind la maximum
: Cornpe- însă la „înălţime" şi din cole de grîu, porumb, vrea ceva cu ardoare, aci iotă că ai venit, iar iubirea, cromatica vieţii.
alte puncte de vedere.,. cartofi — de la însămîn- repudiază cu înverşunare marea iubire ni s-a împli
Un simplu amăuunt: în Ia Ţebea acelaşi lucru. Aşa stau lu- nit. Ai aşezat molcom pes Acum, că ne-ai copleşit
transmiterile zilnice la ţare şi pînă la recoltare t crurile şi cu tine, iubito te noi plapuma ta albă de şi ne-ai cu/cot la pămînt
radio şi buletinele meteo teorologul Viorica Baul, — Urmărind toate fazele şi hulito iarnă. mătase, groasă şi spumoa Şi te-ai tolănit peste noi,
rologice, a cotelor rîului tehnicienii principali Voi- de dezvoltare a culturi ne-o/ trezit alte sentimente,
Crişul Alb se regăsesc şi cu Rus şi Constantin lor existente La C.A.P. Cit de tare te-am chemat să şi ne-ai încărcat dru surori cu dragostea trans
şi cît de mult te-am doriţi
eforturile personalului de Ţebea, în raport cu con murile şi ne-ai făcut să formată in ură. Şi ursul o
1 pentru Ivan, observatoarea prin Stăteam la ferestre sau cu umblăm ca Chaplin şi ai teşit din birlog că şl-a
: Vremea la staţia meteorologică cipală Viorica Tisu de diţiile agrorneteorologice ! nasurile în cărţi, chiar te suplimentat cota de ghips gătot osinzo şi a reintrat
l închisă Ţebea. Munca oamenilor termină permanent adîn- din zonă.
ul mai de aici este încorporată căutam prin romane şi poc- la spitale. Ne-ai limitat fn culcuş mormăind.
.ocal vor în toate datele de prog eimea de îngheţ a solu De la înfiinţarea acestei iii, şi te visam şi te ado mişcările şi ne-ai făcut să Deci, draga şi scumpa
mai ales lui, precipitaţiile, presiu staţii, valoarea cea mai ram, tu fiind absentă din noastră Iarnă I A sosit
aic. Vîn- noză referitoare la sta nea,- vîntul (direcţia, tă mică de temperatură în trupurile şi din sufletele punem pe noi tot ce avem momentul să-ţi aduni ca
icrat, cu rea şi evoluţia vremii. ria), nebulozitatea, gradul mai gros şi mai cald, căci
lorare In registrată a fost la 10 ia ş noastre de ani dc zile. Te ai coborit mercurul pină trafusele şi să ne pără
:u viteze Staţia meteorologică Ţe de strălucire a soarelui, vream mare, bogată, fabu- seşti. Că ne-ai răpit cu
tm/h din bea este situată la altitu chiciura etc. etc. Se ur nuarie 1968 ; minus 26,1 loasă, vream să ne pişti, unde nu mai umblase totul soarele şi ne-ai înghe
Tempe- dinea de 264 metri. A măresc şi alte fenomene grade Celsius. în 20 fe demult.
ir fi cu- fost înfiinţată în 1963, bruarie 1985 a fost un să muşti, că aşa îţi şade Ai venit cu tot ce do ţat şi sufletele. Nici copiii
4 şi plus (descărcările atmosferice, bine. Pusesem săniile în nu te moi doresc că n-ai
maxime cu scopul de a se obţine, vizibilitatea, furtuna, cea „ger" de numai... minus magazii şi le-au imbrăcat ream să vii şi incă ne-ai lăsat ghioceii să-şi arate
din această zonă, date ţa, plafonul norilor etc.) 23,8 grade. A fost şi căl păianjenii, (fu mic cu mare întrecut aşteptările şi do căpşoarele gingaşe. Te-al
ic închi- privind temperaturile în care se comunică în mo dură, extrema fiind înre I trăiam nostalgii şi am în rinţele. Ne-ai saturat şi făcut agasantă, ursuză, rea
it. Local aer şl la suprafaţa solu mentul producerii şi al gistrată la 8 august 1971 ceput să alergăm, fizic sau suprasaturat dorinţele, ne-ai şi nesuferită. Ji-am deschis
taţii sub lui, precum şi la adîn- dispariţiei. Staţia mal „co — plus 36,2 grade. umplut cu vîrt şi îndesat
i. Vînt cimi de pînă la 50 cm. . Cu privirile, după primii uşa : ieşi I
tnsificări lectează" şi cotele hidro j fulgi albi, efemeri şi mag- tot golul din suflete, ne-ai Vezi cum e omul ? Acum
mlh din Axente Tisu, şeful staţiei logice ale rîului <2ri-ul ION COTOI, nifici. acoperit cu alb întreaga vrem soare, cald şi viorele.
cteorolog meteorologice Ţebea, me- Alb. corespondent I
Dănuţ). Cam acestea ne-au losl noastră imagine despre alb, CORNEL ARMEANU
