Page 110 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 110
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
20,
20,
MUNCA - PE CEA MAI ÎNALTĂ TREAPTĂ
CONTINUĂM URCUŞUL ÎN TIMP CONTOPIŢI ÎN BUCURIA
A DĂRUIRI! COMUNISTE
AL PATRIEI SOCIALISTE ÎNTREGULUI POPOR
Sini un om al adincuri- Ceauşescu să primească T
loi miniere, muncesc cu titlul de .„Miner de Onoa Bu
o'tacii mei in abatajele re", ca o puternică expre Am primit cu aleasă min- materialele şi a folosi din Exprimind dorinţa intie- noscut o înflorire fără pre Ac
întreprinderii miniere Li- sie a preţuirii pe care mi drie şi bucurie nemărginită plin timpul de lucru, iar gii naţiuni, prima sesiune cedent. Haţegul realizea mi
8, Oi
vezeni - importantă unita nerii o dau grijii secreta r e a l e g e r e a tovarăşului in final obiectivele noastre a celei de-a IX-a legisla ză astăzi o producţie in tel
te productivă, care a in rului general al partidului Nicolae Ceauşescu, la se să poarte insemnele cali dustrială in valoare de mi
trat in luncţiune in minu pentru munca şi viaţa tu siunea Marii Adunări Na tăţii şi modernităţii, ale turi a Marii Adunări Naţio te
lta
nata perioadă de cind sîn- turor celor care lucrează ţionale, in suprema funcţie conlortului şi eleganţei. nale a ales pe tovarăşul peste 800 milioane lei. inr
tem conduşi de cel mai in abatajele patriei. A lost de preşedinte al Republicii Vom amplifica cu fiecare Nicolae Ceauşescu, secre Practic, tot ce s-a creat de
Ba
iubit liu al poporulu' nos o fericire unică pentru Socialiste România. Este zi ce trece împlinirile noas tar general al Partidului ca industrie, in Haţeg, s-a Ha
tru, t o v a r ă ş u l Nicolae mine, momentul in care se pentru noi toţi cetăţenii tre, răspunzind in acest Comunist Român, in func creat in deceniile ce au lor
Ceauşescu. Deschiderea u- cretarul general al parti patriei un moment sărbă fel îndemnurilor repetate ţia supremă de preşedinte urmat Congresului al IX-lea Dc
nor ci mp uri miniere cit dului a primit din miinile toresc, de trecere in revis al Republicii Socialiste al partidului. Circa 60 la Di'
15,i
mai bogate in cărbune, in mele casca şi lampa de tă a Împlinirilor noastre ale secretarului general al România. Prin aleşii naţiu sută din populaţia oraşu Lli,l
bazinul Văii Jiului, punerea miner — însemnele fru socialiste, a treptelor de partidului la inoltă con lui locuieşte în apartamen i«,:
in luncţiune a noi şi noi moasei noastre profesii. lumină urcate de ţara noas ştiinţă, ordine şi disciplină, nii a vorbit un întreg mc
soi
capacităţi de extracţie, In anii care s-au scurs tră in cele două decenii la Înfăptuirea hotăririlor popor, şi-au exprimat voin te construite din fonduri fol
creşterea calităţii vieţii mi de atunci am realizat in de cind in fruntea partidu Congresului al Xlll-lea al ţa 22 de milioane de ce de stat sau cu sprijinul sta dc
nerilor din această parte subteranele minei Livezeni lui şi a ţării se află to P.C.R., care pun şi in faţa tăţeni ramăni. Pentru că tului, în glorioasa „Epocă Rir
a ţării reprezintă, incâ din o magistrală de cărbune cu varăşul Nicolae Ceauşescu. noastră, a constructorilor nu este om in această Ceauşescu". zul
I965, preocupări constan o lungime de 3 000 m. In sarcini deosebit de mobi ţară a cărui inimă să nu Preşedintelui ţârii, ■ rein- ple
te ale secretarului general prezent, in paralel cu a- In această perioadă, loca lizatoare. se bucure la auzul sau la tec
lităţile patriei s-au trans
sin
al partidului. In cei 20 de ceasla, se construieşte o format din temelii, ţara a Am aşteptat cu firească rostirea numelui preşedin vestit in această supremă şi
ani, ciţi numără in prezent nouă magistrală care va devenit o măreaţă ctitorie emoţie şi mindrie patrioti funcţie ii datorăm demni Tui
cea mai luminoasă etapă prelua, in totalitate, trans cu ritmuri de construcţie că momentul memorabil in telui ţării. Pentru că nu tatea de astăzi a Româ Co
di o
din istoria neamului nos portul de persoane şi de lără precedent. este localitate şi nu este niei, bunăstarea oamenilor mii
tru, denumită cu dragoste materiale, precum şi eva care s-c: împlinit voinţa om in această ţară asupra zul
Fac parte din detaşamen întregii naţiuni. Vedem cu ţării, viitorul ei strălucit
,,Epoca Nicolae Ceauşescu", cuarea sterilului. In acest căroră' să nu se fi tăcut ple
noi, minerii, am căutat fel, magistrala producţiei tul constructorilor şi am toţii in realegerea celui simţită binefăcătoarea sa prefigurat de documentele zic.
0<>
mereu să răspundem prin va fi descongestionată de satisfacţia de a fi contri mai stimat şi preţuit fiu al Congresului al Xlll-lea al
lapte de muncă, prin cit orice activităţi anexe, iar buit, împreună cu echipele ţării in luncţia supremă influenţă de conducător
brigăzii nr. 2 a T.A.C.C.M. partidului. Gindirea vizio
mai mult cărbune scos ,7la ţiul de cărbune işi va spori de preşedinte al Republi eminent ol poporului ro
ziuă" pentru ţară, grijii pă in mod sigur „debitul" Deva, la înălţarea a nume cii garanţia fermă că tot mân. nară cu care prefigurează
rinteşti pe care ne-o poartă Vom acţiona pentru creşte roase obiective social-cul- viitorul, dirzenia revoluţio
ceea ce visăm şi cutezăm Haţegul, mica localitate
conducătorul iubit al parti rea continuă a roadelor turale şi blocuri de locuin nară cu care urmăreşte E
se va înfăptui, că umăr la ser
dului şi statului nostru. muncii noastre, intrucit ţe ce au dat un chip nou, umăr, sub înţeleaptă con de altădată l-a primit înfăptuirea a ceea ce ne-am lia
Acum, la realegerea to sintem conştienţi că prin înfloritor, municipiului re in 1966, la foarte scurt car
ducere a partidului, a pre propus sint de două de
varăşului Nicolae Ceauşescu aceasta vom aduce cel mai şedinţă de judeţ şi altor şedintelui ţării, milioanele timp după ce a fost ales Cui
in luncţia supremă de pre frumos omagiu Minerului localităţi. cenii garanţii ale mersului (Ai
Cu
de oameni ai muncii vor in funcţia supremă in
şedinte al Republicii So nostru de Onoare, tovară După ce am inălţat nu nostru incinte. Reinvestirea A)
loa
cialiste România, avem şului Nicolae Ceauşescu, meroase blocuri de locuin spori şi adinei frumuseţile partid, cu braţele deschise, in funcţia de preşedinte al (M.
minunatul prilej de a ne preşedintele României so ţe cu spaţii comerciale la aşezărilor in care trăiesc, cu inimile locuitorilor săi COL
exprima din nou dragostea cialiste, care prin exemplul parter, pe noul bulevard clădind prin muncă şi Încărcate de iubire. De la ţării este garanţie sigură ate
neţărmurită Iotă de clima- său personal a aşezat „Decebal" am trecut, 'îm luptă progresul, civilizaţia acea memorabilă vizită, pentru strălucirea viitorului Vai
ciul viteaz al naţiunii noas munca pe cea mai inaltă preună cu constructorii bri nouă, bunăstarea, conti- ţării, lată de ce vibrează (Ai
Sin
tre, hotărirea unanimă de treaptă a dăruirii co găzii, la construirea blocu nuind urcuşul in timp al destinul oraşului s-a schim de emoţie şi recunoştinţă (P.i
a spori in mod nelimitat muniste. lui Q 5 din cartierul Zam- patriei socialiste. bat simţitor. Astăzi, in nir
producţia de cărbune. firescu. Sintem animaţi de Haţeg, peste 5 500 de oa inimile haţeganilor, alături mi.*
icu
Personal, inii amintesc GHEORGHE LIŢCANU dorinţa de a finaliza cit EUGEN MUNCUŞ meni au asigurat un venit de marea inimă a ţării. mu
cu bucurie momentul in miner şef de brigadă, mai urgent compartimentele maistru constructor, tur
care, in numele minerilor sectorul IV interioare pe cele două Brigada nr. 2 T.A.G.C.M. din retribuţie pentru că e- MARIA MEDREA, făr
din Întreaga ţară, am ru al întreprinderii miniere scări, de a gospodări bine Deva conomia oraşului a cu primarul oraşului Haţeg car
gat pe tovarăşul Nicolae Livezeni nei
po>
riil
ATs
ştii
ÎMPLINIRILE TINERILOR SPECIALIŞTI - UN VIS REALIZAT In aceste zile ale unani LEGĂMÎNT tării din Festivalul naţio (M
mei angajări civice, cind, nal „Cintareă României",
Sint fericită că pot să-mi venire aici, Ia Hunedoara, o sortimentele planului — adi in marele slat al tării,- prin CU VIITORUL implicarea activă a cadre ol
exprim — de pe poziţia o- dublă satisfacţie: am fost că noul să pornească de Ia voinţa naţiunii, tovarăşul (St
mului tinăr care s-a împli prezentă încă de la primii necesităţi şi să se răsfrîn- lor didactice in viaţa spi BA
nit în anii ce au urmat ce „paşi" ai unei întreprinderi gă, în final, asupra fondu Nicolae Ceauşescu a lost stituite in încăperi multi rituală' .ă oraşului, care a (M
lui de-al IX-lea Congres al (ceea ce constituie o expe lui de marfă. Am materia reales in suprema funcţie funcţionale (pentru clasele cunoscut in ultimii ani un TI1
partidului, cei mai rodnici rienţă unică in viaţă) şi am lizat sarcinile trasate prin de- preşedinte al Republicii l-lV) şi in laboratoare şi dinamism .fără precedent, (P*
din istoria noastră — bucu venit tocmai într-o unitate creşterea frumuseţii şi func Socialiste România, cadrele cabinete de specialitate sint in măsură să vor (El
ria şi adeziunea fierbinte creată Ia indicaţia expresă ţionalităţii produselor, micr didactice de la Şcoala ge (pentru clasele V-X), celor bească despre ciştigurile şi BA
faţă de realegerea tovarăşu a secretarului general al şorîndu-le în acelaşi timp dir
(Ci
lui Nicolae Ceauşescu fn partidului, tovarăşul Nicolae greutatea. De pildă, de la nerală nr. 1 Brad se ală 1 450 de elevi le sint crea împlinirile pe planul cu
Ceauşescu, părintele înţelept tură' bucuriei şi mindriei te condiţii optime de instru TE
suprema funcţie de pre al tinerilor din întreaga pa 280 grame/bucată, în 1981, noaşterii şi al culturii. tul
şedinte al Republicii Socia trie. am ajuns în primele două întregului nostru popor, a- ire şi educare, grija pen Deschiderile spre per (D
liste România. luni ale acestui an la 183 dreslnd alesului ţării cele tru cadrul ambiant al
Am început eu activitatea fecţionarea invăţămintului, tăi
In 1965 am început liceul de normare. Apoi, am tre grame/bucată. Este o reali mai respectuoase urări. pregătirii şi formării lor spre apropierea lui de ce CĂ
la Vaslui, iar în 1975 termi cut Ia întocmirea fişelor zare cu care ne mîndrim. Ag
nam facultatea de industrie Manifestările noastre de fiind permanentă. Peste 50 rinţele vieţii, condiţiile de ră)
uşoară din Iaşi. în „Epoca tehnice ale produselor, deci, Toate aceste succese ex preţuire poartă in ele re de cadre didactice, bine care beneficiază generaţii de
Nicolae Ceauşescu" — etapă am început activitatea teh primă, pe plan material, cunoştinţa pentru împliniri pregătite in specialitate, in- IL
nică. Fiecăreia, din aceste le tinere pentru instruire şi
de ascensiune vie, dinamică dragostea şi ataşamentul le pe care invăţâminiul ţelegind comanda socială educare le datorăm poli răi
pentru toate liniile existen două preocupări, i-am dă profund ale colectivului nos GI
ruit ci te un an de muncă. tru de muncă faţă de pre le-a dobîndit in cei 20 de a Invăţămintului de inte ticii promovate de omul (M
ţei umane — am învăţat şi
am crescut ca om al noii Din 1980, conduc activita şedintele României socia ani de cind in fruntea grare a acestuia cu cerce aliat de 20 de ani In frun
tea de creaţie din întreprin liste, tovarăşul Nicolae partidului se allă, cuteză tarea şi producţia - rodul
societăţi, cu gindul perma dere. Evoluţia este clară : tea partidului şi căruia, la
nent de a înapoia, înzecit, Ceauşescu, angajarea noastră tor şi înţelept, tovarăşul politicii promovate de se reinvestirea in suprema
prin muncă, eforturile pe de la cîtcva articole prelua plenară în înfăptuirea nea Nicolae Ceauşescu. Şcoala cretarul general al parti funcţie de preşedinte al
care partidul şi ţara le face te din unităţi similare, am bătută a Programului parti
ajuns, în prezent, la 380 de dului, a hotăririlor Congre noastră brădeană, creaţie dului - se străduiesc să Republicii Socialiste Româ
pentru creşterea şi educaţia modele noi create de colec a deceniilor socialismului, asigure o instruire de ca 7
tinerilor, pentru formarea tivul nostru. sului al XIH-lea. nia, ii aducem cele mai tri
specialiştilor de mîine. Mi a beneficiat in aceşti ani litate a generaţiei de mîi- cordiale omagii, legămin- Vr
Conform indicaţiilor pe
s-a oferit această ocazie în- care ni le-a dat, personal, Ing. EMILIA NÂFORNIŢÂ de importante investiţii, ne. Rezultatele din proce tul său cu ţara fiind însuşi şi
cepind din 1978, cind am ve conducătorul iubit al parti şef atelier dezvoltindu-şi şi moderni- sul instructiv-educativ, pre Legămintul cu Viitorul. că:
fi
nit. în foarte tînăra între dului şi statului nostru, cu proiectare produse zindu-şi continuu baza ma zenţa meritorie a elevilor Prof. MARIA MARGINEANU sei
prindere de tricotaje tip ocazia vizitei de lucru efec din Întreprinderea ne
lină Hunedoara (intrată în tuată în întreprinderea noas terială. In două corpuri de in întrecerile pe obiecte director adjunct
funcţiune la 1 octombrie tră, ne-am axat activitatea de tricotaje tip lină clădiri moderne, liecate cu de invăţămînt, fn cele ale al Şcolii generale nr. 1 ne
1978). Am avut, prin simpla de creaţie pe structura şi Hunedoara cite 16 săli de clasă con- creaţiei artistice şi interpre Brad te
dii
Te
vo
(Urma'e din pag 1) CÎND OMUL MUNCEŞTE învăţat in anii aceştia, mai mi
de
cu seamă de după Con tre
calculatoare ; ing. Dumitru adinei. Totul va li auto dus pe calculator. Vom gresul al IX-lea al partidu ca
Cădariu - şelul atelierului matizat şi dirijat dini sala extinde acţiunea la toate lui, de cind îl avem in m:
cuptoare, ing. Heria Ştelan de comandă. Productivita cele 26 de cuptoare. Avem frunte pe t o v a r ă ş u l mc
- răspunzător cu partea te. sporită, economii, efi in felul acesta deplina si Nicolae Ceauşescu, să foii
lermotehnică. cienţă. Asta urmărim" (ing. guranţă in procesul de în muncim şi să gindim mai un
Din spusele celor trei la- Oliviu Maiorescu". „Creşte călzire, in exploatarea cup economic, gospodăreşte. ca
40-
minatori comunişti am sin rea parametrilor de lunc- toarelor, productivitate şi Adică să creăm mai mult ru
tetizat : „Noul in muncă, fionare a cuptoarelor, îm calitate sporită" (ing. Horia pentru ţară — ca cea mai
spre binele producţiei tre bunătăţirea procesului de Ştelan). inaltă dovadă a patriotis tr<
ne
buie să ne caracterizeze pe încălzire a lingourilor, im Cind am plecat din sec mului. Bine subliniază de dă
fiecare. Noi am găsit so plicit a calităţii laminatelor, ţia de bază a combinatu multe ori t o v a r ă ş u l lz<
luţii tehnice pentru acţio folosirea gazelor arse — lui hunedorean, cum este Nicolae Ceauşescu, cind de
fia
narea individuală a rolelor sint preocupări care ne numită şi recunoscută sec zice că nimic n-a picat din sil
de lu^ru, am introdus trans- irămintă, şi care, de ce să ţia bluming 1000- 1300, cer. Noi am făurit totul cu Te
iercarul reversibil pentru n-o spunem, sint pe calea maistrul principal Viorel agerimea minţii şi puterea înl
ce
alimentarea ritmică a cajei cea bună a rezolvării" Neag, care munceşte aici braţelor noastre. Şi cind 22
cu lingouri calde. Sintem (ing. Dumitru Cădariu), „de cind se invirte prima omul munceşte, caută, se sei
în curs de modernizare a „Procesul de încălzire la 6ajâ“, spunea cu vorba lui zbate nu pot li greutăţi de Problemele şcolare din programul brigăzii artistice do în
celulelor de la cuptoarele două cuptoare l-am intro domoală, chibzuită : „Am nebiruit"... la Şcoala generală Ilia au cu cerii aprecierea publicului şi Dă
locul II în întrecerea judeţe ană. I