Page 111 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 111
516 © DUMINICĂ, 31 MARTIE 1985 Pag. 3
i/iziuwE EPOCA NICOLAE CEAUSESCU Virtuozitatea izvorîtă din
.. , . ,, ■ , , _ 1- , ■ ,1 ■ | ., ^
M
n
APRILIE
•nai epoca marilor împliniri socialiste specificul folclorului hunedorean
t elini oo-
• olelorie in actele de stare civilă
-foileton : le-am învăţat de la muzi judeţ. Ele au incintaI însă
I i“. Episo- apare cu numele de Aurel canţii mai bătrini : Oanea spectator' din întreaga ţară
tio etalon al arhitecturii Sibişan. Dar toată lumea Iu' Tării din Orăştie, Culiţă in cadrul Festivalului na
nal. ii spune Relu de la Căs- din Căstău, Li că de la Ro- ţional ,,Chitare a României",
tău. Intilnit pe stradă sau mos ş a.", ne mărturiseşte amplă monilestare artisti
socialiste moderne la locul de muncă, este Relu. că iniţiată de secretarul
un om obişnuit pe care nu-l
general al partidului, tova
deosebeşti cu nimic din răşul Nicolae Ceauşescu.
TI I : 6,30 (Urmare din pag. 1) circulaţie in siguranţă, cu alimentare, elegantele ga marea masă. O picătură in Este manifestarea care a
ştiri ; 7,00 un trafic lluent. lerii „Romarta", magazine tr-un talaz neîntrerupt. Cind
în GO de atras, alături de Aurel
radiojurnal ) crat in mai multe etape, in Constiuctorii brigăzii le „Tineretului", „Miraj". urcă pe scenă, îmbrăcat in Sibişan, milioane de inter
ogramul sa- prezent allindu-se in stadiu T .A.G.C.M. ne-au pus faţă „ Gospodarul", ,,Căminul", costum popular, cu ‘nelip- preţi şi creatori din întrea
Hagazin du- in faţă cu arta de a trans toate celelalte mari unităţi
:,00 De toa- de finalizare ultimele blo sita-i vioară, el devine Relu ga ţară, descătuşind impre
toţi ; 13,00 curi de locuinţe. Se va pu pune in lapt o idee de ar comerciale cu condiţii op de la Căstău, cel mai bun sionante energii artistice
; 13,15 Din ne accentul in continuare hitect. Au inălţat, in prima time de etalare şi desface viorisl pe care l-a avui ale unui popor liber şl
î orchestrei etapă, blocurile 14, 15, 16, re a mărfurilor, viitoarea
uşoară a pe realizarea elementelor mişcarea artistică de ama independent. Ale oamenilor
iunii ; 13,30 de ambientare, a unor 21, 22, 23, 24, cuprinse in casă de mode. Laolaltă, tori hunedoreană. Cel mai muncii. Asemenea lor,
inul femei- puncte de informare şi pa tre stiăziie Lenin şi Kogăl- ele lormeazâ monumentala bun, cu toate că el n-o
rida veselă : niceanu, apoi de aici spre ctitorie dăruită oraşului, lo Aurel Sibişan lucrează ca
ăcalâî; 14,35 nouri de alişaj, o unor in trăit niciodată cu sentimen muncitor la întreprinderea
t folcloric ; dicatoare elegante şi Ur Mărăşti au construit blocu cuitorilor lui, dai şi celor tul că se întrece cu cineva. chimică Orăştie, dovedind
ii artelor ; me de Înaltă ţinută grafi rile B, C, D, I şi K şi au care il vizitează. De fiecare dată şi-a aşezat
n de ştiri ; inceput inălţarea blocului hărnicie, bucurindu-se de
rt de pro- că, pe plantaţii masive . Se cuvine să menţionăm vioaia in acelaşi tel. Doai aprecierea colegilor de
*15 Almanah pentru crearea unor zone A 1, ultimul din această numele maiştrilor Simon in anumite momente, cind muncă, a lactorilor edu
50 Varietăţi verzi corespunzătoare. zonă. in etapa a treia, in Lodislau, Vasile Floricel,
18,00 IJuletiii zona cuprinsă intre stră se simte sincer aşteptai, caţionali, de cadrul favo
10 Muzieote- ...Magistrala modernă a loan Nica şi Szeghedi Horst, uneori cu o largă deschi rabil dezvoltării actului ai-
toţi ; 20,00 Devei face parte din ma zile Lenin şi Avram lancu, zidarilor Matei Dumitru, A- dere a sufletului, cu la tistic local, afirmării sale
; 20,15 Rc- rile împliniri socialiste ale au inălţat şapte blocuri. lexandru Marcu, Sleibinder De la ei şi de la alţii o
gerii mulţi- Un număr de 1 730 de crimi in ochi şi-o lipeşte deprins nu numai melodii in lume. Aurel Sibişan a
; 20,20 Cîn- Epocii Ceauşescu. A lost Francisc, dulgherilor Ion de ureche şi atunci clipele le ci şi meşteşugul inter 'ost mesager al folclorului
iri, confc- concepută, iniţial, pe plan lamilii locuiesc in aparta Furdui, Ion Mora, Constan devin eternitate. hunedorean in R. P. Unga
aria Mar cu şeta proiectanţilor. Colecti mente noi, la parterul că tin Maniţiu, Petiu Onciu- prelării lor intr-o notă de ră şi Turcia.
gza ; 21,00 vul de arhitecţi al Institu rora spaţiile comerciale în tenco, mozaicei lot Şteian Prin ce impresionează specilicilate şi virtuozitate
odiilor; 21,30 sumează 12 000. mp, cele atit de mult Relu ? In pri Aşa apar doinele, invirti- Actuala ediţie a Festiva
; 22,00 Ra- tului de proiectări s-ci stră Diaconu, Constantin Du mul tind prin repertoriul tele, bătutele, haţeganele, lului naţional ,,Cintarea
2,10 Panora- duit să folosească soluţii ale cooperaţiei meşteşugă mitru, zugiaviloi Nlcolae
; 22,30 Rc- deosebite, inconlundabile reşte 966 mp, urmind să se Covacs, Ion Bădilă şi llie de cintece şi jocuri popu cinlecele de voie bună şi României", manifestările din
gerii multi- ■ finalizeze curind alte 230 lare hunedorene pe care romanţele. Fără să-l vezi cadrul ei il aduc din nou
; 22,35 Mu- cu alte localităţi, să îmbi Crihan, instalatorului Mihai il deţine. Asculiindu-I pe doar ascullindu-l, il re in luminile rampei pe acest
is ; 23,25 — ne elementele arhitectoni de apartamente. Parterul Cri han - şeii de echipe,
de ştiri. noiloi construcţii mai găz Relu, cu cele peste o sută cunoşti pe Relu, cind vioa .cunoscut interpret deţinător
ce astfel incit să creeze o care, împreună cu toii cei de melodii şi variante, una al titlului de laureat pen
imagine elegantă, origina duieşte o serie de institu 450 constructori de la bri mai frumoasă decit alta, ra sa aduce invirtitele ,,pe tru locul I pe ţară. li
coarda aia groasă", ,,a Iu
lă liecărei construcţii. ţii cum sini Biroul de tu găzile nr. 1 şi nr. 2, sint starea de lapt te recon
...Din schiţe şi planşe, rism pentru tineret, Asocia autorii acestei opere ce zi fortează. frunză verde", a Iu' doi bo urăm să poarte aceeaşi sti
şi-o vacă", bătutele lui
bulevardul a „coborit" pe ţia crescătorilor de albine, de zi ciştigă in modernita Patru Moş, Granu, Coro- mă folclorului hunedorean
Traciul — sol. Mai inlii, drumarii şan ' Miale ale băncilor agrico te, in frumuseţe. ,,Cunosc foarte multe tăru ş.a. al cărui specilic i-a generat
★ Corde- tierului Păuliş—Lunca al Di lă şi de investiţii, Centrul ...Cum va li acest bule cintece de la tata (apre virtuozitatea de excepţie.
I e filmului teritorial de calcul, farma ciat rapsod popular din Evoluţiile sale sini un
,.^atria) ; recţiei judeţene de dru vard nu peste multă vre judeţ - n.n.]. Pe altele bun artistic de preţ pentru MINEL BODEA
lamandrelor muri şi poduri au dat con cie e!c. me ? Sint aşteptate ilorile
MEDOAHA : tur arterei propriu-zise. Intre construcţii, adevă cu culorile lor vii, sint aş
lern, sala rate mărgăritare, se remar teptaţi arborii ce var măr
rire pericu- Munca lor, măsurată in Ample acţiuni
seriile I -11 zile-iuminâ, la cei 1 350 că marele complex comer gini carosabilul, sini aştep
ila B) ; A- metri ai bulevardului, cu cial „Central", care a 'în tate perdelele de verdeaţă pe păşuni şi fîneţe
ircu instanţe şase benzi (trei pe sens}, locuit vechea piaţă a mu ale balcoanelor. Un bule
(Flacăra) ; Remember
seriile I -11 in lăţime ds 21 metri, în nicipiului şi care asigură vard etalon al frumosului Curăţarea şi fertilizarea
:troşani : seamnă o întrecere pe condiţii optime pentru des şi utilului, al arhitecturii păşunilor 'şi fîneţelor na
primăverii turale se află în centru]
urorile (U- sine in o crea o arteiă de facerea produselor agro- noastre moderne. «> Minerii de la Paro- mos loc II pe ţară. Feli
aşament cu atenţiei organelor comunale şeni, care în acest an au citări ! • După 33 de ani
hală (7 No- de partid şi de stat din
JPEN1 : A- Turdaş. Pe tot parcursul chemat la întrecere toate de muncă, din care 25 ca
nilor (Cul- colectivele din industria miner Io I. M. Barza, Geor
CAN: Zorro acestei săptămîni, incepînd carboniferă a ţării, îşi o- ge Vasiloschi a ieşit la
II (Lueea- Silvicultorii din Haţeg* au cules... de duminică, preciza Liviiu
NEA: Cap noreazâ exemplar angaja- pensie. în toată perioada
iu rilor (Mi- Crnnciova, primarul comu Tnenlele asumate. Ei au activităţii a fost un exem
RILA : fin nei, aici s-au organizat încheiat în avans primu’ plu în muncă, ceea ce le-a
ii fo — şe primele rezultate acţiuni de curăţare a
ii ncit ore.sc) ; trimestru al anului, exlră- dorit, la despărţire, tine
: Vreau să — Ştim, tovarăşu ing. — Pregătim cu toată ciari. De asemenea, în pajiştilor naturale şi fî gînd suplimentar 13 000 rilor Mircea Huieţ, Nicolae
am aripi neţelor, la care au parti tone de cărbune în luna
;) ; URI- Nicolae Mărgineanu, şef atenţia campania de îm vederea- diversificării şi martie şi 17 000 tone pe Lazăr, Miholache Dragu şi
' in lan- al Ocolului silvic llaţeg păduriri din această -pri creşterii producţiei pen cipat un număr mare de Vasile Covalschi, cărora
B1ÎAD : că — prin rezultatele bune măvară. Adică, -amena tru export, am organizat cetăţeni, în frunte cu de trimestrul intîi al anului. îe-a predat ştafeta muncii.
___pfl Ie i-ll obţinute —, în 19134 v-aţi jăm cabanele, punem la un atelier de împletituri Spor la muncă în conti La I. M. Barza a mai ră
e) ; G t; RA- putaţii. Aii fost curăţate
Jocet vesel situat pe locul al II-lea punct cazarmamentul şi clin răchită — solicitate şi fertilizate pînă în pre nuare ! • La secţia prefa mas însă în activitate un
); ORAŞ- în întrecerea socialistă pe uneltele necesare, stabi de parteneri externi —, bricate a I.M.C. Deva a fost Vasiloschi. Este subingine-
j l v de cart Inspectoratul silvie jude lim suprafeţele, recrutăm pe care nc-o asigurăm din zent 84 de ba de păşune asimilat şi introdus în fa rul Mihai Vasiloschi, .şef
unda a 6-a şi 30 de ha de-fineţe, lu
GEO ACIU ţean. Care este situaţia şi instruim forţa de mun resurse proprii. crare In care o contribuţie bricaţie un nou produs : de raion la sectorul Mu-
IŢI ori rănit după primul trimestru că. De asemenea. ne — Ce plan de export fîşii cu goluri cu lungimea sariu I, fiul celui recent
i de viaţă din 1985 ? preocupăm - de pregătirea însemnată, şi-au adus-o de 7,5 metri. Produsul este sărbătorit. » Laboratorul de
Itură); HA- aveţi în acest an ? deputaţii Kapranczay Lu
nda cală rc- —' îtv pofida iernii grele, materialului săditor în — i 000 metri steri de destinat mai inu'tor bene pneumosonioze al I.C.P.M.C.
igu ra t i c care ne-a pus şi nouă pepiniera de la Reia. de dovic, Vi orei Lazăr, Măria ficiari din ţară, fiind uti Petrosan a fost dotat cu
AZI : Salu- .destule probleme; am de unde vom scoate aproape celuloză cojită, două to Jurj, Maria Maiei şi ce o noua si modernă cara
i Agigea ; ne carne de vînat, 40 tăţenii loan Stoica, Iosif lizat în construcţii indus vană M R.F.. destinată efec
lutări de la marat chiar destul de 5 milioane de puieţi de triale, social-culturale, a-
a de cultu* bine în 1985 şi, în pe diferite specii, atît pentru tone fructe de pădure şi Tudor, loan Trif, Romulus grozootehnice. Este solici tuării mic cadiofotografii-
IA: Salutări rioada care a trecut clin ocolul nostru, cît şi pen ciuperci eomu-.tibiie, re Vlaie, Petru Lup, Dumitru pentru sersonalu mi-
i (Mureşul); Borşei şi alţii. tat şi apreciat, o Peste 100 lor
tură fulge- an, ne-am depăşit pla tru altele din cadrul coltate din fio a sponta de oţelari, furnalişti, coc- nier si din ectivitatea de
(Litmina) ; nul producţiei unităţii Inspectoratului silvic ju nă. In 1984 ne-am de în scopul obţinerii unor sari, laminoton de la C. S. preparare c ■ărbunelui. •
Albinuţa silvice cu peste 6 la sută. deţean. păşit planul la export. producţii sporite de masă Hunedoara, f-jntaşi în în La cari’ina Brad, apar-
— Mai concret. — Ce suprafaţă veţi Avem condiţii să-l rea verde şi fin de pe pajiştile trecerea socia l; stă au be ţinătoai e nitinei-restau-
— Am realizat in plus împăduri în 1985 '> lizăm şi în 1985. Am luat naturale, este necesar ca neficiat de la începutul'a- rant din Guraba.rza, se
EAI faţă de prevederi, în ate -— 200 de hectare cu deja un avans. Vrem să asemenea acţiuni, organi nului de bilete pentru odih servesc ‘’ iic cîte două
lierele ocolului, însem zate şi conduse de organe
specii de răşinoase (mo ne alăturăm şj noi efor nă şi tratament in diferite mese a aproape 600 de
nate cantităţi de ara-ci, le locale de partid şi de
lid şi larice) şi foioase tului întregului popor de staţiuni din ţară. ® Ingine oameni ai muncii. „Săp-
•obabil pen- cozi de mături, împleti stat, să se desfăşoare, în
rnartie 1085 : turi din răchită, am li (gorun, paltin, cireş, săl a îndeplini integral, această primăvară, in ţoa rul Adrian Potase, de la tăminal oferim cel puţin 28
fi frumoasă ci m). exemp'ar. pr -v .! mile de le localităţile judeţului nos I.U.M. Petroşani, secretaru 1 feluri de mincare bună şi
ua să se in- vrat la export mai mult — in ateliere ce mai radioclubului municipal, a la preţuri accesibile" -
ar cerul va de 200 metri steri ele plan din arest ultim an tru, mobilizîndu-i la cură
mai mult celuloză. lucraţi ? al cincinalul--:. ţatul şi fertilizarea păşuni fost declarat pentru a ne-a asigurat responsabilul
ea şi di mi lor şi fîneţelor pe toţi lo doua oară consecutiv cam unităţii, Iosif Miclean. ® Şi
ji va sufla • —- Altceva, ce mai Producţie curentă
lerat, cu u- faceţi acum ? pentru diferiţi benefi DUMITRU CHEONEA cuitorii satelor, pe toţi pion naţional pentru unde tot de la Brad. In apropie
ficări izola crescătorii de animale. scurte, e Pe -aza oraşului rea E.G.C.I . mai exact,
ta 40 km/li lingă imobil-i! cu nr. 49 de
ul vestic, Brad sint aproape 1 700 de pe strada Vinătonio», se a-
le minime abonaţi permanenţi la zia
inse între | ® Revista de cultură cu fermă a versului fix, este I % rul „Drumul socialismului". flâ, nu de azi de ieri, cite-
plu*4. 4 gra- La sărbătoarea „Agorei" va movile de reziduuri me
maxijne în- ■ public „Agora" din Brad o operaţie de foraj, o pros- I Alţi 700 cumpără zilnic a-
grade. Lo- | şi-a sărbătorit joi, 28 mar- pecţie adîncă în necesită cest ziar preferat. Şi numă najere. Informaţia nu este...
ştie i
roduce bru- , tie 1935, apariţia cu nr. oameni de cultură din Brad adolescente şi ritmice de ţile spirituale ale oraşului rul lor creşte, o Gospodă vînâtoreascâ. Dar a fost
| 100. Brad. De aceea, ea ria anexă a C.P.A.D.M. ... vînatâ. o Pe pîrtiile din
vreme fru- şi din alte oraşe ale ţării. cultură. Aşadar, „Agora"
cerul varia- Deşi este la nr. 100, „A- este — mai mult decît orice să facă şi lucrul cel mai * Băiţa (preşedinte George masivul Straja — Lupeni s-a
va prezenta © Numărul-jubileu al re- gora" are încă intacte pros — o poezie complexă, mo greu, să surprindă emoţia i Matieş) dispune de o pu desfăşurat cea de a XlV-a
d licări lo S vistei a avut un bogat neaşteptată ! In orice caz, ediţie a ,,Cupei veterani
aze pînă la ’ conţinut, înscris in contsx- peţimea şi culoarea obra dernă şi mereu nouă sem ternică bază zootehnică :
din secto- jilor, privirea luminoasă şi nată îndeosebi de asocia de cîte cri vin la revista i o turmă cu 220 oi, 12 lor" la schi. Alături de
zolat ceată, I tul profundelor bucurii şi ţii de autori. „Agora", îmi spun : „Nu scroafe de prâsilă, 75 de schiori din Valea Jiului, la
următoarele satisfacţii pe care le în- unghiul de iscodire al o- trăim numai pentru piine !“. startul întrecerilor au fost
rome în ge- J cearcă întregul popor la chilor, aria lairgă şi, în a- Revista este un specta poemu i iepuri matcă, trei cai. A-
»asă şi cal- ( r e a l e g e r e a tovarăşu- celaşi timp, riguroasă a col colectiv pentru colecti Ca un adept al portul la autociprovizionarea prezenţi mulţi amatori ai
1 variabil, vitate. Este un produs al lui concentrat, îmi ~ place in profil teritorial este tot acestui sport din Deva,
ădea averse • lui Nicolae Ceauşescu în sufletului, trăirea vie şi tre revista „Agora", fiindcă i
intui va su- J suprema funcţie de pre- pidantă, golfurile de linişte spiritului a cărui constantă mai substanţial. ® Eleva Bucureşti, Tîrgu Mureş, Re
. cu in Icn , şedinţe al Republicii So- meditativă. Din toate aces se defineşte, în primul rînd, este un ...poem concentrat Ecaterina Dinicu, de la şiţa, Predeal, alte locali
ite clin vest. tea, desigur, se pricepe că prin aceea că el. se elabo şi, se ştie, întotdeauna să i tăţi din ţară. A fost un
Io minime j cialiste România. geata uşoară zboară mai Clubul sportiv şcolar „Pio
1 grade, iar „Agora 1 este chiar matu rează şi se consumă în tă nierul" Lupeni, s-a întors reuşit spectacol care a de
5 între 16 şi | ® Au prezentat creaţii ritatea spirituală şi expe cere. Cum zice poetul fol repede şi mai departe. i de la campionatul repu monstrat încă o dată tine
zolat se va originale şi alocuţiuni de rienţa de existenţă umană clorului nostru: „Sufletul La mulţi ani, „Agora" ! blican de schi, categoria reţea fără bătrîneţe a
tă şi brumă tace ca luna...".
apte'. (Me- • omagiu activişti de partid, zidite între coperţile imagi i copii 12—13 ani, cu un fru sportului.
: serviciu : | mineri profesori, nare ale unei manifestări „Agora" n---» disciplina MARIN NEGOIŢÂ
O.