Page 13 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 13
IÂ IW?
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢi-VĂ!
I Nicoiae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
S O C I A L I S M U L [lena Ceausescu, in lamahiria Arabă
ORGAlTftl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.R Libiana Populară Socialistă
A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N PLECAREA CEREMONIA SOSIRII LA TRIPOLI
DIN CAPITALĂ T o v a r ă ş u l Nicoiae ţa internaţională, corespun
Ceauşescu, preşedintele Re zător dorinţei şi năzuinţe
Anul XXXVII, nr. 8 493 MARŢI, 5 MARTIE 1985 4 pagini — 50 bani T o v a r ă ş u l Nicoiae publicii Socialiste România, lor de pace şi progres ale
Ceauşescu, preşedintele împreună cu tovarăşa ambelor ţări şl popoare,
Republicii Socialiste Româ Elena Ceauşescu, a sosit, în interesul cauzei gene
nia, împreună cu tovarăşa luni, 4 martie, la Tripoli, rale a destinderii, securită
Elena Ceauşescu, a plecat, într-o vizită oficială de ţii şi cooperării interna
luni dimineaţa, în Jamahi- prietenie în Jamahiria ţionale.
PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA ria Arabă Libiana Populară Arabă Libiana Populară sosirii s-a desfăşurat pe
...Ceremonia
oficială
a
Socialistă, la invitaţia co
Socialistă, unde va efectua
Şl CONSILIILE POPULARE o vizită oficială de prie lonelului Moammer F>1 Aeroportul internaţional
tenie la invitaţia colonelu Geddafi, conducătorul Marii din Tripoli. Aici, • erau
lui Moammer El Geddafi, Revoluţii de la 1 Septem arborate, în semn de săr
conducătorul Marii Revolu brie. bătoare, drapelele de stat
Întâlniri de lucru ale candidaţilor ţii de la 1 Septembrie. Noua întîlnire dintre ale României şi Jamahiriei
Şeful statului român p r e ş e d i n t e l e Nicoiae Libiene.
de deputaţi cu alegătorii este însoţit în această vi Ceauşescu şi colonelul La coborîrea din avion,
Moammer El Geddafi — a
zită de tovarăşul Gheorghe
Oprea, prim viceprim- cincea în ultimii zece ani t o v a r ă ş u l Nicoiae
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ M.A.N. NR. 9 BRAD ministru al guvernului. — deschide perspective tot Ceauşescu şi tovarăşa Elena
Ieri, într-o splendidă zi cerile satelor lor, aducând te la acţiuni şi măsuri care Ştefan Andrei, ministrul mai ample conlucrării Ceauşescu au fost salutaţi
primăvăratică, în frumoasa acelaşi omagiu cald parti să le îmbunătăţească şi pe româno—libiene, atît pe (Continuare in pag. a 4-a)
plan bilateral, cît şi în via-
vatră moţească, cu comu dului, societăţii care le-a mai departe condiţiile de (Continuare în pag. a 4-a)
nele înşirate de-a lungul definit un destin nevisat muncă şi de viaţă. Zecile
Crişului Alb, au continuat altădată. de propuneri, sugestii şi ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
întîlnirile candidatului Toate întîlnirile au avut, opţiuni reprezintă în acest
Frontului Democraţiei şi în acelaşi timp, un pronun context un adevărat te Luni, 4 martie, au început tru întărirea prieteniei ospitalieră ce i-a fost re
Unităţii Socialiste pentru ţat caracter de lucru, re zaur uman, un izvor de la Tripoli convorbirile ofi româno—libiene. zervată.
circumscripţia electorală levînd cu deosebită putere înţelepciune şi iniţiativă. ciale între preşedintele Re Relevînd participarea Preşedintele Nicoiae
nr. 9 Brad a Marii Adu spiritul de angajare şi răs Completate cu hotărîrea publicii Socialiste Româ României la eforturile po Ceauşescu, apreciind mo
nări Naţionale — tovarăşul pundere civică, sentimentul clar exprimată de a pune nia, tovarăşul Nicoiae porului libian în realizarea dul cum se dezvoltă rela
Radu Bălan, privn-seoretar că în ei, în oameni stă inteligenţa şi umărul la Ceauşescu, şi colonelul unor mari obiective eco ţiile româno—libiene, fap
al Comitetului judeţean forţa mersului înainte, pu înfăptuirea lor, ele se con Moammer El Gaddafi, con nomice în ţara sa, şeful tul că s-a statornicit o co
de partid, preşedintele Co terea continuării transfor stituie, în acelaşi timp, în ducătorul Marii Revoluţii statului libian a apreciat laborare rodnică, şi-a ma
mitetului executiv al Con mărilor şi perfecţionărilor garanţia viitoarelor reali de la 1 Septembrie al Ja- evoluţia pozitivă a relaţii nifestat convingerea că ac
siliului popular judeţean. viitoare. A răzbătut acest zări, mai bogate, mai pline. mahiriei Arabe Libiene lor şi colaborării dintre tuala vizită, convorbirile
La Buceş şi Blăjeni. la sufiu sănătos, tonifiant din Cea mai mare parte a Populare Socialiste. cele două ţări, faptul că ce au loc cu acest prilej
Buoureşci şi Zdrapţi — lo cuvintele lui Teodor Bră- localităţilor despre care Colonelul Moammer El potenţialul lor economic vor duce la identificarea
calităţi cu profunde rezo dean şi Viorica Poenar, de vorbim sînt necooperativi- Geddafi a salutat cu căl oferă posibilităţi de ampli unor noi. posibilităţi şi do
nanţe istorice şi, deopotri la Buceş, ale lui Avram zate. Dar minerii, avînd dură pe preşedintele ficare a raporturilor româ menii de colaborare între
vă, încărcate de împliniri so Rusu şi Ioan Bogariu de la şi ipostaza de lucrători ai Nicoiae Ceauşescu şi şi-a no—libiene. România şi Jamahiria Li-
cialiste, cu că mine culturale Blăjeni, ale lui Ioan Faur pămîntului şi de crescători exprimat satisfacţia pentru Preşedintele Nicoiae biană. la promovarea ra
frumos împodobite — sute şi Ileana Badiu de la Bu- de animale şi păsări, şi-;.u această vizită, relevînd că porturilor pe uri plan su
şi sute de moţi mineri, cu cureşci, ale lui Ionn Ga- relevat şi acum voinţa de ea reprezintă un important Ceauşescu a adresat un perior, în interesul celor
suflete calde, nu ţinut să-ş ; vrileţ şi Nicoiae Moţ de a-şi dezvolta şi această în cald salut şefului statului două popoare, al progresu
întîmpine candidatul eu tot la Zdrapţi, în raportările deletnicire, de a contribui prilej pentru noi progrese libian şi a mulţumit pen lui lor.
ce au realizat mai bun. cu cu mîndrie, în propunerile în proporţii sporite la în în raporturile dintre cele tru invitaţia de a vizita
gindurile şi hotărârea de a şi angajamentele tuturor făptuirea programului de două ţări şi popoare, pen- Libia şi pentru primirea (Continuare in pag. a 4-a)
dezbate perspective noi, participanţilor. autoaprovizionare terito
mai frumoase pentru ţară, Oamenii îşi privesc cu rială.
pentru loca’ităţile lor. îndreptăţită mîndrie tot de Astfel, şi şirul întîlnirijor
ieri
circumscripţia
din
ce r.u înfăptuit, atît pe pla
Toate întîlnirile au fost nul intereselor obştei, cit electorală nr. 9 Brad a Descărcarea vagoanelor—problemă esenţială
străbătute de un profund şi pe cc»l al împlinirilor Marii Adunări Naţionale a
simţămînt patriotic pen individuale. îşi privesc etalat cu deosebită putere
tru aceste aşeză i străbune, cu exigenţă şi bărbăţie spo unitatea oamenilor de pe pentru redresarea procesului de producţie
de deplină şi fierbinte re rită şi neajunsurile şi potic aceste plaiuri în gindul şi
cunoştinţă faţă de Partidul nelile, le trăiesc cu n- fapta bune pentru alte şi
Comunist Român, f a t ă de eeeaşi grijă gospodărească. alte înfăptuiri,' demne de Pentru redresarea proee- împreună cu. inginerul nate tot secţiilor producti
secretarul său general, to De aceea, propunerile lor epoca pe care o trăim. sului de producţie, pentru Ioan Furtună, şef de tură ve ale combinatului.
varăşul Nieo.ae Ceauşescu, CORNEL ARMEANU buna lui derulare, descăr la R.C.M. Deva şi Andrei — Toate aceste convoaie
p mtru grija sa statornică s-au- referit in exclusivita carea operativă a vagoane •Fazekaş, şeful staţiei, nu — precizează Ioan Furtună
de a face din România so lor cu cărbune, minereu, mărăm liniile ocupate cu — aşteaptă de două pînă
cialistă o ţară multilateral CETĂŢENI Şl CETĂŢENE ! cocs, calcar, diverse alte la zece zile. Combinatul
dezvoltată, în continuă în materii prime şi materiale trebuie să şi le tragă. N-o
florire. Votînd candidaţii Frontului Democraţiei a devenit o problemă prio La C.S. „Victoria" fafce. Imobilizează vagoa
Au luat cuvântul oameni şi Unităţii Socialiste, votaţi pentru înflorirea ritară, de cea mai mare ne şi creează mari greu
în vîrsiă, care cunosc din iVnportanţu. Situaţia actua Călan tăţi în desfăşurarea fluidă
proprie experienţă viaţa scumpei noastre patrii, pentru ridicarea lă este necorespunzătoare: a transportului pe calea
grea a moţilor crişeni, evo economico-socială a tuturor judeţelor şi lo peste 2000 vagoane încăr ferată.
când-o cu tristeţe si com- cate aşteaptă, imobilizate, convoaie compuse pentru — Numai in luna ianua
patâncl-o, cum numai ei calităţilor, pentru prosperitatea întregii ţări, alte 32 trenuri, cu sute de C.S. „Victoria" Călan. Li rie au fost imobilizate
ştiu s-o facă, cu marile pentru ca fiecare cetăţean, întreaga naţiu vagoane destinate C.S. „Vic niile 3, 4, 5 — vagoane cu 5 127 vagoane, pentru care
transformări petrecute pe toria" Călan sînt descom minereu, liniile C şi 7 — s-au plătit locaţii in valoa
aceste meleaguri. Au vorbit ne să beneficieze de o calitate nouă, su puse prin diferite triaje. vagoane cu cărbune, linii re de peste 11,3 milioane
tineri, profesori, medici, perioară a vieţii. Cum se munceşte într-o zi lei — continua ideeu An-
oameni deşii locului care (Din manifestul Frontului Democraţiei şi Unităţii la descărcarea vagoanelor? le 9 şi 10 sînt ocupate cu GH. I. NEGREA
s-au format în zodia socia Socialiste). Am urmărit pe flux, înce- fracţiuni de trenuri conţi-
lismului, o chilă cu prefa pînd din gara Călan-Băi. nînd diverse mărfuri desti (Continuare în pag. a 2-a)
petroşani împliniri pe scara unui timp generos
Petroşani. Oraş-simbot al IX-lea al partidului, de cind zată in anii din urmă —, in anii ultimei legislaturi, tinctă de eleganţă, modern
mişcării revoluţionare şi de destinele naţiunii sini con noua şi eleganta iîntreprin s-a îmbogăţit cu 80 labo şi prospeţime.
mocratice din ţara noastră. duse cu strălucire de dere de piese de schimb ratoare, patru amfiteatre Petroşani. Oraşul creşte,
Petroşani. Oraş-emblemă către tovarăşul Nicoiae şi reparaţii a utilajelor mi şi un cămin studenţesc ; se împrospătează şi prin
al mineritului românesc, in Ceauşescu, bărbatul cuteză niere, întreprinderea de tri modernul spital cu 700 pa mina de gospodar a oa
jurul căruia gravitează azi tor şi înţelept, care, de o cotaje, care asigură locuri turi; elegantul complex menilor săi. Deputaţii sint
— graţie puternicului com viaţă, veghează cu neoste- de muncă pentru mai mult sportiv „Jiul", cu 18 000 lo prezenţe permanente la în
binat minier — zece între nire la prosperitatea şi mai de 1000 de femei, la care curi ; magazinul universal frumuseţarea străzilor şi
prinderi carbonifere, care binele poporului al cărui s-ar putea adăuga Unita „Jiul", de ultima „modă" în cartierelor, la gospodărirea
asigură an de an ţării în liu devotat şi iubit -este. tea forestieră de exploata- materie; cantina-restaurant fondului locativ, la menţi
semnate cantităţi de căr »
bune energetic şi cocsili- nerea şi îmbogăţirea zes
cabil. AŞEZĂRI HUNEDORENE ÎNTRE DOUĂ LEGISLATURI trei edilitar-urbanistice. In
Petroşani. Oraş centenar, adunările cetăţeneşti de
dar mai tinăr azi ca nici Petroşani. In această pe re şi transport, cu realizări - şi noul cinematograf — toa depunere a candidaturilor
odată, aliat intr-o metamor rioadă de măreţe împliniri din an in an mai bune, şi te înălţate in anii celui de deputaţi pentru Marea
foză fără precedent. socialiste, vechea aşezare altele. mai fructuos cincinal din Adunare Naţională şi con
Petroşani. Timpul s-a de de pe Jiu a devenit un oraş Petroşani. Am privit deu România (1981-1985), in siliile populare, in întîlniri
rulat cu acceleratorul şi în modern, puternic, in plină năzi oraşul de sus, de la anii care ău trecut de la le candidaţilor cu alegăto
acest perimetru de ţară ascensiune economică şi cabana Rusu. Verticalele ultimele alegeri de depu rii s-au făcut propuneri
românească. Momentele ce socială. Reperele sale in sale cele mai se'meţe se taţi in Marea Adunare Na pentru ca oraşul să cape
le mal dinamice din deve dustriale sint tinerele ex numesc: institutul de mine, ţională şi in consiliile popu te noi dimensiuni, viaţa oa-
nirea oraşului, din viaţa oa ploatări miniere Dilja şi singurul de profil din ţară, lare. Pe această linie se
menilor s-au consumat mai Livezeni, puternica între unde se pregătesc specia înscriu şl noile blocuri de DUMITRU GHEONEA Viorel Poşa s-a impus prin
ales in ultimele două de prindere de utilaj minier lişti pentru întreaga noastră locuinţe, care vor conferi •)une rezultate in munca. El
cenii, după Congresul al — mult extinsă şi moderni industrie mlriieră, şi care. Petroşaniului o notă dis (Continuare în pag. a 2-a) conduce o brigada de pregă
tire şi deschideri în sectorul
1 al 1. LVI. Paroşcm.
