Page 14 - Drumul_socialismului_1985_03

’• % ! DRUMUL SOCIALISMULUI N

CU TOATE FOIŢELE LA FERTILIZAREA OGOARELOR!

în toate unităţile din De asemenea, la Asociaţia vele agricole din C.U.A.S.C.
C.U.A.S.C. Ilia se acţio-' economică intercooperatis- Ilia, cele mai mari cantităţi
ncază în aceste zile la tă Grind au fost consti­ de îngrăşăminte organice 20,00 Tolcj
transportul gunoiului in tuite formaţii de fertili­ au transportat în cîmp 20,20 Adu
nonii
cîmp şi fertilizarea cu în­ zare, dotate cu remorci — C.A.P. Ilia — peste 900 20,30 it’-i
grăşăminte chimice a o- cisterne, vidanje şi remorci tone. • ’:ui
Uniţi
goarelor. Primele amă­ clasice. Ţin să subliniez Concomitent se adminis­ 20,35 Tcati
împliniri pe scara unui Oraşul ia continuu oxigen nunte despre stadiul lucră­ insă, că în toate coopera­ trează pe chimice. Lucrarea din
letice şi de funcţionalitate.
ogoare
îngrăşă-
Paul
mintele
modul
cum
şi
rilor
tivele agricole de produc­
este
Prem
de la munţii din preajmă, organizată activitatea ni ţie se transportă gunoiul o execută mecanizatorii 21,50 Telcj
timp generos pentru arderea sa tot mai le-a furnizat Lucian Dehel, în cîmp de la grajduri, cu Nicolae Petruşe, Viorel
cîte două remorci, puse la
sef
al
S.M.A.
viguroasă pe orizontala şi
Crişan — la Bretea Mu-
inginerul
verticala Împlinirilor.' Iar a- Ilia. dispoziţie de secţiile sta­ reşană, Sabin Crişan, Ghiţă n i
(Urmate din pag. 1) poate convinge de justeţea ceasta ardere i-o întreţin ţiunii noastre. Şcrban — la Ilia, Ioan
politicii partidului şi statu­ oamenii, prin rivna lor in — Pentru buna desfăşu­ — Ce cantitate de în- Lupşa, Ioan Benţa — la
menilor să lie mai prospe­ lui nostru, înţeleasă şi ma­ muncă, prin aplecarea lor rare a lucrărilor de trans­ grăşămînt organic este pre­ Gurasada, Viorel Blaj, BUCUKI
ră. S-ar putea scrie mult terializată pas cu pas în cu Înţelegere şi dăruire a- port şi administrare a gu­ văzut să se aplice în cîmp Ioan Călean, Nicolae Ar­ dioprograi
despre ceea ce a fost şi acest oraş, căruia i-a dat supra destinelor urbei in noiului de grajd în cîmp şi cît s-a transportat pînă delean — la Burjuc, Zam La Online
tură;
7,i
ceea ce este azi Petroşa- şi ii dă mereu strălucire care trăiesc, muncesc şi as­ au fost constituite la ni­ acum ? şi Sălciva, Romaniţă Po- 7.30 Ităs
niul din discuţiile cu edilii cărbunele. piră la zile tot mai senine. velul consiliului unic trei povici, Ionel Anucuţa — rilor
săi, cu cadre de condu­ Petroşani. Oraşul are lar­ formaţii complexe, compu­ — Pe total consiliu unic la Roşcani şi A.E.I. Grind. Nicolae
tic zi, m
cere din diferite sectoare gă deschidere spre miine. Pentru acestea toate işl se din cîte un „Ifron", sînt prevăzute 19 900 tone. O situaţie necorespunză­ ganizată,
economico-sociale sau cu Se construieşte mult şi fru­ vor da locuitorii Petroşa- 4—6 remorci şi două S-au transportat 7 200 to­ toare se întîlneşte la A.E.I. Ia toţi ini
cetăţeni de onoare ai săi. niului votul lor cu optimism M.I.G., care au acţionat ne, din care s-au aplicat Ilia, Bacea, unde transpor­ pregăteşte p:
Itevista
Oricine se poate convinge mos, modern şi sănătos. şi Încredere candidaţilor de conform unui grafic sta­ 3 700 tone pe 91 ha. tul gunoiului în cîmp este rul mclod
insă personal, vizitind ora­ Cărbunele din subsolul său deputaţi in alegerile de la bilit din timp, pe ogoa­ — Cam puţin pentru a- mult rămas în urmă. de ştiri;
şul, privindu-l. Oricine se ii conferă noi carate es- 17 martie. rele unităţilor cooperatiste. ccastă dată... ascultători
de ştiri; l
— Este adevărat, dar Din cele 2 898 ha ocu­ trie! intrei
acum vom mări ritmul şi pate cu păioase, prevăzute Din eînte
a fi fertilizate în această
Descărcarea vagoanelor — problemă esenţială cantităţile transportate zil­ perioadă, s-au aplicat în­ Revistă de
popoarcloi
nic. Bineînţeles, în condi­
ţiile în care vom primi grăşăminte chimice pe I 620 clor; 11,00
Mic
11,05
(Urmare din pag. 1) dezgheţ. în locul uşilor e- mitru Maxim. Dar era ple­ portoare. Se defectează des. necesarul de motorină, ha. Mai bine stau lucrurile lor; 11,35
d<
tanşe găsim vraişte. Uşi cat. Plecăm şi noi mai de­ La fronturile de lucru de deoarece, acum acţionăm la C.A.P. Gurasada, unde Buletin slndi
lena
drei Fazekaş. Situaţia este defecte, larg deschise. Mai parte, la conducerea com­ la secţiile productive însă doar cu o singură formaţie. s-a fertilizat întreaga su­ comoara I
cam la fel şi în februarie. multă căldură se pierde binatului, unde aflăm că se respectă graficele de Formaţia de fertilizări prafaţă planificată, A.E.I. Avanprem
Deşi prin planul coordona­ dccît dezgheaţă. La culbu- tovarăşul director comer­ descărcare. Necazuri mari transporta gunoiul în gră­ Grind şi C.A.P. Sîrbi, Da 13,00 De 1
cui
Clubul
tor lunar, întocmit la ni­ tor, deşi era ora 11,45, cul- cial Dragomir Balintoni avem la tunclele de dez­ dina de legume a C.A.P. celelalte unităţi, ritmul lu­ Ictin de ş
velul Ministerului Indus­ butorul I golise un singur răspunde direct de proble­ gheţ, unde vagoanele cu Dobra. Se aflau la dato­ crărilor trebuie amplificat, cu pârtiei
triei Metalurgice, C.S.V. vagon, apoi s-a defectat. ma descărcării vagoanelor. cărbune stau 12 ore şi chiar rie mecanizatorii Cornel pentru ca fertilizarea să se cursul , li
scrie
Călan si-a propus să des­ Culbutorul II basculase 3 Nu-l putem aborda că se mai mult, iar cele cu mi­ Furdui cu excavatorul, încheie în timp cît mai Radiogazct
carce zilnic 376 vagoane, vagoane şi aştepta după al­ afla într-o şedinţă care nu nereu şi 36 de ore uneori. Iacob Popa, Marius Datca, scurt. Este vorba, îndeo­ 16,55 Sfatu
descarcă doar 30—70. Rar tele-! (aţi reţinut cîte se prevestea să se termine Ne preocupă în cel mai Adrian Flocan şi Petrişor sebi, de C.A.P. Răduleşti, Buletin de
dul — ccn
ajunge la o sută. convoaie de trenuri aşteap­ curînd... înalt grad problema des­ Soie, cu remorcile. Ei Teiu, Ohaba şi Dobra, unde ştiinţa îi
— Din cauza nedescărcării tă să fie trase). Din partea — Poate analizează pro­ cărcării vagoanelor şi ac­ transportă zilnic 100 tone suprafeţele fertilizate chi­ 17.30 Audii
vagoanelor de către com­ conducerii combinatului nu blema intensificării ritmu­ ţionăm pentru a o rezolva de gunoi de grajd. Mai mic sînt doar simbolice. Orele serii
nai; 20,10
binat, noi, cărăuşul, nu ne era nimeni de faţă. Doar lui de descărcare a vagoa­ în folosul producţiei. notăm că dintre cooperati- M. UONEL tului romi
îndeplinim planul de trans­ tovarăşul Ion Cioclei, din nelor — i-am spus tovară­ Cum se rezolvă... s-a vă­ gestia tiv.
port şi suportăm penali­ partea comitetului orăşe­ şului Ionel Hodorog, secre­ zut. tr-o oră; 2
zări — spunea Ioan Jura, nesc de partid încerca să tarul comitetului de partid Nimeni nu contestă că Lectori ai Comitetului regional de partid zicale; 23,
de şt Li.
secretarul organizaţiei de ajute cu ceva. Forţa de al combinatului. iarna aceasta a creat mari
partid din staţia Călan- muncă era compusă doar — Ba nu — ne-a răspuns. greutăţi. Dar conducerea Doneţk — R.S.S. Ucraineană în vizită
Băi. Ceea ce nu-i deloc e- din cîţiva oameni. Unde Problema descărcării va­ C.S. „Victoria" Călan are în judeţul nostru
chitabil... sînt forţele (promise) mobi­ goanelor o analizăm dimi­ o însemnată răspundere în
Pornim pe urmele va­ lizate permanent aici ? Să neaţa şi seara în comanda­ a acţiona energic şi cu fer­ în cadrul relaţiilor de tetului regional de partid
DEVA 7
goanelor. O primă consta­ reţinem că norma este de mente. mitate în soluţionarea pro­ prietenie statornicite între Budionovsk şi Vasili Kon- (Patria);
tare: calea ferată uzinală C vagoane culbutate pe oră, — Dar rezolvarea ?, tova­ blemei descărcării vagoa­ judeţul nostru şi regiunea stantinovici Selîn, lector al Albă (Ari:
este prost întreţinută, linii deci 48 pe schimb. Dar răşe secretar. Ritmul e nelor. Sprijin a primit, in­ Doneţk, din R.S.S. Ucrai­ Comitetului orăşenesc de RA : Zor
(Modern,
s
multe defecte, macazuri de­ sînt rare zilele cînd reali­ slab. Conform indicaţiilor, clusiv de la organele jude­ neană — U.R.S.S., o dele­ partid Gorlovka. nul (Moc
teriorate, din care cauză zările schimburilor să fie ar trebui să descărcaţi 300, ţene. Dar eforturile proprii gaţie de lectori ai Comi­ Oaspeţii sovietici vizi­ Jandarmul
se produc deraieri şi acos­ mai mari ca planul pe o 350, chiar 400 vagoane zil­ nu s-au cuplat cum trebuie tetului regional de partid tează obiective economice (Flacăra);
(Arta) ;
tări de vagoane. Mai bine oră... nic. la acest sprijin. A sosit mo­ Doneţk se află în vizită şi social-culturale din ju­ cordaţi c ]
de 300 000 lei a plătit La conducerea secţiei — La culbutoare merge mentul ca cei direct răs­ în judeţul nostru. deţul nostru şi prezintă huante? (P
combinatul anul trecut pen­ transporturi îl căutăm pe mai greu, că nu avem con­ punzători de această pro­ Din delegaţie fac parte expuneri privind politica roşii — ser
Emisia
cot
tru vagoane stricate. şef. Ni se spune că este tinuitate în funcţionalitatea blemă să fie făcuţi, într-a- tovarăşii Anatoli Tihonovici internă şi externă a Uniu­ brie); LU
Ajungem l-a tunetele de bolnav. îi ţine locul Du- fluxurilor pe benzile trans- devăr, răspunzători I Lata — secretar al Comi- nii Sovietice. de modă
VULCAN :
tralizaţi (I
NEA : Sal.
ANI
Să nu uităm de obligaţiile ce O întrecere văzută cu ochii sufletului rul);
tea vine Îs
citorcsc);
duetul (I
ne revin prin lege pentru care o încerci revăzînd spi­ lui Mihai Viteazul (inter­ triotică, formaţia de fluie­ pre a căror frumuseţe a Legenda
pe
de
Starea
nostalgie
ORAŞTIE :
pretat de Nicolae Pcra).
raşi şi obiceiul folcloric că­
vorbit atît de frumos fa­
ritualitatea satului hune- Căminul cultural Balşa, luşeresc de la Costeşti. milia Bruzan. frumoasă ’82
Prono
gospodărirea localităţilor! dorean care ţi-a legănat după o perioadă de „acal­ Marea surpriză a pro­ Şi celelalte comune pre­ OAGIU-BA L
copilăria, chiar redusă la mie" destul de lungă, dus-o comuna Turdaş a- zente la întrecere s-au pre­ doamnei I
cultură);
scara a două coordonate aduce în festival patru for­ proape inexistentă pînă zentat bine. Mărtineştiul, să vină
După toate semnele vre­ facă pentru a-şi aduce — creaţia şi interpretarea maţii de căluşeri din Mada acum în mişcarea artistică la care am remarcat pre­ BRA"f : I
mii, primăvara va fi în contribuţia la buna gospo­ artistică — este copleşitoa­ şi Voia cu interpretare şi de amatori a judeţului. zenţa în scenă a primarului CA
curînd o realitate. Iarna dărire a localităţilor în re. / mişcare scenică interesante, Alăturînd strădaniile, con­ Nicolae Cînda, a adus că­ tra. . (e
SIMERIA :
lungă şi grea pe care am care trăiesc şi muncesc. Am văzut ce înseamnă precum şi doi rapsozi ducerile căminului cultural luşeri foarte buni de la rcşul); ILI.
străbătut-o ne-a adus, între Neîncleplinirea la timpul întilnirea de gînduri şi as­ populari — soţii Anica şi şi şcolii, grupîndu-i pe oa­ Dîncu Mare, avîndu-1 ca I-II (Lumii
alte neplăceri, şi pe aceea potrivit a acestor obligaţii piraţii întru frumos ale Ioan Moga, vîrstnici foar­ menii de mare prestanţă vătaf pe Ioan Căndroi cu
a depozitării pâ străzi, pe atrage după sine o serie de comunităţii rurale, între te frumoşi. din comună au reuşit con­ aceeaşi mare vitalitate şi
alei, în curţi şi grădini a sancţiuni, constînd din a- creator, interpret şi privi­ Romosul a dovedit şi de stituirea unor formaţii ce calitate a interpretării, PftG
unor mari cantităţi de ză­ menzi între 200 şi 10 000 tor şi am înţeles modul de această dată că este un de­ sînt în măsură să asigure precum şi formaţia de dan­
padă, care s-a transformat lei. Constatarea contraven­ a simţi la fel, de a vedea pozitar de creaţie populară o „pulsaţie ritmică" activi­ suri maghiare de la Jele- Rezultate
în gheaţă, vînturile au îm­ ţiilor la lege cade în com­ un lucru pe care îl poţi autentică ce trebuie cerce­ tăţii artistice locale. Este dinţi. Rapoltu Mare s-a din 3 mari
prăştiat pe spaţiile libere petenţa primarilor muni­ sau ai vrea să-l faci şi tu. tată şi valorificată cu pa­ vorba de un grup vocal remarcat prin formaţia de Atalanta —
Avellino —
hîrtii şi alte gunoaie. Vine cipiilor, oraşelor şi comu­ Aceasta este impresia ofe­ teatru, grupul vocal pe Como — Ir
primăvara şi toate acestea nelor, prin persoanele îm­ rită de întrecerile pe con­ două voci, alte formaţii Lazio — Ti
Milan — N
trebuie înlăturate de pe puternicite în acest scop siliile unice agroindustriale care încep să dea contur Samdoria •
faţa localităţilor noastre. de comitetele şi birourile Orăştie, Simeria şi Geoagiu clar mişcării artistice lo­ Vcrona —
Legea nr. 10 din 1982 executive ale consiliilor ale Festivalului naţional cale. Iar Băcia a venit cu Bari — B<
Ccsena —
stipulează în acest sens o populare, ca şi în aceea' a „Cîntarea României", ex­ inimoşi interpreţi din... Empoli —
seamă de obligaţii atît pen­ persoanelor care, potrivit celent organizate de factorii siune, pricepere şi răb­ numeros, pe două voci, Tîmpa din care s-a re­ Taranto —
tru consiliile populare şi dispoziţiilor legale, pot locali şi judeţeni la Geoa­ dare. Şi atunci, cînd se condus de Gelu Igreţ, un marcat strădania interpre­ Trlcstina -
Varcse —
unităţile socialiste cît „şi constata şi sancţiona con­ giu şi Căstău. încearcă, totul devine trai­ obicei folcloric de vara, în ţilor din formaţia de dan­ Fond de i
pentru cetăţeni. Conside­ travenţiile la normele igie- E greu să remarcăm par­ nic. Ca în cazul grupului care soţii septuagenari Ana suri populare şi grupului lei.
răm necesar să reamintim nico-sanitare. tea dintr-un întreg, încărcat vocal, cu repertoriu şi pre­ şi losif Todor au dat mă­ vocal.
Deşi nu
trebuiau să
a
reţie şi seriozitate, atribute
deosebite,
aceste obligaţii deoarece Cetăţeni, nu neglijaţi o- de frumuseţe. Intervin însă zenţă scenică fluieraşi din ce caracterizează creaţia aducă, cele două întreceri
formaţiei
de
departajare
de
criteriile
se observă că iarna a cam bligaţiile care vă revin prin stabilite în regulamentul de Ciungu Mare, ce coboară, populară, precum şi alte au adus şi lucruri care nu
amorţit spiritul gospodă­ lege pentru gospodărirea lo­ desfăşurare a amplei între­ la propriu şi la figurat, din formaţii artistice. au nimic cu arta pe care o 1/mpul i
resc al unora. calităţii dumneavoastră I ceri. După ani de zile. înălţimea muntelui şi pis­ Comuna Beriu continuă o promovează zilele noastre. azi, 5 mart:
pe
chiar
tradiţie
calităţii,
Reamintim deci că, po­ Campania de bună gospo­ Căminul cultural Geoagiu curilor folclorului păsto­ dacă în a unele momente Am văzut grosolănii rurală va conţinu,
uşoi
zească
spiritualitatea
care
resc, a formaţiei de obicei
trivit prevederilor articolu­ dărire a localităţilor Să reconstituie ansamblul de nu le acceptă, ele rămî- schimbător
cîntece şi dansuri, forma­ folcloric căluşeresc, prea concurează cu ea însăşi. cădea preci
lui 1 din legea amintită, înceapă încă de pe acum, ţie solidă, grefată pe un frumos şi prea puţin scos Cum e cazul tarafului fără nînd stranii apariţii care deosebi s
„Buna gospodărire, păstra­ cu înlăturarea gheţii de pe taraf cunoscut şi recunos­ in evidenţă deocamdată. egal al lui Relu Sibişan ne miră că mai există. Am ploaie. Vin
la
moderat,
La Căstău, sute de oa­
rea curăţeniei, respectarea trotuare şi alei, cu dirija­ cut, în care Trandafir Fi- meni, o zi întreagă, au din Căstău (condus de îny. cita ca tristă amintire mo­ sificări tem i
Petru
ca
nologul satiric al unui in­
Boloţ)
avîndu-i
limon
Banatului
„vioara"
a
predat
strictă a normelor de rea rapidă către gurile de de dirijor fiului său, Marin, văzut în scenă lucruri deo­ solişti pe Relu şi mai nou terpret din Geoagiu-Băi, oră din suc
igienă precum şi înfrumu­ canal a apelor provenite el trecînd cuminte, aşa sebite. Valea Grădiştei s-a pe Ioan Urs, tînăr care de periferie artistică care turlle minii
prinse
intre
seţarea municipiilor, oraşe­ din topirea zăpezii, cu toa- cum trec vîrstnicii între întrecut pe sine. Pornind acum nu e cu nimic mai nu e un caz izolat la acest 3 grade, ii
intre
plus
le şi comunelor constituie letarea pomilor şi arborilor cei mulţi, alcătuind acel pe firul apei în jos, prima prejos decît maestrul său. gen pseudoartistic, atît de local mai
„stîlp nevăzut al lumii". comună care a intrat în Căluşerii din Căstău au „disputat". se va seni.
o obligaţie permanentă a ornamentali de pe străzi Lor li se adaugă o solidă întrecere a fost Orăştioa- impresionat şi ei prin ritm Dar nici o floare, nici
munte,
La
consiliilor populare, a uni­ şi alei, din curţi şi gră­ formaţie de dansuri care ra de Sus care şi-a con­ şi bărbăţia ponturilor. Şi a mai multe flori veştede nu cu cerul m
tăţilor socialiste precum şi dini. în felul acesta ne poate sta alături de cele solidat potenţialul artistic, mai fost prezentă o forma­ pot „strivi" grădina, „Pe-un rit. Izolat
ţie de obicei folcloric din
picior de plai / Pe-o gură
a tuturor cetăţenilor". Pen­ vom dovedi ataşamentul şi mai bune formaţii similare făcînd competitive'pe lîngă Orăştioara de Jos care a de rai" a spiritualităţii hu- sori slabe,
intep
zenta
cunoscuţii căluşeri, o bri­
din
Teatrul
judeţ.
merge
tru fiecare dintre aceştia, dragostea faţă de localita­ pe aceeaşi linie a abordă­ gadă artistică cu o idee valorificat jocul local în nedorene actuale. 60—70 km
(Meteorolog
legea 10/1982 prevede în a- tea în care trăim şi mun­ rii unei piese istorice ce foarte bună de spectacol, care învîrtita şi bătuta au Liana Ţutur
mănunţime ce trebuie să cim ! înalţă un imn domnitoru­ un recital de poezie pa­ fost la mare înălţime, des­ MINEL BODEA