Page 17 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 17
OCL LECTUP^
Vizite oficială de prietenie a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
[lena faseseu, în lamaliria
Libiana Populară Socialistă
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
Preşedintele Republicii în acest scop o serie de lor două ţări de a conlu
Anul XXXVII, nr. 8 494 MIERCURI, 6 MARTIE 1985 4 pagini — 50 bani Socialiste ’ România, tova înţelegeri în concordanţă cra şi a contribui, în acest
răşul Nicolae Ceauşescu, cu posibilităţile mari de fel, alături de alte ţări
şi colonelul Moammer El cooperare existente în dife mici şi mijlocii, de state
Geddafi, conducătorul Marii rite domenii, cu aspiraţiile nealiniate şi în curs de
Revoluţii de la 1 Septem de progres ale celor două dezvoltare, la eliberarea
brie al Jamahiriei Arabe ţări şi popoare., omenirii de pericolul unei
Libiene Populare Socia Abordînd o serie de as confruntări nuclearo, la
PENTRU MARFA ADUNARE NAŢIONALA' liste, au continuat, marţi, pecte principale ale vieţii consolidarea păcii şi cola
Şl CONSILIILE POPULARE convorbirile oficiale. internaţionale actuale, pre borării internaţionale.
timpul
convorbirilor
în
Schimbul de vederi în
şedintele Nicolae Ceauşescu
tre preşedintele Nicolae şi colonelul Moammer El s-a subliniat necesitatea
Ceauşescu şi colonelul Geddafi au acordat o aten lichidării subdezvoltării, a
Întîlniri de lucru ale candidaţilor Moammer EL Geddafi, în ţie deosebită problemelor sprijinirii de a către statele
industrializate
ţărilor
în
înarmărilor
cadrul celor două zile de
opririi
cursei
convorbiri, a cuprins o şi trecerii la dezarmare, în curs de dezvoltare în efor
de deputaţi cu alegătorii sferă reiaţiilor de probleme primul rînd la dezarmare tul lor pentru care se
largă
depăşirea
nucleară. In acest context,
cu
dificultăţilor
româno
—
ale
libiene, precum şi ale vie s-a apreciat pozitiv acordul confruntă, generate de cri
CU SIDERURGIŞTII ÎN CADRUL DOBRA ţii internaţionale actuale. privind începerea negocie za economică mondială, de
CIRCUMSCRIPŢIEI ELECTORALE • In Circumscripţia elec Examinînd stadiul şi rilor sovieto—americane de povara datoriilor şi a do-
HUNEDOARA-EST NR. 3 A M.A.N. torală comunală nr. 12 Ră- perspectivele colaborării Ia Geneva şi s-a relevat bînzilor ridicate.
bilaterale, cei doi şefi dc
necesitatea
intensificării
Un loc deosebit în ca
duleşti — Bujoru, în care
Prezenţa tovarăşului Ion tantul Maria Fazelcaş, Ion candidează ţăranii coope stat au relevat eu satisfac eforturilor şi participării drul convorbirilor l-au ocu
Coman, membru al Co Salat din cadrul uzinei ratori Adrian Seleşan şi ţie bunele raporturi stator tuturor popoarelor, a tu pat stările conflictuale din
mitetului Politic Executiv, nr. 6, aşchietoarea Constan Traian Mărtinesc, întîlni- nicite între România şi turor ţărilor, în primul rînd lume, a căror rezolvare, în
secretar al C. C. al P.C.R., ţa Lugojan, Ilie Fîntînă, se rea a reunit 160 de cetă Jamahiria Arabă Libiană a celor nealiniate, în curs concordanţă cu aspiraţiile
în mijlocul siderurgiştilor cretarul Comitetului U.T.C. ţeni care au dezbătut cu Populară Socialistă şi evo de dezvoltare, la consolida de pace şi dezvoltare libe
Hunedoarei, în cadrul întîl- din combinat s-au referit simţ de "răspundere dez luţia lor pozitivă, continuu rea climatului de pace şi ră ale popoarelor, impune^
nirilor de lucru cu alegă la eficienţa muncii lor şi voltarea ulterioară a celor ascendentă, manifestînd lio- stabilitate în relaţiile in calea tratativelor, a solu
torii din circumscripţia e- la legătura indisolubilă două localităţi. Prin inter tărîrea de a ridica conlu ternaţionale şi la înlătura ţionării politice.
lectorală nr. 3 Hunedoara— dintre realizările în produc mediul celor care au luat crarea româno — libiană pe rea pericolului de război.
Est a M.A.N., a constituit ţie şi creşterea nivelului de cuvîntul — Floare Gra- Un plan superior, convenind S-a exprimat hotărîrea co (Continuare în pag. a 4-a)
un nou prilej pentru oame viaţă al întregului popor. ţian, Mihai Mărtinesc, Ioan
nii oţelului, fontei, lamina „Combinatul nostru— a-
telor de Hunedoara să-şi firma tovarăşul Ionel Do- Marinea, Sabin Şuiaga,
reafirme profundul ataşa brin, director economic al Viorel Cărmăzan, Gheor
ment faţă de partid, de se C.S.II. —, este rezultatul ne ghe Seleşan — ei s-au an
cretarul său general, tovară mijlocit al politicii partidu gajat să termine lucrările,
şul Nicolae Ceauşescu, pri lui de industrializare a ţării deja începute, de moder
lej de angajare fără rezer şi prin candidatul nostru nizare a drumului sătesc,
ve la depăşirea oricăror vrem să asigurăm conduce construirea unui zid de
dificultăţi de moment pen rea partidului, pe tovarăşul sprijin, amenajarea unor
tru a transpune neabătut Nicolae Ceauşescu, că la canale de scurgere a apei,
în fapte politica partidului. Hunedoara munceşte un co efectuarea unor reparaţii
Cuvintele care le-au ros lectiv puternic, capabil să la şcoală şi căminul cul
tit în cadrul dialogului cu răspundă prin fapte îndem tural pentru ca activitatea
candidatul lor, Cornel nurilor pe care ni le-a a- educaţională, de formare a
Gherghel, directorul u- dresat direct, cît şi celor omului nou să se desfă
zinei de cocsificare, furna- cuprinse în Manifestul şoare în condiţii cît mai
listul Anton Filipescu, F.D.U.S. La 17 martie, bune.
maistrul oţelar Victor Pc- votul pe care-1 vom da pen © Circumscripţia electo
troesc, luminatorul Arsenie tru F.D.U.S. va fi acoperit rală nr. 13 Ştiriceşti -
Popa au constituit o matu în fapte ale demnităţii Ohaba. Candidează ţăra
ră şi responsabilă analiza muncitoreşti". nii cooperatori Ioan Bă-
a modului în care au lu ceanu şi Petru Boian, care
La
încheierea
întîlnirii
crat sidcrurgiştii Hunedoa de lucru a vorbit tovarăşul au avut o deosebit de utilă
rei pentru a răspunde întîlnire cu alegătorii din
comandamentelor majore Ion Coman. cele două sate, întîlnire
ale economiei noastre în CU TINERI CARE desfăşurată în sala cămi
plin avînt : produse de ca nului cultural din Stînceşti.
litate superioară pentru VOTEAZĂ PENTRU Deşi mici, ca întindere
consumul intern şi pentru PRIMA OARĂ şi populaţie, localităţile au
partenerii externi, realizate trimis 125 de cetăţeni pen Atelierul de reparaţii mecanic şef al întreprinderii cliimicc din Orăştie. Maistrul
cu consumuri materiale şi Tot ieri tovarăşul Ion tru a-i asigura pe candida- principal Octavian Stroe, împreunii cu lăcătuşii Tibcl Branea şi Silviu Avrămuţ, stabi
energetice cît mai judicioa Coman s-a întîlnit cu ti- lesc detaliile. reparaţiei capitale la un strung: paralel S.M. 400. Foto NICOLAE GHEORGHIU
se. Gheorghe Mirea, şeful (Continuare în pag. a 2-a)
secţiei recuperări, proiec (Continuare în pag. a 2-a)
mmmm a ammm a mmm a m» a «nr r mmm
VORŢA. Regenerări ÎN MINELE VĂII JIULUI Acţiuni ferme pentru realizarea
sarcinilor de plan şi recuperarea restanţelor
Dealurile, cinci mai piep- pentru 260 de bărbafi, cei
tişe cind mai domoale, ca mai mulţi dintre ei local
re Jmbracă" din stingă şi nici, încadraţi în activita tn anul 1984, minerii din Din cuvîntul majorităţii unora dintre acestea. iernii extrem de aspre. To
din dreapta satele de pe tea de minerit, în cea de Valea Jiului au avut sar participanţilor la dezbateri Intre cauzele care au tuşi, minele Lonea, Aninoa-
vatra comunei Vorţa "înfăţi prospecţiuni şi explorări cini importante, mobiliza şi din discuţiile cu factori condus Ia nelndeplinirea. sa, Vulcan, Paroşenl, Lu-
şează ochiului aşezări in geologice ori în activităţi toare. Pentru îndeplinirea de răspundere de la com planului la producţia de peni, Bărbăteni şi-au înde
care asprimea locurilor şi-a conexe acestora. lor s-au asigurat condiţii binat şi de la unele între cărbune de către unele plinit şi depăşit planu] pe
pus pecetea. Am trecut, cu ocazia a- corespunzătoare la fiecare prinderi miniere am reţi mine din Valea Jiului se luna ianuarie. In februarie,
Pentru vorfeni, ca pentru dunărilor de depuneri de întreprindere, s-au întocmit nut, în primul rînd, defi numără şi absenţele nemo însă, deşi s-au extras can
toate localităţile de munte, candidaturi in alegerile de programe concrete de mă cienţele din sectorul folo tivate, nepLasarea temeini tităţi sporite faţă de luna
suri tehnice şi organizato sirii dotării tehnice, îndeo că a posturilor în cărbune, precedentă, doar 3 între
rice. Şi se poate spune cu sebi a complexelor meca nefolosirea judicioasă, in prinderi miniere — Paro-
AŞEZĂRI HUNEDORENE temei că unele unităţi (Pa- nizate de susţinere şi tăie tegrală, a timpului efectiv şeni, Bărbăteni şi Aninoa-
ÎNTRE DOUĂ LEGISLATURI roşeni, Lonea, Petrila), U- re a cărbunelui, a combine de lucru în abataje, abate sa — şi-au îndeplinit şi de
pro
păşit
nele sectoare şi formaţii ducţia prevederile la Există
cărbune.
de
în
serios
mobilizat
s-au
problema stabilităţii demo la 17 martie, pe la secto te bune. Totuşi, pe ansam m U rn i -MAS MULT] însă condiţii ca în lunile
obţinînd
rezulta
producţie,
grafice constituie c ondijia rul minier de aici. Secto c n u B U N t! următoare, aproape toate
continuităţii pe aceste me rul este mindria vorţenilor blu, minerii din acest mare unităţile din cadrul com
leaguri îndrăgite de moşii şi nu fără motiv, şi nu nu bazin carbonifer al ţării au binatului nostru să-şi în
şi strămoşii lor. Rezolvarea mai pentru faptul că le a- rămas datori economiei na lor de abataj şi de înain rile de la normele depar deplinească ritmic sarcini
ei avea să vină, aşa cum sigură celor mai mul fi o ţionale cu o însemnată can tare, a celorlalte echipa tamentale de protecţie a le şi să recupereze restan
a venit pentru mii de aşe sursă de venit din retribu titate de cărbune energe mente şi instalaţii din muncii, organizarea de ţele acumulate în primele
zări ale României, de la ţie. tic şi cocsificabil. subteran. Modul defectuos fectuoasă a lucrului pe două luni din an.
industrie, de la realităţi Maistrul minier Constan In recenta adunare gene de utilizare, întreţinere şi schimburi şi brigăzi, slaba Minerii Văii Jiului sînt
proprii numai socialismului. tin Şufană, comunist şi ca rală a reprezentanţilor oa reparare a acestora a fă gospodărire a materiale angajaţi plenar pentru a
Pentru Vorţa şi locuitorii dru de nădejde al comu menilor muncii pe C.M.V.J. cut ca unele să stagneze lor. da ţării mai mult cărbu
ei anii actualei legislaturi nei, un impătimit al taine s-au arătat deschis, cu lungi perioade da timp, să — în 1985, sarcinile mi ne, aşa cum a cerut secre
au Însemnat anii regeneră lor comorilor din adincuri principialitate şi răspunde nu realizeze productivităţi- nerilor Văii Jiului sînt mai tarul general al parti
rii. Subsolul comunei, bo răspunde cu mîndrie la o re cauzele nerealizărilor, le stabilite şi, în conse mari decît în 1984, trebuind dului, tovarăşul Nicolae
gat în substanţe minerale întrebare aproape conven s-au făcut propuneri şi s-au cinţă, nici producţiile de să extragem peste 13 mi Ceauşescu. La nivelul Mi
utile avea să-i reţină pe ţională: adoptat măsuri menite să • cărbune planificate. Este lioane tone de cărbune — nisterului Minelor se află
vechile lor vetre pe mulţi determine îmbunătăţirea# adevărat că se înscriu aici ne-a spus ing. Benonc Cos- în curs de elaborare un
dintre ei. Punerea in va ION CIOCLEI sub toate aspectele a acti şi lipsurile generate de Re tinaş, director general ad
loare a acestor rezerve a vităţii şi îndeplinirea pre asigurarea unor piese de junct al C.M.V.J. începutul DUMITRU GHEONEA
însemnat locuri de muncă (Continuare în pag. a 2-a) vederilor de plan din acest schimb şi materiale, de ca anului a fost, precum se
ultim an ai cincinalului. litatea necorespunzătoare a ştie, foarte greu, datorat (Continuare in pag. a 2-a)
