Page 2 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pt»q. 2
20,00 ’
1
20.15 j
20,25 I
1
Maturitatea tinereţii PARTICIPARE ■ 1
1
Cînd au venit la adu Nevoia de poezie... 20,45 I <
Sîntem mai mult de 700 Am încercat şi; în mare dintre noi. Comisia noas narea cetăţenească pen * 1 \
de femei în întreprinderea parte am reuşit, ca sub în tră de femei, îndrumată tru depunerea candida mentelor in care sint prinşi 1
de confecţii Vulcan. Cu drumarea comitetului de permanent de comitetul de turii în alegerile de de fiica şi soţul său, în seria * r
şapte ani în urmă nici una partid, cu sprijinul condu partid şi cu sprijinul con putaţi de la 17 martie, ■fmsxi lul tv. „Eroii nu au vîrstă", 21,00 ( i
dintre noi n-am fi bănuit cerii colective a întreprin ducerii întreprinderii şi al nici Smaranda Şcorţea- Şi chiar un rol mai dificil. 21.15 1
că, într-un oraş în care, prin derii, să realizăm o pregă comitetului sindicatului, s-a nu, operator chimist la Căci nu-i uşor să vorbeşti I
tradiţie, doar minerii îşi tire anticipată a produc preocupat cu interes de I.C. Orăştie, nici tehni (fără cuvinte) despre răb
aveau locul lor de muncă, ţiei - fapt ce ne-a permis ciană Elena Homoro- darea, dorul, aşteptările 21,50 1
1
ne vom găsi şi noi' statutul să profilăm formaţi’le de îmbunătăţirea climatului (fe deanu de la întreprin mereu insinguralei soţii a 22,00 1
social-politic. Un statut cu lucru pe anumite produse, muncă, de gospodărirea şi derea de industrie mică directorului unui mare şan 1
care azi ne mîndrim şi pe iar în cadrul formaţiilor, înfrumuseţarea secţiilor u- nu mai aveau nevoie tier, cum este cel de la
care sîntem conştiente că-l să specializăm muncitoare nităţii, a incintei acesteia. de o prezentare anume. Riu Mare-Retezat, care l-a
datorăm politicii partidului le pe diferite operaţii din Iar înţelegerea faţă de pro Pe ele ie reprezentau inspirat pe regizorul Fran*
nostru, secretarului său ge blemele noastre familiale faptele, activitatea ob cisc Munteanu în realizarec
neral, tovarăşul Nicoiae procesul tehnologic. Au fost ne stimulează participarea ştească de ani şi ani cu filmului „Un petic de cer".
Ceauşescu, prin a cărui măsuri care ne-au ajutat la muncă, la îndeplinirea care s-au făcut cunoscu BUC
grijă s-au creat şi în Va să raportăm lună de lună cu răspundere a sarcinilor te în oraşul Orăştie. Personalitate complexă, diopro
La ori
lea Jiului atîtea locuri de rezultate meritorii. Cei 21 de producţie. Ne cunoaş Elena Iiomorodeanu era mereu in altă ipostază, cu tură;
muncă pentru femei. milioane lei realizaţi peste tem nu numai la muncă cunoscută ca deputată flecare apariţie intr-un nou Răspu
Aici la noi în întreprin planul producţiei fizice din ci şi cu problemele de din in circumscripţia electo film (ii dorim şl ne dorim t o v a
Ceauşi
dere am format o familie anul trecut şi 9 milioane colo de poarta întreprin rală nr. 3 Orăştie, fiind cit mal multe I), rămîne to ca rig
unită în muncă şi-n idealuri. lei depăşiri la producţia mereu în fruntea celor tuşi mereu aceeaşi... sedu nul ie
Şi avem mîndria să spu marfă, ca şi îndeplinirea derii şi cred că tocmai a- pe care-i chema la ame cătoarea Cristina Deleanu. catorll
teşte (
nem că şi noi contribuim ritmică şi în condiţii de cedstă cunoaştere ne aju-, najarea şi întreţinerea Explicaţia ? „Mă obsedea vis ta
!a îndeplinirea sarcinilor calitate a sarcinilor la ex tă să fim unite pentru a zonelor verzi, la atîtea „Dacă inginera din filmul ză nevoia de poezie, pe mclod;
economice ce revin oraşului port, ne-au dat posibilita ne onora cum se cuvîne şi atîtea treburi gospo „Destine romantice' es(e.., care ar trebui s-o albă fie ştiri ;
1
Vulcan. Pentru că, preo te să pornim bine la' mun statutul. Sîntem un colec dăreşti ce-şi aşteptau re prea romantică, mal deose care dintre noi. Eu <mi fac cultăti
do
şti
cupate permanent pentru că' şi în acest an. tiv tînăr, dar matur prin zolvarea. Pe Smaranda bită decit i-ar cere-o pro de lucru să spun poezie viaţa;
ridicarea gradului nostru faptele noastre, pentru că fesia, e vina mea. Fără să oriunde pe lume. E ne 10,50 I
de calificare şi perfecţio Împlinirile economice n-ar faptele ne reprezintă. CANDIDAŢII F.D.U.S. - vreau i-am împrumutat din voie să spui oamenilor lu Emisii
Buletli
nare, ne-am integrat bine fi fost posibile fără o mun CANDIDAŢII NOŞTRI cruri frumoase. Să fit tu Vreau
in procesul de producţie, că ordonată, disciplinată. ILEANA 1ANC, î j I personalitatea mea. E pri frumos: Deschiderea către, citate
In munca de zi cu zi, ono- Spiritul de echipă a avut preşedinta comisiei Scorţeanu o cunoşteau mul rol într-un lung metraj, sensibilizare, către poezie ştiri ;
politic
rîndu-ne cu probitate pro consecinţe favorabile asu de femei, ca preşedintă a comite după ce am făciit mal ml se pare obligatorie cînd ra fol
fesională şi civică sarcinile pra exigenţei faţă de cali întreprinderea de confecţii tului orăşenesc al fe multe in filme documentar- în jur totul devine stre- 1 la 3
de plan, tatea muncii a fiecăreia Vulcan artistice pe teme medicale sânt, totul e presant. Omul 10.00 E
meilor, prezentă zilnic sau educative. Satisfacţii şl Tribun
în mijlocul femeilor din mai mari ml-a dat rolul trebuie să-şi găsească per Coordc
întreprinderi, instituţii, din „Orgolii". manent resurse, iar poe Bulctii
tru po
cartiere, la muncă, la zia...". gistrăr
acţiunile politico-educa- Dar cu siguranţă şi rolu Ei, da, poezia este pen Iară;
Rad io j
tive, social-gospodăreşti rile de mamă : plină de a- tru Cristina Deleanu felul 'tunaţi
şl cultural-artistice. fecţiune, îngrijorată fără său particular de a trăi ' 1
Muncitoare, activistă să-şi piardă încrederea in frumosul, făcindu-l şi pe
obştească, mamă, buni copil în „Acţiunea Zuzuc" alţii părtaşi simţirilor sale, mă pi
că, Smaranda Scorţeanu (distins cu medalia de ar cind, de pe micul ecran, peritat
inform
s-a implicat activ şl e- gint „Tabuleiro" la Festiva cu zîmbetu-i fermecător, 20.00 F
fectiv în activitatea ob lul Internaţional de filme trimite spre noi mesajul culturi
ştească. „Succesele pe pentru copii şt tineret de poeziilor Interpretate cu dv... ;
* Rad
care le-am raportat în la Tomar — Portugalia, în atita sensibilitate. ţaţele
recenta conferinţă oră 1984) ; sau severă şl parcă Loto 1
şenească a femeilor se depăşită de virtejul eveni VIORICA ROMAN terii r
Bulctii
dato'rează lor, muncitoa
relor, intelectualelor, ţă
rănoilor, casnicelor, care
au răspuns de fiecare ... şi nevoia de cîntec LC
dată, cu simţ gospodă
resc şi cu vrednicie, la DEV
orice acţiune obştească ln Dumbrava de Jos a (Patrii
— ne spune Smaranda Apusenilor a auzit Mariana buzul"
Scorţeanu. Ele, femeile Josan primul sunet mu RA :
noastre, şi-au pus sem — sal£
Ielor
nătura de hărnicie pe zical. De la bunica sa — dern •
lucrările edilitar-gospo- rapsodul satului. Darul cu rltorii
dăreşti şi de înfrumu care a fost înzestrată l-a vor zi
ŞANI
seţare care numai in făcut cunoscut încă de pe vorţ si
HAŢEG. Lucrătoarelo de Ia atelierul de broderie mecanică al cooperativei de meşte anul trecut s-au ridicat băncile şcolii primare, apoi şi tr
şuguri artistice „Haţcgana“ şi-au dobindit deja un bun renume in întreaga tară. In luna proiesionale şl liceale. Şl Salam
februarie, cele 25 de artizane, sub conducerea şefei de secţie Neta Armioni, şi-au depă la o valoare de 7,1 mi lat-o azi solistă a Casei LUPEI
şit planul cu circa 40 000 lei. lioane lei. Ele au fost lincvei
alături de cetăţenii ora de cultură din Brad, purtînd pan :
şului la construirea ce cu fală cintecul moţesc la
Succes deplin lor 4 800 mp trotuare, la atîtea şi atîtea festivaluri rul); i
repararea a peste 650 folclorice din ţară, de unde ln lai
lucrărilor
Vrem să menţinem locul Conferinţei judeţene mp străzi şi porţiuni de s-a reîntors, de fiecare URIC^
nuă
dată, cu lauri. Premiul I la
trotuare,
zo
extinderea
nelor şi spaţiilor verzi festivalul „Crimpel de cîn Horea
RAŞTI
de frunte cîştigat a femeilor ! cu 1,2 hectare, planta tec românesc", premiul II Capcai
căra);
(Urmare din pag. 1) rea anuală a peste la „Ecoul galeriei" (Bălan keii -
350 000 flori şi la mul - Harghita), premiul de dc cui
Unitatea noastră — Coo ne-a adus locul I la cultu te altele. Această par popularităţi la „Voci ti cana i
perativa agricolă de pro ra sfeclei de zahăr i Coo tară (41—82 la sută), cir ticipare la hărnicie ne-a nere" (Costeşti), premiul mie drag" şl alte multe BRAZI
ducţie din Deva — a ocu peratoare ca Venovia Oan- culaţia mărfurilor, turism, înfrumuseţat oraşul, a special la „Cîntec nou din cîntece culese de la oame CALAI
ţuri
pat in anul 1984 locul I pe cea, care a realizat la hec telecomunicaţii, industria dat un plus de pros Mehedinţi" (Drobeta Turnu- nii satelor zărăndene sint SIMEF
judeţ şi al ll-lea pe ţară tar 65 tone sfeclă, Cher- mică (59—84 la sută), cer- peţime străzilor, balcoa Severin), premiul II la „Spi redate ţării, cu fiorul ar şlnilor
la cultura sfeclei de za ghely Emma şi Anica Rad cetare-proiectare, sectorul nelor, căminelor noas cul de aur" (Slatina), pre tistic ce emoţionează şl Scopul
mina)
hăr. Cu producţiile de orz - cu 64 tone, Elena Silaghi sanitar, învăţămînt-cultu- tre". miul special al juriului la entuziasmează. Simţind ne naţia
am ocupat, de asemenea, — 54 tone, Margareta Ro ră-artă (52—91 la sută). O participare pe care „Cintecele tancului" (Alba voia de cîntec a oamenilor,
locul I pe judeţ. Sint suc man — 43 tone şi multe De pe o asemenea plat Smaranda Scorţeanu şi Mariana Josan, îl culege
cese care ne onorează altele. Şi, pot spune că şi formă a forţei de muncă Elena Homorodeanu au lulia) şi la atîtea alte fes şi-l poartă prin ţară, du-
munca depusă, dar care ne retribuţia a fost pe mă- feminine se desfăşoară, ohorat-o cu probitatea tivaluri. cînd, cu glasu-i de aur,
şi obligă. Un loc de frun surq acestor realizări I azi, dezbaterile în Confe activistului obştesc care „Eu sint moaţă din Ar frumuseţea folclorului arde
te cîştigat se cere menţi rinţa judeţeană, de unde ştie să fie demn, cu deal", „Maica mea, maică lenesc şi fala moţului. Tim;
nut şi aceasta presupune Am ciştigat .aceste locuri se raportează partidului fapta, în faţa celor pe de piatră", „De cine mi-e (I. COJOI, corespondent). azi, 1
efort. Nu ne ferim de eh de frunte numai şi numai că politica de promovare care-i îndeamnă la fapte se va
că ştim şi ne place să prin muncă disciplinată, în funcţii de condueere demne. varlab
şi tem
muncim, lată, sint 26 de prin înţelegerea de a efec — politică bazată pe prin Vîntul
ani de cind muncesc în - tua la timpul oportun fie cipiul echităţii socialiste, L. LARA ;rt“rat
cooperativă. 14 ani am fost care lucrare, prin interesul pe criterii de ţinută po [\J> empe
fi
cup
brigadieră, de un deceniu pe care fiecare cooperator litică, profesională şi ci IN SLUJBA ESTETICII şl min
sint preşedintă şi n-aş pu l-a manifestat şi prin aju vică — este confirmată I N V I T A Ţ I E maxim
tea spune că a fost sau torul primit din partea e- de practică. O manifestare inedită, Reactualizînd tradiţiona talentul se armonizează cu iar pei
în
va
este uşor. Dar dacă oame levilor municipiului la în Femeile hunedorene aş dedicată femeilor din Deva, lele şezători în instructive cromatica şi fantezia, poar de. Ni
nii au avut şi au încrede treţinerea culturilor, la re teaptă de la reprezentan se va organiza o duminică. schimburi de experienţă, tă semnături de cinste : în zor
Este
de
vorba
prezenta
re in mine, n-am voie să-i coltări. Nu vrem să abdicăm tele lor în forumul jude re de coafuri, machiaje şi comisiile de femei din Marina Făgădaru, Mioara văi se
care v
dezamăgesc. Iar ca să fie de ta aceste locuri frun ţean o participare activă, tricotaje pe care OJ.T, o sectoarele Invăţămînt şi Oancea, Elisabeta Tudor, Local,
aşa, trebuie să muncesc. Şi taşe nici în acest an. Aşa responsabilă, la stabilirea organizează în holul hote sănătate Brad finalizează Constanţa Tomescu, Olim ziua. 1
lului „Deva", în cadrul ma
cum ponderea forţei de că ne vom strădu , iar fap celor mai adecvate mă nifestărilor dedicate zilei aceste acţiuni prin apre pia Fusoi, Florentina Bo- niţă, c
!
muncă in cooperativa noas tele vor confirma strădania suri de creştere a statu do 8 Martie. Realizată cu ciate expoziţii de goblen, diciu, Eli Năstăsoiu. Preo La n
de
secţiilor
tră o formează femeile, nu noastră. tului femeii în viaţa eco- colaborarea şi cosmetică ale macrame, chelim. Recenta cupate de înfrumuseţarea încălzi
coafură
mă pot plinge, că le ştiu nomico-socială a judeţu O.J.T. şi secţia tricotaje a expoziţie, organizată la şi căldura căminului, de frumoi
vrednicia şi dragostea cu ELENA GROS, lui. Cooperativei „Progresul" clubul muncitoresc din personalitatea lui, îmbi- Vînt n
cari lc
care lucrează. Că cine preşedinta C.A.P. Deva Succes deplin lucrărilor Deva, manifestarea va fi Gurabarza, relevînd rafina nînd utilul cu plăcutul, ele est pîi
Conferinţei judeţene a fe primită, desigur, cu inte mentul şl echilibrul femeii se află permanent în sluj Local
meilor ! res de... beneficiare. în lucrări de artă în care ba esteticii şi educaţiei. care \
(Meteo
Vrasgy
i