Page 21 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 21
încheierea vizitei oficiale de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună
cu tovarăşa Elena Ceausescu,
> »
în Jamahiria Arabă liană Populară Socialistă
SEMNAREA UNOR DOCUMENTE OFICIALE ÎNTOARCEREA
ÎN CAPITALĂ
Preşedintele Republicii colonelului Moammer El
Socialiste România, tovară Geddafi, a avut loc sem- T o v a r ă ş u l Nicolae
şul Nicolae Ceauşescu, şi ' narea altor documente Ceauşescu, preşedintele Re
c o l o n e l u l Moammer F.1 româno — libiene. publicii Socialiste România,
Geddafi, conducătorul Marii Protocolul privind dez împreună cu tovarăşa Elena
Revoluţii de la 1 Septem voltarea cooperării econo Ceauşescu, a revenit, mier
brie al Jamahiriei Arabe mice, comerciale şi tehni- curi după-amiază, în Ca
Libiene Populare Socialis co-ştiinţifice a fost semnat pitală, după vizita oficială
PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA te, au semnat, miercuri, de Vasile Pungan, ministrul de prietenie efectuată în
$1 CONSILIILE POPULARE 6 martie, în cadrul unei comerţului exterior şi coo Jamahiria Arabă Libiana
solemnităţi, Acordul gene perării economice interna Populară Socialistă la invi
ral de cooperare economi ţionale şi Musa Abu Frei- taţia colonelului Moammer
că, ştiinţifică şi tehnică wa, secretarul Comitetu El Geddafi, conducătorul
Intîlniri de lucru ale candidaţilor între Republica Socialistă lui Popular General pen Marii Revoluţii de la 1 Sep
România şi Jamahiria tru economie şi indus tembrie. v a r ă ş u l Nicolae
T
o
de deputaţi cu alegătorii Arabă Libiana Populară trie Uşoară. A fost-, de Ceauşescu şi tovarăşa
Socialistă.
asemenea, semnat, de că
Elena Ceauşescu au fost
La ceremonie a partici tre Ştefan Andrei, mi salutaţi la sosire de mem
ÎN CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ NR. 5 HAŢEG A M.A.N. pat t o v a r ă ş a Elena nistrul afacerilor externe şi bri şi membri supleanţi ai
Ceauşescu. Ibrahim Al-Faqi Hassan,
Minunata Ţară a Haţe derilor Programului parti tin Airinei, Petru Moconi secretarul Comitetului Comitetului Politic Execu
După
de
şefii
gului — meleaguri puter dului privind făurirea so şi alţii din Răchitova au stat ai semnare, două ţări Popular ]>entru asigurări tiv al C. C. al P.C.R., de
alte persoane oficiale.
celor
nic încărcate cie istoria u- cietăţii socialiste multila adus în cadrul manifestă
nui neam eroic ce a dăi teral dezvoltate şi de îna rii gîndurile şi sentimen şi-au strîns mîinile cu căl sociale, Acordul dintre Pe aeroport se aflau nu
nuit aici de milenii, cu oa intare a României spre co tele cetăţenilor din cele dură, s-au îmbrăţişat cu cele două ţări privind meroşi oameni ai muncii
meni rnîndri şi drepţi, har munism. două comune de profundă prietenie, manifestîndu-şi asigurările sociale. din Capitală, care au acla
nici şl entuziaşti, înscrişi „Tot ce s-a realizat în satisfacţie pentru ceea ce satisfacţia pentru caracte încheierea acestor docu mat îndelung pe tovarăşul
cu plinătatea capacităţii patria noastră în anii de s-a realizat în actualul rul rodnie al dialogului la mente a constituit o ex Nicolae Ceauşescu şi tova
sufletului şi fiinţei lor în viaţă liberă, socialistă, si cincinal, precum şi de de n i v e l înalt româno — presie grăitoare a impor răşa Elena Ceauşescu.
amplul şi multilateralul cu deosebire în ultimele plină adeziune la istori libian. tanţei deosebite a dialogu Primirea caldă, entuzias
proces al devenirii socia două decenii de cînd în cele hotărîri ale Congresu în prezenţa preşedintelui lui la nivel înalt româno— tă, a pus puternic în lu
liste a patriei. Dragostea fruntea partidului şi ţării lui al XIII-lea al parti libian în dezvoltarea ra- mină sentimentele de ne-
oamenilor pentru aceste se află tovarăşul Nicolae dului. „Recentul forum al Nicolae Ceauşescu, a tova
locuri a ieşit pregnant în Ceauşescu, este rodul mun comuniştilor — sublinia în răşei Elena Ceauşescu şi a (Continuare in pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a)
evidenţă şi cu prilejul în- cii harnice a unui popor cuvîntui său.Constantin Ba-
tîlnirilor ce au avut loc ce şi-a luat cu hotărîre şi beş din Unirea — a des
între cetăţenii comunelor răspundere soarta în mîi- chis în faţa patriei noastre
Unirea şi Răchitova cu to nile sale şi îşi edifică o un viitor luminos. Noi, cei ft.c.H. pAclişa. Primul obiectiv energetic
varăşa Maria Mitrofan, se ţară mîndră şi fericită" — ce trăim în mediul i'Ural
cretar al Comitetului jude arăta în cuvîntul său Do- avem îndatorirea patrioti
ţean Hunedoara al P.C.R., rel Tăşală din Răchitova. că de a pune cu toţii u- va intra în funcţiune la termen
vicepreşedinte al Comitetu „De la o legislatură la alta mărul la traducerea în via
lui executiv al Consiliului — spunea AurelHorvat din ţă a hotărîrilor Congresu — Iarnă grea în Retezat, mai în forţă activitatea ? drotehnic, la Păclişa exe
popular judeţean, candidat Unirea — ţara noastră lui al XIII-lea al parti ger puternic. Totuşi, ce s-a Aveţi sarcini mari în acest cutăm umpluturi la digul
al Frontului Democraţiei dului, în ce priveşte înfăp mai lucrat în aceste prime an. Sînt planificate unele sting, unele lucrări de dul-
scumpă este tot mai puter
şi Unităţii Socialiste pen nică din punct de vedere tuirea noii revoluţii agra două luni ale anului la An puneri în funcţiune. gherie şi cofraje la centra
tru circumscripţia electora economico-soeial, localită re, realizarea autoconduce- trepriza de construcţii hi — Pornind de la nivelul lă şi la baraj, în platforma
lă nr. 5 Haţeg a Marii A- , ţile urbane şi rurale sînt rii şi autogăstiunii terito droenergetice Păclişa, to planului pe 1985, vreau să tehnologică, precum şi ba-
dunări Naţionale. riale, la ridicarea generală varăşe director, ing. Ni spun că el este de . peste racamente şi instalaţii la
tot mai frumoase. Din acest colae Pantea ? două ori mai mare decît
Cele două intîlniri s-au punct de vedere satele din a satelor noastre". „Pornim — Ca şi în alte sectoare în 1984. Va trebui să ne grupul social de aici. în
constituit într-un amplu şi Ţara Haţegului sînt un e- la drum îii noua legisla-r. de investiţii şi pe amena mobilizăm la maximum, cu atelierele de la Ostrov şi
viu dialog de lucru rele- loc.vent exemplu". tură — sublinia Ioan Clep toate forţele umane şi teh Păclişa efectuăm reparaţii
vînd puternica şi deplina din Răchitova — conştienţi jarea noastră, activitatea a nice, pentru a accelera rit la uncie utilaje. De aseme
adeziune a cetăţenilor din Pe fondul măreţelor în de faptul că ne revin sar fost mult redusă în lunile nea, la Orlea se acţionea
cele două comune la poli făptuiri înregistrate în le cini deosebit de importan ză la platforma tehnologi
tica internă şi externă a gislatura actuală, partici te în toate domeniile de t că şi la grupul social.
~ partidului, hotărîrea şi în panţii la cele două intîlniri fti&m ş! cil© 1 î 4 re<sli2c«re€s
sufleţirea cu care iau parte dc lucru — Sigismund Far- activitate. Sîntem însă ferm — Sarcinile deosebit de
caş, Constantin Ghiţescu şi mobilizatoare din acest an
la traducerea în viaţă a
Emil Păcurar din Unirea, TRAIAN BONDOR presupun forţă de muncă
prevederilor actualului cin Moise Popa, Siminic Crai, ianuarie şi februarie din mul execuţiei importante şi dotare tehnică în plus.
cinal, la înfăptuirea preve Axente Găvriloni, Constan (Continuare in pag. a 3-a) cauza iernii extrem de lor obiective energetice pe Cum Ie veţi asigura ?
dure, cu temperaturi con care le construim în aval — Trustul şi ministerul
stante sub minus 15 grade de Clopotiva, pînă la Ha de resort ne-au promis tot
Celsius. Ca urmare, n-am ţeg, respectiv un număr de sprijinul în aceste direcţii,
prea putut lucra decît .în nouă hidrocentrale. Intr-a aşa că din primele zile ale
Pagina a Il-a * \ foarte mică măsură, în ul devăr, de la 1 martie ac lunii martie am trecut la
tima vreme cu 15 In sută ţionăm cu efective sporite, pregătirea spaţiilor dc ca
preconizînd ca pînă la zare pentru muncitorii ce
din .efectiv, în special pen
i PAGINĂ-AFIŞ PRIVIND DEZVOLTAREA, tru asigurarea securităţii sfîrşitul lunii, în funcţie de vor veni — îndeosebi Ja
•lucrărilor executate şi în starea vremii, să lucrăm la. Păclişa şi la Orlea —, pen~
j • DIVERSIFICAREA ŞI MODERNIZAREA călzirea grupurilor sociale. capacitatea maximă a an
— Parcă acum, la înce treprizei. în prezent acţio Convorbire consemnată de
năm la Ostrovu Mic — la DUMITRU GHEONEA
I INDUSTRIEI HUNEDORENE putul lunii martie, gerul s-a umpluturi dc balast.în di
mai potolit. Nu aţi reluat gul drept şi în nodul hi (Continuare în pag. a 3-a)
IN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ
Acţiuni de maximă urgenţă pentru obţinerea
9
unor producţii sporite la toate culturile
ductiv al fiecărei unităţi a- îngrăşăminte organice s-au
• Să fie recuperate grabnic restanţele la fertiliza gricple. Realizarea acestor transportat în cîmp mai
rea terenului! ® Preluarea seminţelor nu mai îngă obiective este condiţionată
duie nici o tărăgănare • Trebuie urmărită cu răs de modul cum se acţionea puţin de 140 000 tone, res
pundere starea de vegetaţie a cerealelor păioase şj ză pentru pregătirea temei tanţe mari înregistrîndu-se
intervenit cu măsuri eficiente pentru dezvoltarea lor nică a campaniei agricole îndeosebi in unităţile agri
normală • Atenţie deosebită lucrărilor din legumi- de primăvară. în ce stadiu cole din consiliile unice a-
Haţeg,
Orăş-
groindustriale
cultură şi pomicultură • Scurgerea apei ce bălteşte se află acţiunile care ho Ue şi Călan. în ceea ce
Pe culturi şi efectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri tărăsc soarta recoltei din
funciare impun o amplă mobilizare de forţe • Pen acest an ? priveşte aplicarea gunoiu
tru cunoaşterea. însuşirea şi aplicarea unor noi teh lui de grajd, lucrarea s-a
efectuat pe numai 2 700 ha
nologii. Răspunzîndu-ne la între
bare, inginerul Cornel Co- din 7 000 planificate.
vaciu, de la Direcţia agri Rămîneri în urmă se în
Obţinerea în acest an. a 1584 — măsuri politico-or- colă judeţeană, s-a referit registrează, de asemenea,
unor producţii sporite la ganizatorice şi tehnico-eco- la necesitatea intensifică la fertilizarea suplimentară
toate culturile impune — nomicc menite să asigure rii lucrărilor de fertilizare a cerealelor păioase. Din
aşa cum a subliniat secre efectuarea în cele mai bu a terenului - cu gunoi de cele 22 000 hectare prevă
tarul general al parti ne condiţii a lucrărilor a- grajd, deoarece din progra zute au fost fertilizate mai
dului, tovarăşul Nicolae gricole, folosirea eficientă mul stabilit pentru primul puţin de 11 200 hectare.
Şoptereanu,
de
Ioan
Comuniştii
la
Uzina
Iştoc
şi
Nicolae
Gpauşescu, la Consfătuirea a bazei tehnico-materiale şi trimestru al anului s-a rea N. TIRCOB dc piese dc schimb şi reparaţii utilaj minier Deva, montează
ere lucru pe. problemele a- valorificarea cu randament lizat mai puţin de 05 la rotorul de cauciuc pe axul unor grupe de agitare ia celu
grieultuiŢi *4iU:..:4PţCT»b,i'ie % ridicat a, potenţialului pro sută. Din cele 229 000 tone (Continuare in pag. a 3-a) lele de notare. FcJto N. GHEORGH1U
