Page 22 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 22
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Alegerile de deputaţi 'ELI
20,00 Tclejui
20,20 Ac< «f,
PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ 20,30 Studioi
noime
21,45 Telcjur
$1 CONSILIILE POPULARE
BUCUBEŞ
clioprogramii
La ordinea
tură; 7,00 R
Tovarăşi şi tovarăşe! Industria hunedoreană: puternică, R lor ă s p tovară
u
n
d
Ceauşcscu. orgi ;
riguros
Cetăţeni si cetătene! productivă, diversificată îndeplinit 1;
rii. Ţara sc
alegeri; 8,00
Continuînd şi în cel unităţi productive, cît. venituri din retribuţie. 8,10 Curieri
9.00 Buletin
PRIN MUNCA UNITĂ A ÎNTREGULUI POPOR, PROGRAMUL de al Vll-lea cincinal şi pe cale intensivă, Aceasta este cea mai Răspundem
10.00 Buietii:
FRONTULUI DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIALISTE PREZENTAT ritmurile înalte de dez constînd din moder directă reflectare a in Laureaţi ai
voltare, economia hu- nizarea capacităţilor dustrializării în nivelul ţional „Cînli
ÎN ALEGERILE TRECUTE A FOST TRANSPUS ÎN VIAŢĂ CU DEPLIN 10,30 Arraon
nedoreand, în deplină şi tehnologiilor exis de viaţă al fiecărui Buletin de
SUCCES. armonie cu întreaga tente. om, al fiecărei fami tem copiii f
Publicitate;
TOT CE SE ÎNFĂPTUIEŞTE ÎN ŢARA NOASTRĂ ESTE DESTINAT economie a ţării, a Pentru cetăţeanul hu- lii. de ştiri; 12,(
folclorului;
făcut paşi viguroşi pe nedorean, pentru fa Acesta este unul din tehnico-ştiin
OMULUI, BUNĂSTĂRII SALE, AFIRMĂRII MULTILATERALE A PER vanpremieră
linia înaltei productivi milia sa aceasta a în tre adevărurile funda De la l la 3
SONALITĂŢII UMANE ! RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL ÎNTRE tăţi şi a diversificării. semnat posibilităţi mai mentale ale socialis nivers 20; 1
Ştiri; 10,05
GULUI POPOR CONSTITUIE ŢELUL SUPREM AL POLITICII PARTI Stimulată printr-un mari de a obţine ve mului, parte integran plinire — n
românească;
generos program de nituri din retribuţie pe tă a platformei elec rilc cămin'
DULUI NOSTRU, ESENŢA ÎNSĂŞI A SOCIETĂŢII SOCIALISTE Greceşti-Doi;
investiţii, producţia calea sporirii eficien torale cu care Frontul nedoara; ig|
MULTILATERAL DEZVOLTATE PE CARE O E D I F I C Ă M ÎN marfă industrială a cu ţei muncii sale ca şi Democraţiei şi Unităţii economică; J
dicului; 17,
ROMÂNIA. noscut atît o dezvolta pe aceea ce li s-a ofe Socialiste se prezintă Ştiri; 17,05 P
17,35 Te apăr
(Din Manifestul Frontului Democraţiei şi re extensivă, prin crea rit membrilor fiecărei în alegerile de la tria mea —
zical; 18,00 i
Unităţii Socialiste) rea de noi ramuri si familii de a realiza 17 martie. Radiojurnal
ternaţională
nica ciectora
cenaclu; 22,1
oră; 23,00 Bi
le; 23,25—23,
Ştiri.
Dezvoltare, modernizare, creştere
© Prin eforturile colectivelor ne fontă, 4 300 tone maşini şi
muncitoreşti orientate spre dez utilaje miniere, 630 000 tone ci
JW JP
voltarea, diversificarea şi moder ment, 220 000 mp placaje din Mg? DEVA: Fa
tria) ; Marfă
nizarea bazei tehnice a indus marmură, 220 000 mp ţesături f4ir HUNEDOAR.
triei, volumul producţiei indus de mătase si alte produse. rille I-II (IV
§ MWMW : : A) ; Roşcova:
triale a judeţului a fost, la sfsrşi- © în această perioadă s-au sala B); Jar
tratereştrii
tul anului 1984, de peste 37 mi introdus în fabricaţie peste 8 500 Ioane de cui
PETROŞANI
liarde Iei, cu 13,6 miliarde lei produse, materiale şi bunuri de cumslanţe al
ring); Atenţ
mai mare decît cea obţinută în consum noi şi reproiectate, au nirea); Err
ultimul an a! cincinalului trecut. fost aplicate 40 tehnologii per (7 Noicmbri
împuşcături
© Sporurile Ia producţia fizică fecţionate. toare (Cultul
Campionul -
însumează 430 milioane kWh e- © în 1984 volumul producţiei (Luceafărul)
lerina Teod
nergie electrică, 2,2 milioane to exportate a fost de două ori mai rul) ; PETRI]
ningradului
ne de cărbune brut, 120 000 to mare decît în 1980. URICANI: r
nale (Retezat
express (H
GURABARZ/
(Miner--'); o
pioni s-"
© înfăptuirea pro tria); .oro.
(Fiacăra); C
gramului de con- Gară pentru
I-II (Casa de
strucţii-investiţii a ŢEG: In aşte
lip (Dacia);
determinat creşterea nica anilor
riile I-II ; c ,
da călăreluli
© în anii de după Congresul al IX-Iea al continuă a pro (Casa de eu
partidului, producţia de cărbune a Văii Jiului a ducţiei de materiale RIA: Onoare
Kalharinei
B
crescut de aproape două ori. © Dacă în anul Şui); ILIA: £
© în aceeaşi perioadă producţia de utilaj de construcţii — ci 1965 judeţul nos LARI: Porire
riile I-II (Li
minier la I.U.M. Petroşani a sporit de 16 ori. ment, panouri de tru producea 2,4 torului (Mine
© Dacă în 1976 volumul investiţiilor la prefabricate, grinzi miliarde de kWh
C.M.V.J. era de 886 milioane lei, în anul 1984,
acesta s-a ridicat la 3,2 miliarde lei. din beton, tuburi de energie electrică, în PREV
® în actualul cincinal, minele din Valea Jiu toate dimensiunile, 1985 nivelul aces
lui au fost dotate cu 70 complexe mecanizate, teia se va ridica la
pri
Timpul
peste 100 combine de abataj şi 60 de combine de marmură etc. 8,8 miliarde kWh. azi, 7 martie
înaintare. în general i
cerul variabil
sufla slab Ia
sud-est. Tem
nime vor fi
minus 3 şi
iar cele maxi
© Colectivul Com ® Prin grija parti 8 şi F grade,
dimineaţa.
binatului siderurgic dului, în ultimele La munte,
Hunedoara a asimi două cincinale au moaşă, cu
Vintul va pr<
ficări tempi
lat, în 4 ani ai ac fost construite im la 40—60 km/
est. Local ci
tualului cincinal, portante unităţi ale nere de chic
un
Pentru
137 mărci noi de industriei uşoare, zile : Vreme
frumoasă, cu
oţeluri şi tipodimen- între care întreprin temporar nor
cipitaţii slab
siuni de laminate os»:- *: derile de confecţii de ploaie spi
tervalului. v
pentru rulmenţi, ae m iSSlI Petroşani, Vulcan şi moderat din
jp ! dic. Tempert
vor fi euprin:
M, i§ v a
ronautică, chimie şi f AHA yţmk Hunedoara, fabrica i şi plus 3 b
- Uit» iii maxime într
energie termonucle-’ IIP m-B de încălţăminte Hu grade, local
mmm. illP i- m H Local, ceaţă
ară. ■rM nedoara si altele, ţminerţa. (M
isi® '•serviciu Dăm