Page 25 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 25
îrs prQj.'snţa lovorâşului NicoSae ceauşescu,
csy îrscepul în Capitala lucrările
1
în prezenţa- tovarăşului noştinţa, cu puternice şi prindi-ri agricole de stat
Nicolae Ceauşescu, secretar îndelungi aplauze. S-a ... . .----------- - .-ut-
general al Partidului Co scandat cu însufleţire vicii, din invăţămint, sănă
munist Român, preşedintele „Ceauşescu — P.C.R. !", tate, ştiinţă, artă şi cul
Republicii Socialiste Româ „Ceauşescu şi poporul !". tură, din alte sectoare de
nia, joi, 7 martie, şi-a „Stima noastră şi mîndria, activitate, reprozentînd mi
început lucrările, la Bu Ceauşescu — România !". lioanele de femei din în
cureşti, Conferinţa naţio Prin uralc şi ovaţii, dele treaga ţară, care prin
nală a femeilor, eveniment gatele şi invitatele au dat efortul lor aduc o contri
politic de maro însemnă glas sentimentelor lor de buţie de seamă -la edifi
tate, care pune în lumină profund ataşament faţă de carea socialismului în pa
rolul şi contribuţia cres secretarul general al parti tria noastră.
cândă a femeilor — puter dului, tovarăşul Nicolae Participă, de asemenea,
nică forţă socială a orân Ceauşescu, strălucit con ca invitate, reprezentante
duirii noastre socialiste — ducător şi patriot înflăcă ale organizaţiilor de femei
la progresul multilateral al rat, ce şi-a dedicat întrea din ţările socialiste, pre
patriei, la dezvoltarea li ga viaţă şi activitate pro cum şi din partea Federa
beră şi independentă a păşirii şi prosperităţii pa ţiei Democrate Internatio
PENTRU MARFA ADUNARE NAŢiONALA României. de adunările triei noastre, înfăptuirii nale a Femeilor, ale altor
Precedată
organizaţii internaţionale.
Şl CONSILIILE POPULARE şi conferinţele de dări de idealurilor de ale libertate şî A fost intonat Imnul de
poporu
independenţă
seamă şi alegeri, Conferin lui român, cauzei păcii şi Stat al Republicii Socia
ţa reprezintă o nouă şi înţelegerii in întreaga liste România.
grăitoare expresie a profun lu mc. Lucrările Conferinţei au
Întîlniri de lucru ale candidaţilor dului democratism al orân Totodată, participantele fost deschise de tovarăşa
duirii noastre, care a creat
Ana Mureşan, membru su
sentimentele
condiţii minunate pentru au exprimat preţuire ale pleant aj Comitetului Po
aleasă
de
de deputaţi cu alegătorii afirmarea deplină a femei milioanelor de femei diil litic Executiv al C.C. al
lor în toate sectoarele de
activitate politică, econo patria noastră faţă de to P.C.R., preşedinta Consi
liului Naţional al Femeilor.
Elena
varăşa
Ceauşescu,
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ M.A.N. perimetrul celor două co mică şi socială. Conferinţa După alegerea organelor
mune. în acest sens, s-au constituie un nou prilej de militant de frunte al vie
Conferinţei,
ale
NR. 9 BRAD angajat să facă tot ceea reafirmare a voinţei fe ţii noastre social-politiee, de lucru au aprobat ur
delegatele
personalitate
Irr cadru] programului de în activitatea eeonomico- ce depinde de ei pentru a meilor din ţara noastră de prestigioasă ştiinţifice con mătoarea ordine de zi :
lumii
a
întîlniri de lucru cu alegă socială, au făcut propuneri munci mai bine pămîntul, a acţiona, în strânsă unitate temporane, pentru activita h Raport cu privire la
torii, t o v a r ă ş u l Radu şi şi-au exprimat hotărî- a obţine producţii sporite în jurul partidului, al se tea sa neobosită, plină de activitatea desfăşurată de
Bălan, prim-seeretar al Co rea să contribuie cu toate de grîu, orz, porumb şi în cretarului său general, energie, ce o desfăşoară în Consiliul Naţional, de co
mitetului judeţean de forţele la înfăptuirea sar zootehnie, atit în coopera t o v a r ă ş u l Nicolae conducerea partidului şi mitetele şi comisiile fe
partid, candidat de depu cinilor ce le revin. A fost tivele agricole de produc Ceauşescu, pentru trans statului, activitate dăruită meilor şi sarcinile ce le
tat în circumscripţia electo reafirmată, cu toată pu ţie cit şi în gospodăriile punerea în viaţă a isto eu înalt spirit patriotic revin în mobilizarea ma
rală nr. 9 Brad a M.A.TST., terea, recunoştinţa fierbin populaţiei, sporind contri ricelor hotărâri adoptate de eauzei progresului neîntre selor de femei la înfăp
a avut zilele trecute un te faţă de Partidul Comu buţia Ia fondul centralizat Congresul al' XIII-lea al rupt al patriei. tuirea orientărilor şi indi
rodnic dialog cu cetăţenii nist Român, faţă de secre al statului şi cel de auto- P.C.R., a Programului de caţiilor tovarăşului Nicolae
din comunele Băiţa, Văli- tarul său general, tovară gospodărire şi autoaprovi- făurire a societăţii socia în prezidiul şedinţei de Ceauşescu, a hotărârilor
şoara, Luncoiu de Jos, şul Nicolae Ceauşescu, care zionare teritorială. liste multilateral dezvoltate deschidere a lucrărilor Congresului al XIII-lea al
Baia de Criş şi din oraşul conduce cu strălucire des „Producţiile de grîu din şi înaintare a României Conferinţei naţionale a fe Partidului C o m u n i s t
Brad. Participanţii la a- tinele patriei noastre pe anul trecut, deşi au fost spre comunism, a întregii meilor au luat loc tovară Român.
ceste întîlniri au remar cele mai mari de la 'în politici interne şî externe şul Nicolae Ceauşescu, to
2.
cat importantele realizări drumul socialismului şi fiinţarea cooperativei agri a partidului şi statului varăşa Elena Ceauşescu, Cenzori. Raportul Comisiei de
obţinute în localităţile lor comunismului. cole de producţie, au afir nostru. tovarăşii Constantin Dăs-
mat în cuvîntul lor Liviu în faţa clădirii Radio călescu, F.mil Bobu, Lina 3. Alegerea Consiliului
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ M.A.N. Cranciova, Viorel Balotă, difuziunii, în care se des Ciobanu, Gheorghe Oprea, Naţional al Femeilor şi a
Nicolae Cînda, Lucia Pe făşoară lucrările Conferin Ion Radu, reprezentante ale Comisiei de Cenzori.
NR. 8 ORĂSTIE tre ş.a., totuşi nu ne mul ţei, tovarăşul Nicolae mişcării de femei din toa în numele participante
Dialogul candidaţilor Fron mâniei, tovarăşul Nicolae ţumesc. Pentru marile in Ceauşescu, tovarăşa Elena te judeţele ţării — mun lor la lucrări, al milioa
tului Democraţiei şi Uni Ceauşescu. Discuţiile s-au vestiţii pe care statul nos Ceauşescu au fost salutaţi citoare, ţărance, intelec nelor de femei din patria
tăţii socialiste Elena Brân purtat intr-un spirit anga- tru le-a făcut cu atîta ge cu sentimente de profundă tuale, ca&nice. noastră, a fost adresată
duşa şi Silvia Mocanu cu jant, de deplină responsa nerozitate în agricultură, dragoste şi preţuire, expri Au fost prezenţi, de a- secretarului general al
alegătorii din comunele bilitate civică, vădind ho- ele trebuiau să fie mai mate prin puternice aplau semenea, în sală cadre din partidului rugămintea de a
Turdaş şi Mărtîneşti, care .târârea nestrămutată ca, mari. Dar aceasta depinde ze şi ovaţii, de mii şi mii conducerea organizaţiilor lua cuvîntul.
fac 'parte din circumscrip sub conducerea organelor şi de participarea întregii de oameni ai muncii din de masă şi obşteşti, repre In aclamaţiile şi uralele
ţia electorală nr. 8 Orăştie şi organizaţiilor de partid, populaţii la muncă. Şi stă Capitală. zentanţi ai unor ministere entuziaste ale asistenţei, a
a Marii Adunări Naţionale a deputaţilor, «oată sufla în puterea noastră să ne T o v a r ă ş u l Nicolae şi ai altor instituţii cen luat cuvîntul t o v a r ă ş u l
s-au constituit în rodnice rea satelor să participe la mobilizăm, atit cei care Ceauşescu, • tovarăşa Elena trale. Nicolae Ceauşescu, secre
lucrăm efectiv în agricul
întîlniri de lucru, în care ridicarea vetrelor lor pe tură, cit şi cei care sînt Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi La lucrările Conferinţei tar general al Partidului
s-au consemnat cu mîndrie noi culmi de civilizaţie şi încadraţi în unităţi econo din conducerea partidului participă 800 de delegate Comunist Român, preşedin
împlinirile, din anii socia bunăstare. mice de la oraşe". şi statului au fost întîm- ale femeilor din întreprin tele Republicii Socialiste
lismului şi s-au exprimat A ieşit cu pregnanţă în S-au făcut, în acelaşi pinaţi, la intrarea în sală, deri industriale şi de con România.
deopotrivă gîndurile pen evidenţă acest'lucru din timp, propuneri care să cu deosebită căldură, cu strucţii, cooperative agri
tru perspectiva generoasă cuvintele lui Liviu Cran conducă la îmbunătăţirea neţărmurită stimă şi recu- cole de producţie, intre- (Continuare în pag. a 4-a)
de dezvoltare a ţării, a ciova, primarul comunei, condiţiilor de muncă şi de
localităţilor lor, prefigura Viorel Balotă, Dragoş Cri- viaţă ale cetăţenilor, do
tă de Programul partidului, şan, Rodica Crăciun, Ionn vada unei depline maturi 8 Marfie, Ziua internaţională a femeii
de documentele Congresu Barbu, Viliam Burza, Fran- tăţi de -gîndire şi acţiune,
lui al XIII-lea, de Mani cisc Acs din Turdaş, Nico dovada certă a modului în
festul Frontului Democra lae Cînda, primarul comu care gîndeşte şi acţionea SUB AURA DEMNITĂŢII
ţiei şi Unităţii Socialiste. nei, Aurel Găulea, Lucia ză omul nou, constructor 9
Petre, Ioan Botescu, Vasile conştient şi devotat al so
Pentru tot ceea ce s-a Ţara îşi omagiază marea şi generoasa
făcut, pentru viitorul lumi Călugăru din Mărtîneşti. cietăţii socialiste multila forţă în construirea noii societăţi — fe
nos, cei care au luat eu- . Remarcabilă, responsabi teral dezvoltate. meile, E sărbătoarea mamei, soţiei, su
vîntul, oameni ai muncii lă a fost hotărârea cu care O întîlnire similară a rorii, fiicei şi nu omagiem doar o jumă
oamenii Srau angajat la de
din agricultură, cadre di candidaţilor de deputaţi
păşirea unor neajunsuri ca tate din populaţia ţării, ci o prezenţă di
dactice, ingineri, medici au re mai apar în activitatea Elena Brânduşa şi Silvia namică, remarcabilă, în toate domeniile,
adus un fierbinte omagiu lor, a cooperativelor agri Mocanu cu alegătorii a a- cu semnături de prestigiu în ctitoria noii
Partidului Comunist Ro cole de producţie, altor u- vut loc, în aceeaşi zi, şi societăţi.
mân, conducătorului înţe nităţi economice care îşi la Romos. Am aşteptat această a opta zi de mar
lept şi clarvăzător al Ro desfăşoară activitatea în MINEL BODEA tie să deschidem ferestrele spre Primă
vara mult dorită, dintr-un anotimp al ţării
•susur g mmm r momim g rmmt t amotm g roşcat g în care femeia a devenit prezenţă mar
* cantă în viaţa Cetăţii, rod al politicii în
Puternicele dimensiuni ale devenirii 1 cretarului său genera!, tovarăşul Nicolae
ORĂSTIE. ţelepte şi statornice a partidului, a se
S
Ceauşescu.
Pe la 1906, Nicolae lor- socialismului, intre loca ,,Vidra", două şcoli gene I Sărbătoarea de azi stă sub semnul de
î ga scria : ,,Oraşul are 6 000 lităţile in care imaginile rale cu 16 şi respectiv 24 s aură a demnităţii cîştigate in deceniile de
] de suflete şi e astlel un proaspete ale obiectivelor săli de clasă, casa de fete I împlinire, deschise de Congresul a! lX-lea
* orăşel numai, o orăştie, construite de oameni pen şcolari, un cămin şi o cre- s al partidului, de cînd la cîrma patriei, se
cum l-au zis românii... In tru oameni le dau perso să pentru cei mici, circa află eroul între eroi, tovarăşul Nicolae
s şir lung, strada din mijloc nalitate arhitecturală dis 2 500 mp spaţii de la par } N Ceauşescu. O certitudine a acestei dem
| intinde. căsuţe joase, şin- tinctă. terul blocurilor din strada nităţi e însuşi marele forum democratic
J dilite, destul de curate... Unirii au fost destinate u- I al femeilor ce îşi desfăşoară lucrările în
i Strada aceasta e noroioa nor unităţi comerciale şi I Desen de ION LICIU Capitala patriei în chiar ziua cînd ţara
să, dar mărginită de o
meşteşugăreşti.
J vreme cu trotoare bune...", Aşezări s le omagiază munca, vred bună pregătire profesiona la sută, iar în industria
hunedorene ,,ln anii actualei legisla
★ turi, s-au conturat puternic I nicia, capacitatea, iscusin lă de specialitate, la nive chimică, între 51-54 la su
lul exigenţelor tehnico-ştiin-
I Azi, oraşul îşi deschide între două dimensiunile devenirii — N ţa, frumuseţea gindului şi-a ţifice contemporane, în ju tă, Tot mai mult se afirmă
faptei, Sărbătoarea de azi
forţa de muncă feminină în
porţile albe, intimpinindu-şi
arată Floarea Dirvan, pri
> oaspeţii cu veşmintele pre- legislaturi marul oraşului. Cele două I * - prag de aleasă cinstire deţul nostru ponderea fe industria materialelor de
I sărate încă cu zăpada pe instituţii de invăţămint li celor care, peste cîteva zi meilor în numărul persona construcţii şi prelucrării
\ care razele timide ale soa- S-a construit mult şi fru ceal s-au extins şi moder 1 le, la 17 martie, vor fi a- lului muncitor a ajuns la lemnului- (30-61 ia sută), în
S
I relui n-au avut încă tăria mos in ultimii ani, au luat nizat prin construirea de lese în sfatul ţării şi în con 36,63 la sută, cu o medie industria constructoare de
J so o împrăştie. Această a- fiinţă cartiere noi. In pe internate, cantine, ateliere I N siliile populare, certitudine anuală de integrare de pe maşini (35 la sută), a ce-
i şezare străveche româneas- rioada 1965-1984, s-au şcoală şi săli de sport', s-a a încrederii cîştigate, obli ste 6 000 femei, (n indus leî alimentare (41—82 la
sută), circulaţia mărfurilor,
J că, şi totuşi atit de nouă, înălţat 4 000 de aparta extins reţeaua de apă po \ gaţie de a face mai mult tria uşoară, ctitorită pe va turism, telecomunicaţii, pres
j poartă cu strălucire insem- mente, pe harta oraşului tabilă pe toate străzile o- S în fruntea obştii. tră hunedoreană în urma
I nele hărniciei şi dragostei au apărut obiective noi i Azi, cînd în tot ce e ro orientărilor date la faţa lo tări de servicii şi industria
t de muncă ale cetăţenilor cum sînt modernul maga ESTERA SiNA mânească înfăptuire se află cului de secretarul gene mică (59—84 la sută), cer-
] care au ridicat aşezarea zin ,,Palia", o unitate de I onorantă pecetea muncii ral al partidului, tovarăşul cetare-proiectare, sectoare-
' lor, in deceniile devenirii prezentare a întreprinderii (Continuare în pag. a 3-a) s femeii, cînd noul său sta Nicolae Ceauşescu, ponde
\ 1 tut e însoţit de o tot mai rea femeii este de 81—92 (Continuare in pag. a 2-a)