Page 26 - Drumul_socialismului_1985_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

20,00 Ti-lcj
20,20 !•' „tM'
tîl fo
cconc
patrii
L U M I N A M A M A Argumentele afirmării 20,35 Omag
ţării,
rar-m
Leagănă in braţe 21.15 Cadrj
Ea nu poate să lie de- Ei — raze mereu de veghe, 21,30 Un c
cit lumină. Lumină ţi iloa- mereu la datorie ţi la ros­ răsăritul Le-am întiînit în acest anul trecut, 143 femei au acasă, pe loturile indivi­ Mclot
re. Floare o timpului, a tul lor, oriunde pe această luminînd trecut ţi viitor prag de primăvară. Ne-au absolvit în combinat duale. Ne-am onorat o- 21,50 Tclcj
bucuriei ce se-nalţă-n pri­ vatră românească. întîmpinat cu floarea de cursuri de calificare în bligaţiile către fondul do
virile noastre dintotdeauna Fiinţa Ei grai duios, cu- in clipa supremă zîmbet şi frumuseţe prin­ meseria de luminator, stat la toţi indicatorii. Şi
apropiate ţi admirative. vint ţi mingiiere, speranţă trezeşte o nouă viaţă să pc chip, dar mai ales eocsar, oţelar, furnalist, vrem să ne gospodărim şi
Lumină. Sentiment de bi­ ţi vis, îndemn pentru liii ..ei eu măsura faptelor lor. operator chimist, bobina­ mai bine şi să ne facem
ne, de iubire, de lericire, şi pentru toţi cei ce o în­ ochii ei senini — Cînd numeşti Com­ tor. Vocaţie ? Poate. O aşezările mai frumoase,
de linişte. De uimire. conjoară. in lacrima împlinirii binatul siderurgic Hune­ nouă condiţie ? Cu sigu­ pentru că dorim, din tot BUCURE
ranţă.
Fiinţă sublimă. O privesc Fiinţa Ei nu poate să lie doara nu te gîndeşti ia sufletul, să ne onorăm dioprogran
ţi o cint in vers, ii sărut decit lumină. Viaţă ce dă se scaldă triumfind forţa de muncă feminină — Eu am cinstea să fiu şi pe mai departe comu­ Azi, Ziua
6,4
femeii;
miinile harnice şi pricepu­ viaţă. Lumină poem, lumi­ străpunge cu destinu-i de aici — ne-a spus ing. delegată . Iu Conferinţa na cu locul I pe judeţ. Şi lei în agri
ta, binelăcătoare de fru­ nă de dor. Un gind curat Marin Magdalena Gabor, naţională a femeilor. în nu numai pe judeţ. diojurnal;
cliemârilo
museţi, olintătoore şi gri­ pentru Tine Fiinţă Lumină. taina nemuririi preşedinta comisiei de anii socialismului, de cînd Mereu acolo lingă floa­ Nicolae C
julii. Miinile ei ostenite de prin flacăra iubirii. femei. Ai in imagine coc- ne este şi nouă onorată rea care trebuie ocrotită zi, munca
muncă, miinile Ei. Miinile MIRON ŢIC sării, fumaliştii, oţelarii, munca aşa cum se cuvine, de ger, lingă puiul care zată, plan
LUIZA LANDT luminătorii, acei oameni am fost mereu invitată încearcă să zboare, lingă toţi indica
care, prin vrednicia şi sau delegată la întruniri zidirea care se înalţă, ca­ pregăteşte pi
Revista
competenţa lor, au dat naţionale. Credeţi că e drele didactice a căror rul melodi
oameni sub mîngîierea pal­
Ziua Femeii, fericită co­
incidenţă cu luna renaşte­ Z I U A E I melor muncite în vîntul as­ marelui combinat titlul de puţin lucru ? — ne în­ muncă le-am urmărit-o ascultători
ştiri;
de
rii la viaţă, cu luna in care pru al şantierelor sub pri­ Erou al Muncii Socialiste. treabă Elisabeta Josan, îndeaproape ne-au măr­ de ştiri;
gingăşia, frumuseţea se nu miră, nu doare, un se­ virile iscoditoare, căutînd Şi totuşi forţa de mun­ cooperatoare la C.A.P. turisit că nimic nu le viaţa; 10,2J
transformă lent în putere, nin care semnează în car­ frenetic la planşetă, în la­ că feminină de aici e Dobra şi fără a. ne da ilustrează mai bine efor­ 10,50 Parti
cînd lacrimi fierbinţi că­ tea timpului tu ghiocei la boratoare şi redevenim mare. Numără 3850 de răgaz să-i răspundem tul ca roadele instruirii şi — emisiun
11.00 Bulet
zute în zăpezi ridică din timple şi chiar dacă inge- ce-am fost, ce sîntem şi ce femei care muncesc în continuă : mă mîndresc educării. „Iar roadele sînt Vreau să
subpămînturi aureole albe. nwnchem nu ne putem ri­ Vom fi cînd rostim simplu sfera producţiei metalur­ că reprezint •comuna Do­ ei — .tinerii pe eare-i citate; 1;
Şi nu voi să glăsuiesc de dica pînă la nivelul măre­ - SOŢIA. gice, cercetării, proiectă­ bra în forumul naţional creştem, ou munca şi con­ ştiri; 12,05
rală; 12,30
teamă că le întîlnesc pri­ ţiei care, cu bucurie, copii Ziua Femeii. Imensitatea rii şi prelucrării automa­ al femeilor, că doar de­ duita lor. îl oare puţin clorului; 1
virile blînde ce ne acoperă şi oameni în toată firea, oceanelor rostogolind din te a datelor. 3 850 de ţinem, de doi ani, locul I lucru să te regăseşti prin ră radio-1
din străfundurile istoriei, rămaşi tot copii, o rostesc nefiinţă spre fiinţă, din re­ femei părtaşe directe la pe judeţ. Şi am să le ei ?“ — ne spune Livia 1 la 3; 15,
purtîndu-ne prin tumultul flectări de boltă mii de ste­ izbînzile cotidiane ale spun că primarul nostru Rusu din Brad. Oboseala 16.00 Bulet
în învăluiri calde şi che­ combinatului, la rezolva­ aceea, cu reale rosturi 8 Martie ]
şi zvîrcolirile veacurilor, cu mări adinei — BUNICA. le, din boarea anotimpuri­ rea complexelor sale pro­ e o femeie tare vrednică, educative, pe care de ani meilor pa ti
demnitate spre lumina zi­ Ziua Femeii. Moment al lor rodul curat ca pică­ bleme. Probitatea lor şi în cooperativa noastră şi ani o dăruiesc spiri­ pentru rod
lei care n-a încetat să se adevărului, umăr lingă u- turile de miere şi din bucu­ de producţie cele mai tualităţii aşezărilor lor dc cîntece;
numească MAMA. inăr, în aer, în sol, > în a- riile vieţii — bucuria supre­ profesională, capacitatea multe funcţii de condu­ Aurora Mihoc din. Stîn- te econom
cu • cârc îşi exercită me-
Ziua Femeii. Mîngîieri dîncimi, la urne, muncim mă - COPIII. . seria îmbrăţişată. îmi per-, cere le deţin femeile. Nu ceşti-Ohaba,. şi Florica tin de ştir
că
lăudăm,.
ne
pentru
dulci lingă suflete de co­ împreună, decidem împreu­ Toate sînt ale tale, nu mit să le relev compe­ faptele vorbesc. în anul Buşe din Şesuri, şi Lucia patrie • j 7,
pii, frînturi de amintiri din nă dar dincolo de acest numai de ziua ta,, ci de tenţa, angajarea, dragos­ trecut am obţinut o pro­ Ciurea din Lăpuşnic, şi trărf .»
marele mărţişor cîştigat univers stă neînchinată o fiecare zi... tea. pentru muncă. Da, ducţie de griu de 3 700 Cleopatra Pup din Hune­ 18.00
prin luptă pe baricadele rază, un vis, un dor, un dragostea pentru muncă. kg la ha, 7 000 kg porumb jurnal * Ri
adevărului. Un senin care cîntec, o floare. Ne simţim D. POPESCU Şi dacă astăzi în combi­ ştiuleţi la ha, peste 40 000 doara, şi Viorica Boldura nală radio
nat meseria de furnal ist, kg la hectar la sfecla de din Dealu Mare. şi Ana torală * A
de oţelar, . de luminator zahăr şi furajeră, 2 700 Bretoteanu din Burjuc, ţii; 20,00 Ha
nu aparţine în exclusivi­ tone legume la 100 hec­ şi... nu sînt oare argu­ ră cultural
tate forţei de muncă mas­ tare. în zootehnie am de­ mente ale realei lor de­ dv. ; 22,00
culine, aceasta vorbeşte păşit toţi indicatorii la 23,00 Ilezu
şi de vocaţia femeii faţă specia ovine, iar planul veniri,. argumente ale în­ loto; 23,05
de asemenea profesii şi la laptele de vacă livrat crederii cu care au fost cale; 23,25-
de condiţia noastră nouă la fondul de stat a fost învestite ? ştiri.
in viaţa;. econOmică, Un depăşit cu 115 hl. Şi am
exemplu edificator : în fost buni gospodari şi LUCIA LICIU
Pe seurt
Sub aura demnităţii DEVA: F
3 tria) ; Mari
• Din cele 10 G00 noi HUNEDOA.1
(Urmate din pag. 1) Elena Ceauşescu, care 'îm­
locuri de muncă create în .riile I-lI (
bină alesele calităţi de om A) ; Roşcov
acest cincinal — prin in­ le sanitar, farmaceutic, de politic, de ştiinţă şi militant sala B); js
trarea în funcţiune a noi asistenţă socială, învăţă- revoluţionar cu cele de so­ tratereştrii
Ioane de ci
unităţi şi secţii industria­ mint, cultură, artă (între- ţie şi mamă — le este in­ PETROŞAN
52-91 la sută). Cifre ce re­ suflaţilor îndemn. cumstanţe •
le, extinderi şi moderni­ ring); A fer
prezintă transformări esen­ inţelegînd că noul lor nirep': t:
zări în domeniul industri­ ţiale de structură, femeile statul social-politic il da­ (7
ei uşoare, chimice, a lem­ puţind minui utilaje com­ torează partidului, femeile Îmi. attîr:
F.P.I.M.P.s. Brad, sorţia l confecţii textila. Miinile harnice ale Dorinei Dobîrcâu, nului si industriei mici — plexe de înaltă tehnicitate hunedorene îşi reînnoiesc toare (Culţi
Campionul
ilenei liereş şi Mărioarei Golcea spănuiesc materialul iu vederea tăierii la Banzig. sau exercitînd funcţii pînă — în această sărbătorească (Luceafărul
Foto N. GHEORGHIU jumătate (5 300) au fost o- nu de mult inaccesibile lor. teri na Tec
zi de martie 1985 — anga­
cupate de femei. Pentru că azi, femeia Româ­ jamentul asumat cu o săp- rul) ; PETR
ningradului
niei socialiste este strungar, tămină in urmă, în confe­
Adunare festivă nedoara şi municipiului • 374 femei din judeţ cercetător, sudor, inginer rinţa organizaţiei judeţene, AN IN O AS A
Deva.
Marea Neaş
în climatul cald şi înăl­ ocupă funcţii de conduce­ miner, macaragist, primar, de a îndeplini cu cinste (Muncitores
Intr-o atmosferă solemnă mitetului municipal Deva re în întreprinderi, unităţi director de întreprindere, Salamandra
şi emoţionantă, ieri s-a al P.C.R., primarul muni­ ţător al sărbătorii, parti­ deputat, ministru, oţelar, sarcinile de plan pe acest BRAD: Dre
(Steaua roş
desfăşurat, la Casa de cul­ cipiului. Despre semnifi­ cipantele la adunarea fes­ agricole şi instituţii. şofer. an şi cele ce le revin, în Campion ui
tivă au adoptat textul unei
tură din Deva, adunarea caţiile sărbătorii de Ia 8 telegrame adresate C.C. ai cincinalul viitor, din docu­ (Patria); S
festivă consacrată Zilei de Martie, sărbătoare ce coin­ I’.C.R., t o v a r ă ş u l u i o în birourile organiza­ Drumul spre demnitatea mentele adoptate de Con­ chus (Placă
fi Martie. cide fericit cu desfăşura­ ţiilor de bază şi în comi­ ciştigată prin competenţă, gresul al X111-1ea al parti­ BAI; Sfirşi
La adunare au participat rea în Capitala patriei a NICOLAE CEAUŞESCU, tetele de partid, ponderea vrednicie, conştiinciozitate, dului, iar in complexa o- sa de cult
membri ai birourilor co­ lucrărilor Conferinţei na­ prin care îşi manifestă re­ femeilor se ridică la 27,05 i-a fost deschis de Partidul peră de formare a tinerei Surorile (D
mitetelor judeţean şi mu­ ţionale a femeilor, a vor­ cunoştinţa faţă de partid, Comunist Român, prin po­ generaţii vor pune in va­ Singur de
nicipal Deva ale P.C.R., ai bit prof. Elena Drozd, se­ de secretarul său general, la sută şi, respectiv, la 2.1 litica sa înţeleaptă, de se­ loare nesecatul izvor de Legenda că
comitetelor executive ale cretar' al Comitetului mu­ pentru statornica grijă a- la sută. cretarul său general, tova­ căldură şi exigenţă, de o- raţie (Cas.
consiliilor populare jude­ nicipal de partid Deva. în cordată afirmării femeii, răşul Nicolae Ceauşescu, menie şi disponibilitate su­ SIMERIA: :
ţean şi municipal, membre cuvîntul său, vorbitoarea a angajîndu-se la o mobili­ o Creşterea gradului de prin statornica-i preocupa­ fletească. şui); ILIA:
ale activului mişcării de stăruit asupra noului sta­ zare exemplară pentru în­ pregătire şi perfecţionare re pentru continua ridicare In zi de 8 Martie să o- riile I-II (
femei din municipiul Deva, tut social-politic al femeii făptuirea obiectivelor ce profesională ■ a femeilor, a rolului femeii în viaţa e- magiem femeia în aura LARI: Port
reprezentanţi ai organiza­ din România socialistă — revin judeţului din liotă- angajarea lor responsabilă conomică, social-politică, demnităţii la care a ridi­ torului (Mi
ţiilor de masă şi obşteşti, rod al politicii înţelepte a rîrile Congresului al XIII- ştiinţifică şi culturală a ţă­ cat-o purtătorul celor mai
un mare număr de femei partidului nostru, a secre­ leâ al partidului. la îndeplinirea sarcinilor rii. De aceea, în această zi umane idealuri — Partidul
muncitoare, ţărănoi coope­ tarului său general, tova­ Un spectacol de aleasă economice a făcut ca, a- sărbătorească, femeia hu- Comunist Român - adre-
ratoare, casnice, intelectua­ răşul Nicolae Ceauşescu. ţinută artistică, susţinut nual, peste 3 000 de femei nedoreană îi aduce gînd de sînd MAMEI, SOŢIEI, SURO­
le. Un loc distinct l-a ocupat de colectivul Teatrului de să fie declarate fruntaşe şi aleasă recunoştinţă şi mul­ RII, FIICEI, să ne trăiască
Adunarea festivă a fost condiţia nouă a femeii în estradă Deva, a întregit e- ţumire,- iar exemplul aca­ intru mulţi, frumoşi şi lu­
deschisă de tovarăşul Leru viaţa economică şi social- moţionant adunarea festi­ evidenţiate în întrecerea demicianului doctor inginer minoşi ani ! Timpul j
Circo, prim-secretar al Co­ culturală a judeţului Hu­ vă; socialistă. azi, 8 marţi
se va răci
fi variabil,
vor cădea r
Ce interesant, cum
— Minunat, tăticule I
—
Un zîmbet de 8 Martie... Dar mamei i-ai spus ? ne-am întiînit toţi trei... trecerea de Ziua femeii. Cîndva sub formă •
— Vai, dar ce s-a in-
depune
va
Interesant Prima iubire tîmplat ? — Mămică, ştii că a- sufla mode
Temperatul'
Resemnare Gabor sau Văetuş... — Unde mergem acum, — închipuieşte-ţi, s-a cum citeva sute de ani fi cuprinse
— Şi pînă la urmă cum tăticule ? — îţi jur că eşti prima stricat broasca de la uşă oamenii vorbeau cu totul şi minus tu
înl
— Vai dragă, cit este v-aţi decis ? — La Baia Mare, unde mea iubire ! şi am rămas încuiat in altfel decit astăzi ? maxime loca
grade,
de greu să alegi un nume — Marioara I... s-a născut mămica. — Dar Mirela ? apartament. — Mie îmi spui ? Ta­ Izolat se v
— ă ă ă... ea a fost ul­
pentru un nou născut I Surioara — Eu unde m-am năs­ tima I —■ îmi pare foarte rău ! tăl tău, numai eu zece ani ţă.
— Ai dreptate. Uite, — Titişor, bucură-te I cut ? La telefon Dar ia stai puţin... tu nu in urmă, vorbea cu totul Pentru m
eu de pildă voiam ca pe Vin de la maternitate I — La Deva. ai telefon acasă, dc unde altfel cu mine... răcire, ci
copilul nostru să-l cheme Acum o oră ai căpătat o — Dar tu, tăticule, un­ — Alo ? Draga mea, vorbeşti ? Vor cădea
Vîntul va;
Petrică, iar soţul meu ţi­ surioară de toată frumu­ de te-ai născut? te-am chemat Să-ţi Spun — De la un telefon pu­ MARIUS TEMFELEANU din sud-est.
nea morţiş să-i spunem seţea. — La Sibiu. că nu pot merge la pe­ blic... ‘ Deva de serviciu