Page 29 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 29
117 PENTRU MARFA ADUNARE NAŢIONALA
murim $1 CONSILIILE POPULARE
Întîlniri de lucra ale candidaţilor
de deputaţi cu alegătorii
ÎN CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ NR. 5 HAŢEG A M.A.N.
Intîlnirea . de lucru a to ce ne încearcă pe toţi lo Ionel Cacuei, Lazăr Stoicoî,
varăşei Maria Mitrofan, se cuitorii Boşorodului acum, Ghernse Marcu, Maria Gre
cretar al Comitetului jude cînd rememorăm drumul cii, Maria Băluş au relevat
ţean Hunedoara al P.C.R., mereu ascendent pe care cu putere spiritul de an
p r e ş e d i n t e al Consi s-a înscris comuna noas gajare, răspunderea civică,
liului judeţean al Frontu tră mai cu seamă în ulti deplinul acord faţă de po
Anul XXXVII, nr. 8 497 SIMBATĂ, 9 MARTIE 1985 4 pagini - 50 bani lui Democraţiei şi Unităţii mii 20 de ani, transformă litica internă şi externă a
Socialiste, candidat de rile fundamentale produse partidului, hotărîrea unani
deputat pentru circumscrip în viaţa şi munca oameni mă a locuitorilor comunei
ţia electorală nr. 5 Haţeg lor — arăta în cuvîntul de a înfăptui neabătut pre
CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. a Marii’Adunări Naţionale, său acelaşi Fulea, preşedin programul partidului.
din
vederile
revin
ce
le
îoan
tele C.A.P. B o ş o r o d.
comunei
Bo-
cetăţenii
cu
în
sînlem
timp,
la
s-a
felul
Referindu-se
şorod,
în
în-
desfăşurat
tr-o atmosferă de puterni conştienţi că avem încă su care se cer rezolvate nu
Sub preşedinţia tovară intr-un timp cît mai scurt rea normală a producţiei şi că angajare, de neţărmuri ficiente resurse care tre meroasele propuneri cu
şului Nicolae Ceauşescu, a restanţelor înregistrate realizarea integrală, a pla tă dragoste şi recunoştinţă buie valorificate spre me care s-a soldat dialogul
secretar general al Partidu în ianuarie şi februarie — nului în luna martie la faţă de partidul comunist, reu mai binele nostru, al fructuos al acestei întîlniri
lui Comunist Român, pre cînd condiţiile climaterice producţia fizică şi marfă — fală de secretarul său ge tuturor". de lucru — dintre care am
şedintele Republicii Socia deosebit de aspre ale a- acordîndu-se o atenţie deo neral, tovarăşul Nicolae „57 dintre uteeiştii din reţinut : redarea în cir
liste România, vineri, cestei ierni au împiedicat sebită producţiei destinate Ceauşescu. comună vor vota la 17 mar cuitul agricol a unei supra
8 martie, a avut loc, la realizarea ritmică a planu exportului — precum şi Prezenţi în număr mare tie pentru prima dată. Vo feţe arabile de 50 de hec
C. C. al P.C.R., o consfă lui —- pentru asigurarea pentru recuperarea treptată în sala căminului cultural tul pe care îl vor acorda tare, prin regularizarea apei
tuire de lucru pe probleme îndeplinirii în bune con- a restanţelor înregistrate din localitatea centru de candidaţilor Frontului De Luncanilor, construirea u-
privind industria, investi diţiuni a tuturor indicatori în lunile precedente, în a- comună, muncitori siderur- mocraţiei şi Unităţii So nui magazin general în sa
ţiile, transporturile, agri lor de plan pe anul în celaşi timp a fost sublinia gi.şli, membri cooperatori, cialiste constituie, în fapt, tul Chitid, a unei micro-
cultura, evoluţia demogra ctirş. tă necesitatea încadrării ri ţărani cu gospodărie indi angajamentul tuturor tine liidroccntrale pe pîrîul Lun-
fică in anul 1084, precum Consfătuirea s-a desfăşu guroase a fiecărei unităţi viduală, tineri şi vîrstniri rilor din comuna noastră cani — candidatul de de
şi desfăşurarea campaniei rat în plen şi pe grupe de şi a fiecărui produs în nor — cetăţeni ai satelor din de a se alinia plenar la putat pentru circumscripţia
electorale. judeţe. mele de consum prevăzute această zonă cu profunde efortul general al locuito- electorală nr. 5 Haţeg a
împreună cu secretarul în cadrul consfătuirii, de materii prime, materiale rezonanţe istorice — şi-au rilQr Boşoroduiui pentru o M.A.N. a arătat că locui
general al partidului, în dezbătîndu-se cu exigenţă şi combustibili, a diminuă întîmpinat candidatul cu nouă calitate a muncii si torii comunei Boşorocl
prezidiu au luat loc tova si răspundere activitatea e- rii continue a acestor con sentimente de, mîndrio, care vieţii noastre, pentru con sînt cunoscuţi d r e p t
răşa Elena Ceauşescu, to conomică din primele două sumuri —■ chiar sub nive îşi au acoperirea în reali tinua înflorire a acestei gospodari destoinici, oa
varăşii Constantin Dăscă- luni ale anului, s-a subli lele planificate —, pentru zările însemnate pe care străvechi aşezări" — subli meni harnici şi pricepuţi
lescu, Iosif Banc, Emil niat că oamenii muncii au eliminarea oricăror forme le-au obţinut în anii lu nia Taliana Vişoi, secre şi că, acţionind împreună,
Bobu, Lina Ciobanu, Ion depus eforturi stăruitoare de risipă, recuperarea şi minoşi ai socialismului, în tar ai comitetului comu eu forţe sporite, propune
Coman, Nicolae Constantin, pentru depăşirea greutăţi utilizarea în mai mare anii legislaturii ce sc în nal al U.T.C. rile vor putea deveni rea
Ion Dincă, Miu Dobrescu, lor create de această iarnă, măsură a resurselor refo- cheie. Cuvintele celorlalţi vor lităţi palpabile,
Ludovic Fazekaş, Alexan pentru îndeplinirea planu losibile, „Nu putem să nu ne ex bitori, dintre care îi amin
drina Găinuşe, Paul Nicu- lui şi a angajamentelor a- în cadrul consfătuirii, a primăm mîndria patriotică tim pe Ieronim Grecii. MIRCEA DIACONU
lescu, Gheorghe Oprea, sumate în întrecerea socia fost examinat stadiul pre
Ion Păţan, Dumitru Po- listă, în condiţiile folosirii gătirii companiei agricole CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ A M.A.N. NR. 7 LUPENI
pescu, Ilie Verdeţ. judicioase a energiei elec de primăvară, subliniin- întâlnirile de lucru pe vin din documentele Con sute de apartamente, mo
La consfătuire au parti trice şi combustibililor. du-se că s-au luat — şi tre
cipat membri supleanţi ai Consfătuirea a pus în evi buie să se asigure în conti care Iulian Gostescu, di gresului al XlII-lea al derne şi confortabile, spa--
comerciale
şi
edificii
ţii
Comitetului Politic Execu denţă faptul că rezultatele nuare — toate măsurile rectorul general al Combi partidului.
tiv şi secretari ai C. C. al înregistrate în primele pentru ca, avîţid în vedere natului minier Valea Jiului Constituindu-se într-un social-culturale. înfăptuiri
aceste
Toate
P.C.R., membri ai Comite două luni ale anului pu condiţiile create* de iarna şi Gheorghe Mnrehiş, direc dialog democratic şi fertil,
tului Central al partidului, teau fi şi mai bune, dacă prelungită, lucrările agri torul întreprinderii minie întîlnirile — la care au au fost evidenţiate în ca
ai guvernului, primii se în toate sectoarele, la toa cole de primăvară să se re Lupeni, candidaţi dc participai peste 500 de ale drul întâlnirilor dintre ale
cretari, secretarii cu pro te locurile . de muncă s-ar desfăşoare într-un timp cît deputaţi pentru circum gători — au oferit prilejul gători şi cei doi candidaţi
blemele muncii organizato fi acţionat cu mai multă mai scurt şi la un nivel scripţia electorală nr. 7 Lu evidenţierii amplelor trans de deputaţi, cu îndreptăţită
Relevînd
rice şi cei cu probleme fermitate şi răspundere agrotehnic ridicat. peni a M.A.N. le-au avut, formări petrecute în ora mîndrie tot ce au realizat
economice ai comitetelor pentru respectarea discipli în legătură eu rezultatele la întreprinderile miniere şele şi comunele din ves
judeţene de partid, cadre nei tehnologice şi de plan, recensămîntului animalelor Vulcan şi Paroşeni, cu a- tul acestui bazin carboni în aceşti efervescenţi ani
de
edificare
socialistă
pe
de conducere din minis a normelor de consum de apreciindu-se creşterile dc legătorii din cele două lo fer, ca de altfel, în toate
terele economice şi institu energie, combustibili şi efective realizate în acest calităţi au constituit un localităţile Văii Jiului, în meleagurile lor, atît pe
ţiile de sinteză, activişti de materii prime, pentru buna an, s-a subliniat necesita nou prilej pentru minerii, anii actualei legislaturi. planul intereselor obşteşti,
partid şi ai organizaţiilor gospodărire a tuturor resur tea ca organele şi organi preparatorii, encrgeticicnii Din circumscripţia electo cît şi în cel ai împlinirilor
de masă şi obşteşti. selor puse la dispoziţia uni zaţiile de partid, organele şi celelalte categorii de oa rală nr. 7 Lupeni a M.A.N. individuale alegătorii s-au
Organizată din iniţiativa tăţilor economice. agricole centrale şi locale meni ai muncii de aici fac parte localităţile Cîmpu referit, în dialogul lor cu
cei doi candidaţi, la ac
să-şi reafirme profundul a-
t o v a r ă ş u l u i Nicolae Din dezbateri a rezultat să acţioneze, în continuare, taşament faţă de partid, de lui Neag, Uricani, Lupeni, ţiuni şi măsuri menite să
Ceauşescu, consfătuirea a necesitatea ca, pornind de în vederea creşterii numă secretarul său general, to Vulcan şi Aninoasa. Sînt ducă la mai buna gospodă
analizat, în lumina obiecti la această situaţie, comite rului dc animale, atît în varăşul Nicolae Ceauşescu, localităţi în care au avut rire a localităţilor, la în
velor şi sarcinilor stabilite tele judeţene de partid, unităţile agricole de stat şi hotărîrea lor de a se anga loc profunde transformări frumuseţarea şi dezvoltarea
de Congresul al XlII-lea al împreună cu cadrele de cooperatiste cît şi în gos ja cu toate forţele în ve înnoitoare pe toate planu acestora, la îmbunătăţirea
partidului, modul în care conducere şi specialiştii din podăriile personale ale ţă derea sporirii producţiei, de rile vieţii si muncii. La
s-a acţionat pentru realiza unităţile productive, centra ranilor cooperatori şi în cărbune şi energie electri Lupeni, Vulcan şi Uricani MIRCEA LEPÂDATU
rea planului pe,, primele lele industriale şi ministere gospodăriile producătorilor s-au înălţat în aceşti ani
două luni ale anului 1985, să analizeze cu spirit de particulari, a realizării că, a realizării integrale a (Continuare in pag. a 3-a)
cu deosebire la export şi răspundere neajunsurile, efectivelor stabilite pentru tuturor sarcinilor ce le re cartiere întregi, cuprinzând
în domeniul investiţiilor, să stabilească în continua perioada 1985—1990.
precum şi măsurile ce se re măsuri concrete şi să
Preocupări şi acţiuni susţinute pentru ca toate
impun pentru recuperarea acţioneze pentru desfăşura (Continuare in pag. a 4-a)
încheierea lucrărilor Conferinţei sectoarele şi brigăzile să-şi realizeze planul
Mina Lupeni a încheiat complexe SMA 2, cu care Şi sectorul VII are două
naţionale a femeilor cu nerenlizări anul 1984, realizează randamente de frontale echipate cu com
început
plexe mecanizate: un CMA-
14—18 tone pe post. Re
anul
bine
dar
a
1985. Cinci din cele opt zultate hune au obţinut si 5 II (utilaj dc înălţime ma
In Capitală s-au încheiat, la transpunerea în viaţă a ţara noastră, au fost ex sectoare de producţie şi-au re), condus de Ion Budi-
vineri, 8 martie, lucrările istoricelor holărîri adoptate primate- calde mulţumiri îndeplinit şi depăşit pianul liceanu, care, după cură
Conferinţei naţionale a fe de_ forumul comuniştilor pentru mesajele* şi felicită pe luna ianuarie. Cu cele I. M. LUPENI ţarea a două camere, la
meilor, important eveni români, pentru înfăptuirea rile adresate, care repre mai mari sporuri de pro sfîrşitu] acestei luni va in
ment al vieţii sociai-politiee neabătută a Programului de zintă o expresie a bunelor ducţie s-au înscris sectoa tra efectiv în producţie, şi
a ţării. - făurire a societăţii socia raporturi de conlucrare sta rele HI ( j- (>551 tone), II cele trei brigăzi de la pre un SMA 2, exploatat . de
în spiritul tezelor de liste multilateral dezvol tornicite între Consiliul (-■ 2319 tone), VI (1- 197(1 gătiri, conduse de Petru Ioan Kacso. într-un alt
inestimabilă valoare teo tate şi înaintare a Româ Naţional al Femeilor din tone). Sectorul IV, cel mai Belbe, Gheorghe Belei şi frontal, cu susţinere indi
retică şi practică formulate niei spre comunism. România şi aceste orga mare şi cel mai mecani Constantin Ene. Acesta din viduală, brigada lui Ioan
de secretarul general al Conferinţa a holărît ca nizaţii. A fost adresat, tot zat, a înregistrat şi cea urmă, cu formaţia sa de TTnnganirlucrează acum cu
partidului, t o v a r ă ş u l documentele programatice odată, din partea femeilor bune rezultate în felia I
Nicolae Ceauşescu, în Ra adoptate de Congresul al din România uri salut de coperiş. Dă cărbune foarte
portul prezentat la Congre Xlir-lru al partidului si prietenii» frăţească şi de so bun. „în ianuarie am ră
sul al XlII-lea al Partidu cuvîntarea * rostită Ia des lidaritate organizaţiilor de mas sub plan cu 1000 to
lui Comunist Român, al chiderea lucrărilor Confe femei de peste hotare. ne, dar în februarie am
orientărilor şi indicaţiilor rinţei naţionale a femeilor în cadrul dezbaterilor n- recuperat şi avem' şi ceva
cuprinse în cuvîntarea ros să constituie temelia po supro problemelor înscrise mai mare restanţă. Iarna tineret, pregăteşte galeria în plus — relevă ing. Mi-
tită în şedinţa inaugurală litică a întregii activităţi a pe ordinea de zi au luat lungă şi dură a influenţat direcţională pentru panoul hai Bnsarab, şeful sectoru
a Conferinţei, timp de Consiliului Naţional, în cuvîntul tovarăşele : Sofia mult mersul producţiei şi, II, aşa incit vom avea li lui. După intrarea „în plin"
două zile — in plen şi în mobilizarea femeilor de pe Ciobanu, delegată a jude în februarie, doar trei sec nie de front activă pentru a complexului mare si a-
cele patru comisii pe do întreg cuprinsul patriei ţului Olt, Livia Savu, de toare şi-au depăşit preve întregul an şi vom reuşi, vind în vedere că de la 1
menii de activitate —, au pentru realizarea exempla legată a judeţului Buzău, derile de plan: III, VI si sperăm, să amplificăm lu martie am pornit o nouă
fost dezbătute, cu înaltă ră a obiectivelor stabilite ■Mafia Flucsă, delegată a Vil. nă de lună sporurile de combină de înaintare, ex
responsabilitate şi exigen pentru actuala etapă de judeţului Constanta, Maria — Am lucrat bine şi, la producţie de pînă acum. ploatată de brigada lui Cos-
ţă, probleme de însemnă dezvoltare n ţării. Măn eseu, delegată a mu coli' 5 551 tone de cărbune „Cil cei 13 ortaci din bri tică Preoteasa; nu se va
tate deosebită privind La reluarea dezbaterilor nicipiului Bucureşti, Aure date în plus în ianuarie, gadă r c a l i z ă m între mai pune problema reali
participarea mereu mai ac în plen, s-a informat că au lia Manciu, delegată a ju am adăugat alte 2 500 în 5—8 m înaintare pe zi — zării planului. Avem toate
tivă a femeilor la viaţa fost adresate Conferinţei deţului Bihor, Petra Bralu, februarie — ne spune ing. arată Gheorghe Belei. Com condiţiile chiar să-l depă
politică, soeial-economică şi naţionale a femeilor me delegată a judeţului Te Gheorghe Cotormani, şeful bina este foarte bună, o şim. Acum sînt greutăţi
culturală a ţării, ridicarea saje şi felicitări din partea leorman, Viorica Popa, de sectorului III. In principal, exploatăm cu grijă, dar n- privind evacuarea cărbu-
la un nivel superior a unor organizaţii naţionale legată a judeţului Brăila, depăşirea a realizat-o bri cum trecem printr-o zonă
activităţii organizaţiilor de şi internaţionale ale fe Margareta KraUss, delegată gada condusă de Mihai cu intercalaţii de steril. O DUMITRU GHEONEA
femei, pentru ca ele să-şi meilor. Blaga, care exploatează vom depăşi şi pe asta, şi
aducă o contribuţie sporită In numele femeilor din (Continuare in pag. a 4-a) două frontale echipate cu iar va fi bine". (Continuare in pag. a 3-a)