Page 3 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 3
VINERI, 1 MARTIE 1985 Paq. 3
Âtentie deosebită creşterii
HHMWMaSIMţ j i
IZSUWE
SSSifiBIBBf PENTRU MARFA ADUNARE NAŢIONALA" efectivului de bovinei MĂRŢIŞOR i
Şl CONSILIILE POPULARE
(parţial co-
a in econo- La cooperativa agricolă terea producţiei dc lapte,
din Leşnic, anul 1984 a fost la buna desfăşurare a acti
i Fcstivalu- cel în care s-a aşezat acti vităţii în zootehnie.
il „Cintarea Platformă politică mobilizatoare
(t' •lor), vitatea din zootehnie pe O dovadă a hărniciei în
realizată Ia baze noi, temeinice şi mo grijitorilor şi a faptului că
a derne, menite să ducă la
natelc dez- {Urmare din pag. 1) tribuţie, totalul populaţiei re cestora va fi destinată do furajele sînt asigurate în
tribuite cifrîndu-se la sfîrşî- tării localităţilor cu utilităţi îmbunătăţirea realizărilor, cantităţi suficiente este şi
două Irgis- la îndeplinirea integrală a evoluţia producţiei de
tul anului trecut la 217 000 care să Ie facă locuitorilor tuturor indicatorilor eco
orădcană diţe cu migală, cu trudă şi persoane. .viaţa mai bogată, mai pu lapte, care aproape s-a
ondial (co dragoste, sub conducerea or intre realităţile anului ternic marcată de cuceririle nomici în acest sector. dublat în perioada trecută
ganelor şi organizaţiilor de electoral 1985 se numără o- civilizaţiei. S-a început prin construi din acest an.
ca dc aur: rea unor noi adăposturi
rtc — o lcc- partid în toţi anii socialis raşele' noastre aproape în Vibrantele chemări din Ma care să asigure condiţii op — A început perioada
•iotism mului şi mai cu seamă în întregime înnoite în anii ce nifestul Frontului Democra de fătări — preciza ingine __ .. .. apărut încă,
(parţial co- anii deosebit de fertili ai au urmat Congresului al ţiei şi Unităţii Socialiste gă time pentru stabulaţia bo rul Gheorghe Irimie. Pînă T
„Epocii Ceauşescu". IX-lea al partidului. Numai sesc în inimile hunedorenilor vinelor, Unul dintre aces acum am obţinut 12 viţei 1 ghiocelule, cum ar fi tim-
programu- tea, cu o capacitate de 120
Prin capacităţile de pro locuinţele construite în ani' un puternic ecou. Ei sînt ho- şi după situaţia animale t pul şi cum te aşteptăm
ducţie create sau moderniza 1981—1984 — apartamente şi tărîţi să nu precupeţească locuri este deja populat, în lor gestante, avem perspec cu nerăbdare, mic semn
te în anii legislaturii 1981- case individuale — se cifrea nici un efort ca, pe frontul curînd urmînd a fi pus în tive certe să ne realizăm ! de primăvară te invocăm
1985, judeţul realiza la sfîr- ză la peste 17 000. producţiei de cărbune coc- funcţiune şi adăpostul pen indicatorul de natalitate
şitul anului 1983 o producţie Perspectiva anilor 1986- sificabil şi energetic, al pro tru tineret, cu o capaci planificat. Iar, o dată cu cu drag şi încredere că
industrială superioară cu pe 1990, în numele căreia Ma ducţiei de minereuri, de e- tate de 60 de locuri. în fătările, producţia de lapte vei răzbi, totuşi, peste a-
t : fi,30 Ra- sta 4,6 miliarde lei celei din nifestul cheamă la vot pen nergie, de metal sau de bu construcţie avansată se a- urmează să crească, ceea ceastă iarnă lungă, cu
mincţii; 6,45 primul am al actualului cin tru candidaţii F.D.U.S. In a- nuri de consum, pe şantie flă. un alt adăpost, tot de
Sn agricul- 120 de locuri, care — pre ce ne va asigura realiza colţi reci ! ;•
ijurnal; 7,30 cinal, iar la sfîrşitu! omului legerile de la 17 martie este, rele de construcţii sau în ciza Gheorghe Irimie, ingi rea ritmică a sarcinilor la Astăzi, poate prima
chemărilor 1985, creşterea faţă de 1981 de asemenea, luminoasă pen sectoarele de activitate so nerul $ef al cooperativei — fondul de stat, pe .care
i Nicolac se va amplifica cu 10 miliar tru hunedoreni. Este edifica cială să-şi facă datoria e- dată cînd mame, soţii şi
le zi, mun- de iei. Acest element de tor că în cincinalul viitor xemplar. va fi dat în folosinţă în avem condiţii şi sîntem
nizată, pla- acest semestru. Tot în pe hotărîţi să le îndeplinim în . iubite nu vor primi ghio
a toţi indl- monstrează cu puterea fap investiţiile pentru dezvoltare Cu aceste sentimente răs rioada amintită va fi ter celul simbol, te chemăm
se pregă- telor că în familiile hunedo- alocate judeţului nostru de pund hunedorenii chemări acest an integral.
• ; s,oo Ke- renilor au sporit posibilităţile păşesc 38 miliarde lei; că o lor pe care le adresează minată maternitatea cu Deci, adăposturi moder cu ardoare să aduci cu
,10 Curierul creşă, aflată acum la fun ne există. Baza furajeră
Buletin de de a realiza venituri din re parte corespunzătoare a a- Manifestul F.D.U.S. tine raza de lumină şi
mndcm as- daţie. este şi ea asigurată la ni verde, de trezire lă nou
0,00 Buletin însă, o dată cu realiza velul necesarului. De ase
• Ştiinţa ţi rea bazei materiale, consi menea, este constituit aici anotimp de speranţă şi
»» folcloric; încredere. Te înlocuiesc,
inima ţării, Îiitîlniri de lucru ale liul de conducere al unită şi un colectiv de îngriji
rsuri ; 11,00 ţii şi-a concentrat preocu tori localnici, harnici şi momentan, mii de figuri
tlri ; 11,05 pările pentru asigurarea pricepuţi. Ceea ce nu s-a
11,35 Rublt- ne, amulete ce vor să-ţi
Buletln de candidaţilor de deputaţi cu alegătorii efectivului de bovine pla asigurat la nivelul sarcini evoce venirea, pe care Ie
itezc social- nificat (în mare parte prin lor aferente acestui an este
Din comoa- îndeplinirea prevederilor efectivul de bovine plani vom dărui celor dragi,
13.00 De la
udcnt club; In circumscripţia electorală nr. 3 Hunedoara-Est a M. A. N. la fătări), buna întreţinere ficat. Faţă de planul aces gîndindu-ne la zbuciumul
ştiri ; 16,05 a animalelor şi asigurarea tui an, care prevede un tău de răzbire spre’^ pri
rală ; 16,40 La sfîrşitul adunării a furajelor la nivelul balan
lomice; 17,00 (Urmare din pag. 1) nă Intr-un oraş în plină efectiv total de 360 bovi măvară.
; 17,05 Pen- dezvoltare. S-au construit luat cuvîntul tovarăşul Ion ţei. ne, din care 180 să-l con
5 Noi inre- energetice de clte 12 MWh peste 2000 de apartamente, Coman, care a subliniat u- — în acest scop — pre stituie matca, în prezent Vei apărea mlădiu şi
zică popu etc.“. un liceu cu şcoală profe nele sarcini esenţiale pri firav, dar sigur pe • tine
le scrii ; ★ ciza Virginia Belea, pre unitatea deţine un număr -
Revi- jS In- Despre aceste realizări sională, două şcoli, o poli vitoare la dezvoltarea vii şedintele cooperativei — de 230 bovine, iar din a- • şi pe puterea ta de a ne
io. * /sfoind de seamă, ca şi despre dez clinică, o casă de cultură toare a patriei noastre, ne-am asigurat, (printr-o
J ’ nos- modernă, circa 20 000 mp eestea doar 114 sînt vaci şi da încredere şi bucurie,
no. ă fer- voltarea şi modernizarea strălucit prefigurate în do bună exploatare a păşunilor junirici. Aşadar, în conti zîmbet şi ochi deschişi,
tlnua pros- oraşului au vorbit cu reală spaţii comerciale, două cumentele Congresului al şi fîneţelor, prin cultiva nuare, atenţia conducerii
:l * Muzică, complexe meşteşugăreşti şi rea unor suprafeţe cu trifoi J voioşi şi curaţi de copil
că ★ Sport; bucurie şi alţi participanţii XlII-lea al partidului pen cooperativei din Leşnic, a
.1 ; ★ Seară maistrul energetician Al- multe alte obiective social- tru viitorul cincinal, a că şi lucernă şi recoltarea lor personalului sanitar-vete- I fericit... Te aşteptăm, drag
^a sugestia culturale şi edilitar-gospo- la timp) întreaga cantitate \ ghiocel I
i într-o oră fred Gheller, furnalista dăreşti. ror înfăptuire necesită e- de furaje necesară pentru rinar trebuie să se con
23.00 Rczul- Tatiana Sim, şeful secţiei forturi susţinute şi din centreze spre realizarea
itraordinare în acest cadru de lucru, perioada de stabulaţie. în efectivelor. ( NICOLAE STANCIU
23,05 Biju- de cocsificare — Candin toţi participanţii au reali partea tuturor oamenilor prezent, mai avem în stoc
23,25 — 23,30 Trifan, electricianul Iosif zat o evaluare realistă şi muncii din oraşul Că- 350 tone de suculente, 200
Ambruş, directorul uzinei lan, componentă a circum tone de grosiere şi fin în MIRCEA LEPÂDATU
responsabilă a tuturor îm
nr. 4 — F,ugen Muzsik şi plinirilor şi proiectelor vii scripţiei electorale a M.A.N. cantităţi îndestulătoare,
Iosif Iacob — directorul toarei evoluţii- economico- nr. 3 IIunedoara-Est. care ne permit să asigurăm
combinatului. în aceeaşi zi, tovarăşul hrănirea corespunzătoare
sociale şi edilitar-gospodă-
Participanţii Ia adunare reşti a combinatului şi ora Ion Coman a avut o intîl- a bovinelor pînă la ieşirea
au relevat, "de asemenea, nire cu alegătorii din satul la păşunat. De asemenea,
eva, cîndva şului, angajîndu-se să de am căutat şi am reuşit să
nea „Auto- că în perioada inaugurată Batiz, caracterizată prin a-
hunedoa- de Congresul al IX-lea al pună toate eforturile pen ceeaşi atmosferă de anga ne închegăm un colectiv de
(Modern tru ca prevederile vizînd îngrijitori harnici şi price
izboiul ste- partidului, Călanul s-a perspectiva să se înfăptu jare pentru înfăptuirea po puţi, cu dragoste de ani
: I—II (Mo-
) ; Nemu- transformat dintr-o comu iască pas cu pas. liticii partidului nostru. male, format din gospodari
)) Zică ce localnici, care îşi fac cu
); PETRO- răspundere datoria, ocu-
divorţ, di-
ng); Scopul pîndu-se cu grijă de lotu
(Unirea) ; în circumscripţia electorală orăşenească nr. 2 Simeria rile de vaci şi viţei pe
Noiembrie); care le au în primire. Din
Ist sau de- Candidaţii de deputaţi scripţie, care cuprinde stră mă — conştienţi că astfel
ral); VUL- Emil Moguţ, maistru, şef zile Progresului, A. Vlai- tre aceştia aş aminti pe
le ce-t (Lu- vor transpune în viaţă ho- Maria, Stelian, Elisabeta
ţtrăi- al atelierului mecano-ener- cu, Ilie Pintilie şi Ion tărîrile Congresului al XIII- şi Vasile Andrei — toţi
-ii dine- getic de la I.M.M.R. Sime Creangă. lea al partidului, vor în
1 : Dreptate membri ai aceleiaşi familii
mcitorcsc) ; ria şi Simion Trie, meca Cetăţenii care au luat făptui chemările cuprinse — care sînt un permanent
aisia conti- nic de locomotivă, instruc cuvîntiil — între care con în Manifestul F.D.U.S. exemplu de dăruire şi
; BRAD : tor la depoul C.F.R., s-au ducătorul auto Victor Fo- Corul Liceului agroindustrial din Haţeg, dirijor prof.
roşie); O- vrednicie în muncă, con Victorin Bătrîncea, participant la faza judeţeană a Festiva
i (Patria) ; întîlnit, intr-una din săli dor, pensionarul Nicolae ESTERA ŞINA tribuind din plin la creş lului naţional „Cintarea Rom nici". Foto AUREL ANCA
nultă (Fla- le şcolii generale nr. 1, cu Visirin, prof. Elena Pepe-
J-BAI: Yan- cetăţenii circumscripţiei e- nar, director al şcolii ge
I-II (Casa
LŢEG: Cap- lectorale orăşeneşti nr. 2. nerale nr. 1, Nicolae lor-
lor (Dacia); Intilnirea, la care au par date, şeful serviciului fi
i mărilor ; Sporirea continua a bazei de materii prime
ate In lân ticipat cetăţeni ai oraşului nanciar al consiliului popu
ii cultură) ; — majoritatea tovarăşi de lar orăşenesc ş.a. — au
ircerea Vla- muncă ai celor doi candi pus întrebări, au făcut pro
1); ilia : şi energetice-sarcina primordiala
jacole (Lu- daţi de deputaţi — a fost puneri, s-au angajat să
RI : Combi- caracterizată printr-un dia participe la dezvoltarea e- (Urmare din pag. 1)
log deschis, angajant, de conomică şi edilit.ar-gospo- ţii Poiana Ruscăi la che gerea parametrilor proiec rinţă importantă Mai pentru
mările
secretarului
general
taţi la noile capacităţi date
mult
ţării.
economia
conlucrare pentru înfăptui dărească a oraşului lor. muncă bine organizată, prin al partidului, t o v a r ă ş u l in exploatare, pentru că cupru, mai mult minereu
rea neabătută a politicii între altele, cetăţenii s-au devotament, abnegaţie şi Nicolae Ceauşescu, este este prea lung timpul de de fier, valorificarea şi
interne şi externe a parti referit la modernizarea dăruire se pot îndeplini unul faptic — concretizat la punerea în funcţiune a punerea în valoare a tu
dului şi statului nostru. străzii Ilie Pintilie, spre a exemplar". în tone de minereu de investiţiilor pînă la atin turor resurselor minerala
ibll pentru Cu acest prilej au fost se integra armonios în ca Ing. Nicolae Lungu, di fier, dolomită metalurgică, gerea parametrilor stabi din hălxi, steril, şlamuri,
>85: Vremea abordate probleme care drul acestei zone cochete rectorul I. M. Barza : „în talc. Sarcinile anului tre liţi. Pentru aceasta este cenuşi — sînt sarcini de
Cerul va fi a oraşului, la acoperirea treprinderea pe care, o cut au fost îndeplinite nevoie să stăpînim perfect cea mai mare însemnătate
ia de deal privesc mai buna organi reprezint era întotdeauna
ros în rest. zare a muncii şi a aprovi cu şarpantă a şcolii gene exemplar. Am realizat pes procesele tehnologice, să pentru lucrătorii C. M.
slab la mo zionării tehnico-mateiiale, rale, introducerea încălzi fruntaşă pe centrală, pe te 40 000 tone minereu de pregătim mai bine oame Deva, aşa cum prevăd.
şi ^-'id-est. minister, pe ţară. Astăzi, fier în plus. Ne vom rea
miniirv vor reducerea consumurilor rii centrale în unele obiec nii, să extindem experien Directivele Congresului al
'e minus 11 specifice de materiale, e- tive social-culturale din a- o spun cu amărăciune, sîn liza planul şi în acest an. ţa bună dobîndită, să pu XlII-lea al partidului, aşa
3e, iar cele tem sub cerinţele planului, Este insă necesar ca cerce nem în circuitul produc cum ne-a indicat secreta
şi 8 grade, nergie şi combustibil, mai ceastă parte a oraşului, a- mai cu seamă la cupru — tările geologice — mai cu tiv şi minereurile cu con rul nostru general, tovară
unde ceaţa buna folosire a capacităţi menajârea unui parc al co sarcina noastră de bază. seamă la Vadu Dobrii — ţinut mai sărac în metale".
w
i zero gra- şul Nicolae Ceauşescu. în
dimineaţa, lor de producţie, realizarea piilor. Dar nici la fier nu ne-am să fie mult urgentate şi Ing. Ion Ionescu, secre această direcţie se cer în
■npie şi pe ritmică a producţiei fizice A fost exprimată hotărî- realizat planul pe 1984. finalizate". tar al Comitetului judeţean dreptate şi intensificate şi
nala ceaţă, sortimentale, a planului la Cauzele sînt multe. Dar Ing. Gheorghe Codreanu, de partid : „Dinamica dez
s chiciură. rea unanimă a candidaţi cercetările geologice".
persista şi toţi indicatorii, întărirea lor şi cetăţenilor de a acţio noi ştim bine ce avem de adjunct al ministrului mi voltării, plusurile obţinute Prin măsurile concrete,
cădea bur- ordinii şi disciplinei la cele na intr-un front comun făcut. Ştiu şi ceilalţi fac nelor : „Centrala minereu în ultimii ani la plumb, cu termene şi responsabi
îpune polei. tori implicaţi în „lupta rilor Deva este bine cu zinc, cupru, sulf, la alte
două unităţi economice — pentru soluţionarea pro lităţi precise, adoptate în
emea se va întreprinderea mecanică de blemelor, hotărîrea comu pentru cupru".. Umăr la noscută pentru realizările metale sînt evidente, ca şi unanimitate, participanţii
în general nă de a-şi organiza mai umăr, muncind bine orga dobîndite rn creşterea ne cele înregistrate la pro la adunare, în numele co
ul variabil. material rulant şi Depoul nizaţi, putem asigura ţării contenită a bazei de ma ductivitatea muncii, la in
:u intenslfi- C.F.R. bine munca, de a conlucra lectivelor muncitoreşti da
est si sud- Pe loc de frunte s-au si permanent în scopul înflo mai mult cupru, de care terii prime a . ţării. în anul vestiţii. Raportindu-ne însă, la C. M. Deva, s-au an
-70 km/oră. ştim că are ntîta trebuinţă". trecut s-a depăşit metrajul aşa cum este firesc, la gajat să acţioneze cu fer
mala ceaţă, tuat, în cadrul acestui am ririi continue a oraşului loan Bârna, secretarul la lucrările de pregătiri. cerinţele planului, .trebuie mitate şi hotărîre revolu
e chiciură, plu dialog de lucru şi pro lor, de a întîmpina alege
serviciu : comitetului de partid de la Deci avem o bună bază de să spunem că nu ne-am ţionară pentru continua în
blemele edilitar-gospodă- rile de deputaţi de la 17 I. M. Hunedoara: „Răs rezerve în zăcăminte. Tre îndeplinit sarcina de bază tărire a bazei de materii
reşti din această circum martie cu succese de sea punsul minerilor din Mun buie însă să urgentăm atin — producţia de cupru, ce prime a ţării.