Page 30 - Drumul_socialismului_1985_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
rara

Către munţi şi tîmplele-mi uşoare
Transilvania Sînt din tine, Transilvanie-Doamnă.

Carnea mea şi sîngele şi graiul 13.00 Ti
Tot ce-nvăţ, murind încet, firesc,
Munţii tăi care mă dor spre toamnă, 13,(' I.:
Veşnicie spre a şti cc-nseamnă tâ
Kîurilc, tulnicul şi plaiul Gi
I’rin copiii ce-n lumină cresc
Sînt din tine, Transilvanic-Doamnă. Sînt din tine, Transilvanie-Doamnă. Ci
HUNEDOREME Ochii mei, izvoarele-ţi prea clare IVI
Zi
Dealurile, umeri ce mă-ndcamnă EUGEN EVU <■!
lu
Ic
II
~k
m
„Fiecare nouă carte e un fel de debut" Mîinile mamei 1.9.00 Tc
14,45 Să
19,20 Pe
vo
avea părinţi, familie, patrie, să existe şi să răminâ mereu judeţul nostru apreciau modul Mamă frumoase sînt mîinile talc 19,35 Tc
îngrozitor de singuri. Să ne activă. In ceea ce mă pri­ în care abordaţi romanul is­ Şi frumoase vor fi oricîml 20.00 Pa
gindim apoi şi la alt aspect: veşte, ea mi-a fost stimulată toric, oferindu-i tinereţea de 20.40 Fi)
existenţa unei tradiţii cultu­ şi întreţinută necontenit de totdeauna. Ra/.e tic lumiiiă-luminînd o cale ria
rale umaniste ne dă dreptul acel premiu din 1971. — Abordînd genul, mi-am De cînd te ştii iubire, de cind te ştii tisînd. I
la locul cuvenit in aria mai — Sinlcţi un om şi un scrii­ dat scamă că el nu mai putea 21.40 Î\I<
largă, totuşi familiară (şi aş tor răbdător. Niciodată nu daţi fi continuat pe linia romanu­ Mîinile tale — semne ale acestui pămînt 21,50 Te
zice chiar familială) a spiritu­ năvală la „vorbe" şi la „ges­ lui istoric tradiţional, arhai­
lui european. Nu, n-am simţit Alintătoarc, sublime, eterne,
turi" care să vă scoată in zant, mizînd pe spectaculos şi
niciodată tradiţia ca pe o rea­ faţă. pitoresc. Am Încercat o în­ Nu Ic-ai ferit de zăpezi şi dc vînt,
litate apăsătoare sau inhiban- — Asta nu din modestie, ci noire prin actualizarea limba­ Prin ele timpul — liniştea şi-o cerne.
tă. Aş asemui-o frunzişului pentru că sînt un sceptic. Co­ jului, prin introducerea ana­
aşternut an după an, formind dul meu de conduită ii consti­ lizei, reflexivităţii, parabo­
acel strat fertil de humus din tuie acea minunată şi atotcu- lei, meditaţiei, bar aceasta e Mamă, îţi privesc mîinile trezite în zori BUCI!
care-şi trage sevele pădurea prizătoare Glossâ a lui Emi- azi o tentativă mai largă şi Şi văd în ele suprema bogăţie di op rog:
cu tot ce ţine de ca, dc la nescu. Dacă o recitiţi, veţi a- se dalorcşte in măsură cel Văd în ele o primăvară cu flori
brinduşă pină la gorun. La ordi
fla un răspuns posibil. Pe de puţin egală şi altor scriitori Mîinile tale le sărut la această oră tîrzie. tură; 7,
— încercînd o retrospectivă, altă - parte, credinţa mea ne­ — Dana Dumitriu, Alice Bo­ R ă s p i
ce a însemnat pentru dum­ strămutată este că singurul lu­ tez, Eugen Urlearu, Vasile lor to
neavoastră debutul editorial ? cru care poate decide destinul u- Andru, Ştefan Agopian şi al­ MIRON JIC Ccauşes
— Atunci a însemnat foarte nui scriitor sînt cărţile sale. ţii, ca să nu-i mai amintim ca rigui
mult. Ceva asemănător sem­ In literatură e Ioc pentru toţi, şi pe străini — care şi-au dat nul înti
nalului „cale liberă" pentru iar timpul ne va aşeza pe scama de necesitatea reînti­ dicatori
feroviari. Cu acelaşi sentiment fiecare la locul de care ne-am neririi romanului istoric. teşte di
de eliberare şi presupunând învrednicit. E însă un Ioc — Cum vedeţi respiraţia hu- între rădăcini vista p;
In universul literaturii na­ acelaşi profesionalism, ace­ care se dobindeşte numai „cu melodii!
ţionale actuale, scriitorul Ra­ eaşi acuitate a atenţiei, ace­ cărţile pe masă", nu cu vor­ nedoreană în proza acestor Ic trage
du Ciobanu s-a impus ca o eaşi răspundere. Călătorii noş­ be şl nu cu gesturi. Vorbele ani 7 tin de
personalitate distinctă. Sortii tri sînt cititorii. Pe urmă şl gesturile histrionice, dema­ — E o respiraţie din cc tn si lumină radio; li
au hotărît ca numele său să mi-am dat seama că de fapt gogia şi cabotinismul nu m-au ce mai viguronsă şi constituie 10,05 Re
se integreze deopotrivă spiri­ fiecare nouă carte e un fel interesat niciodată decit cci Un prilej de satisfacţie să con­ 10,40 Oi
tualităţii hunedorene, unei de debut. Fiecare carie am mult ca spectacol. Un spec­ staţi că proza hunedoreană Tincra graficiană Daniela rientârii pe nevăzute, a- popular?
dobindeşte de Ia an la an o
tradiţii ale cărei trainice înce­ scris-o în alt fc], mi-a impus tacol tragi-comic : „Privitor binemeritată notorietate. Cind Pasca — pentru debutul că­ proape şi-a făcut un crez Buletin
puturi să se fixeze la sfirşi- spun asta, mă gîndesc in pri­ reia, azi şi aici, ii dedi­ din scormonirea şi desco­ univers
tul secolului al XlX-lea şi mul rind la romanele lui Cor­ căm citeva rinduri — a ab­ perirea de sensuri profunde 11,35 Pil
prima parte a secolului al lctin dc
XX-tea, cind in jurul unor nelia Rădulescu, prozator de solvit şcoala deveană de în neaşteptate locuri şi chi­ cultural
ziare şi reviste literare din anvergură, profund, cu robust arie plastice, clasa profe­ puri ale existenţei. „Rădă­ ra folcl-
şi
suflu
epic
Orăştic şi Deva s-au grupat DE VORBĂ CU SCRIITORI tate analitică. o Iv fină capaci­ sorului Ion Tengheru. De cinile sînt o realitate a tu­ premier;
Martinovici,
cunoscuţi scriitori. Spre cei de deşi structural rămînc un poet, loc, este din Aninoasa, fiică turor lucrurilor ■!", afirmă cu Uc Ia l
atunci, ca şi spre cci de as­ a scris dc asemenea cîteva diar
tăzi răzbat cu putere din ne­ romane cu totul notabile, atit de miner. Precizarea obir- putere desenele sale. Fin- ştii. (,
gura timpului lumina Paliei, şiei are un rol determinant tinile nu sint cercuri oar­ cial-Lv. «ă
acel neasemuit monument de alte rigori, mi-a prilejuit all cn la teatru/ Tu in lume să prin modalitate, cit şi prin în descifrarea talentului şi be pentru scalda aslrclor, reia „Mi
gen dc aşteptări şi de emo­ le-nchipui...". mediile investigate. Promiţător bert Pet
limba românească sădit la O- ţii. Şi cred că aşa va fi pină au debutat in roman, in ma­ (poate chiar) destinului său au rădăcini vii împletite Buletin
răştic în 15S2, precum şi ra­ la sl'irşit. — Cu ce sentimente aţi pri­ niere absolut diferite, Raisa artistic. Ca şi consătenii frăţeşte, ca nişte braţe. Şi zică pc
zele iluministului Ion Buclai mit vestea că romanul dum­ voastră;
Deleanu, născut Ia Cigmău, — Credeţi că premiul pentru neavoastră Crepuscul îşi în­ Boiangiu şi Glieorghe Truţă, din odincuri, Daniela are caii au, mult mai jos de Radio
*
apariţii
autorul celei dinţii epopei din proză acordat de Uniunea cepe drumul nemuririi pe ale căror viitoare tot intere­ se in „peni(ă“ un simţ oi o- scinteia copitelor, Junii sub­ na polit
cu
cuvin
aşteptate
literatura română. Scriitorilor in anul 1971, pen­ mapamond 7 ţiri, nervoase da sevă. Şi ternaţior
tru romanul Crepuscul a sul. Gligor Haşa s-a impus
Este o marc tradiţie, de ca­ — Exageraţi din politeţe. în proza pentru tineret cu cî- părerile de coloane antice tru — c
re se bucură un reprezentant constituit un ferment in acti­ Atit cuvîntul „nemurire", cit leva cărţi de largă respiraţie Pentru
al scrisului contemporan, a- vitatea ulterioară ? şi „mapamond" sînt excesive in care abordează acest gen au, la temelie, oluri şi clep­ tăm * p
taşat prozei ardelene care a — Fără Îndoială. Volumul Şi-mi impun o anumită rezer­ dificil cu toată seriozitatea sidre din cochilii. (,,Nautilus 20,00 Ra
străbătut timpul, mereu ac­ meu de debut, După-amlaza vă. Adevărul e că Crepuscul cuvenită. Dintre cci cc cul­ pompilius", celalopodul din cultural*
bătrinului domn, apărut cu a fost tradus de o mare edi­ dv. ; 22,0
tuală prin calitaiea şi drama­ tivă reportajul, am o stimă, triasic, este o altă dimen­
tismul său, prin forţa cu care un an înainte, n-a trecut ne­ tură moscovită intr-un tiraj o încredere şi o preferinţă Muzică <
observat
şi
pune in evidenţă realitatea te e locul necomentat şi poa­ proporţional cu numărul de deosebite pentru Marin Ncgoi- siune obsedantă a desene­ Buletin
s-o
aici
spun
că
unor locuri fără egal. cititori din Uniunea Sovieti­ ţă. în acelaşi domeniu s-au lor !).
primul critic consacrat care că. E mult, e puţin 7 La pri­
— Apasă lotuşi greu. stimate i-a semnalat elogios apariţia ma experienţă dc acest fel, afirmat Dumitru Dem Ionaş- Important de subliniat :
Radu Ciobanu, pe umerii scrii­ a fost Nicolae Balotă, care mi se pare mult. In primul cu, iar în ultimii doi ani, cu
torilor de azi conştiinţa unei semna pe atunci cronica în rind pentru că mi-a permis două cărţi, Ion Pârva, proas­ „la ziuă" (ca să răminem
tradiţii literare şi culturale ? „România literară". Totuşi, ră- pătul laureat al Concursului in termeni minereşti) toate
— N-aş spune. Dimpotrivă; mincam încă, practic, un ne­ să înţeleg nemijlocit cc în­ interjudeţean de reportaj ,.A- imaginile — izvorite dintr-o
ar apăsa (oribil de greu ab­ cunoscut. Abia premiul de seamnă cu adevărat „să comu­ Icxandru Sabia". In sfirşit, sensibilitate autentică a ar­ DEVA:
senţa acestei tradiţii. Existen­ care aminteaţi m-a scos brusc nici cu deparlelc tău", cum dintre prozatorii care încă tria) ; M
ne
editorial,
în­
ţa tradiţiilor noastre culturale in lumina reflectoarelor. Cum zice C. Noica. E extraordina­ n-au debutat toate speranţele. tistei — izbucnesc cu o vi­ IIUNE DC
dreptăţeşte
ră prin anvergură şi prin ca­
ne apără de complexe de in­ nu mă aşteptum nicidecum la Dumitru Hurubă, de care eu talitate arborescentă. O ex­ riile i-H
ferioritate, no dă un senti­ o asemenea recunoaştere, sur­ racterul ci tonic conştiinţa că siguranţă vom mai auzi. Dar plozie florală apropiată de A); Roşe
ment de siguranţă, ne oferă priza a fost, bineînţeles, ma­ ideile, gindurilc, imaginile nu vreau să creez impresia graţia luminii. sala B) ;
un reper în momentele de rc şi chiar puţin înspăimîntă- laie sînt bunul a zeci de mii tralcreşti
cumpănă, ne asigură alit de toare. Mă aflam astfel în faţa de cititori pe care n-ai să-l că m-aş complace în postura Daniela Pasca nu dese­ Ioane de
necesarul climat de continui­ unor obligaţii foarte serioase: cunoşti niciodată, dc Ia Lenin­ de oracol. Toate acestea sînt nează „în joacă". Cele mai PETUOŞ.
tate. Tradiţia culturală se do­ de a confirma încrederea pe grad la Habarovsk, de la Mur- nişte păreri personale, cu do­ constant
vedeşte stimulatoare pentru care o exprima acel premiu mansk Ia Baku. După cum la za lor inerentă de subiecti­ multe lucrări nu se ivesc r
mine încă din ipostazele ci şi dc a nu mai coborî sub ni­ fel de copleşitoare e conştiin­ vitate, şi, fireşte, oricine c li­ dintr-o răsuflare. Liniilor n ,
etice: de la actualele pînă azi velul romanului premiat. Că ţa că in această ipostază nu ber să aibă alte opinii. Că fragede de peniţă li se a- (7 Noier
ti­
învăţături ale Iui Neagoe Ba- de atunci am scris totuşi şi te mai reprezinţi doar pe patria, proza hunedoreană se află pe daugă mereu clte ceva, se împuşcat
ci
ne,
iţi
reprezinţi
sarab, dc la cuvintele lui Mi- cîtcva cărţi care nu se ridică spiritualitatea ei, eşti un am­ drumul cel bun, cred Insă că împlinesc in timp. E un toare (Ci
Campion
ron Costin, memorabile prin la valoarea Crepusculului, c o basador al culturii. „Dcpar- este o realitate cu care toată semn distinctiv al creaţiei ! (Luceafă
care
meu"
tele
concizia şi demnitatea lor : altă poveste. In artă c foarte va spune „aşa mă în citeşte nu lumea c de acord. Cralica sa este conştiinţa terina Tc
Crepus­
e
„Eu dau sama de .ale mele greu să fii mereu egal cu tine cul", „aşa c în România". — Ce credeţi că trebuie să unei trude pusă, prin mij­ ANINOA
cile scriu' 1 . „Mă înfior cînd însuţi, cu atit mai mult să Ceea ce implică o răspunde­ însemne scriitorul în viaţa co­ loacele artei, în slujba oa­ Marea N
(Muncito
încerc să-mi imaginez, inciş te depăşeşti cu fiecare nouă re cîluşi de puţin comodă lectivităţii 7 menilor. Succes, Daniela Sal am am
lat de întrebarea dumneavoas­ carte, Sînt puţini prozatorii pentru scriitorul care a avut — Ceea cc spunea Gco Bog- Pasca ! B R A D : 1
tră, cum am arăta in absenţa care să fi reuşit această per­ onoarea dc a fi tălmăcit. za ; un paznic dc Far. „Dccorativă" — pictură dc (Steaua
acestor tradiţii : bătuţi de toa­ formanţă. Important este însă — Criticii participanţi la un OlGA ŞTEŢI. MARIN NEGOIŢĂ Campion
te vinturilc, ca şi cînd n-am ca aspiraţia spre autodcpăşirc simpozion literar găzduit de MINEL BODEA (Patria); (FI
chus
» BĂI: Sf
sa de c
Realitatea gîndită a unui sat Strălucită îmbinare de util şi frumos Surorile (
Singur
Legenda
raţie (C
Romanul Măriei Luiza tatea concretă, a satului tivat, apariţia Văduvei Cu­ Sub nimbul strălucitei fost alese creaţiile cele mai sebit ni s-a părut costu­ SIMERIA
Cristescu — „Necuviinţă", Zăpode, gîndită în funcţie rate care anulează iubirea îmbinări de util şi frumos reprezentative pentru vatra mul de femeie din Gol- şui) ; ILI
cu puţin sub doua sute de de acest nivel. Ne gîndim pentru Ştefan, rcdîndu-i ar putea fi caracterizate folclorică respectivă. Aces­ mar, lucrat de Stela Homo- riile I-ll
pagini, are în centrul aten­ în primul rind la dorinţa copilului sănătatea. (Descîn- expoziţiile de artă popu­ tea se remarcă prin varie­ rodean, costumul de călu-
ţiei o profesoară, Harta, bunicii Aurelia ca Marta tecul său e sugestiv, avînd lară organizate în cadrul tatea motivelor geometrice şeri din Geoagiu, cusut de
care se confruntă cu boa­ să nu trăiască. Autoarea în centru ideca de redare Festivalului naţional „Cin- (care predomină) sau flo­ Maria Boa n dea.
la. Nu boala este însă ex­ nu este destul de liotărîtă, a vieţii la care se va supu­ tarea României". Marea rale, fie în costumele de Numeroase, de mare dis­
ploatată în carte, ea, boa­ ezită între fapte ale coti­ ne Marta: „Am să vă las diversitate a obiectelor ex­ femeie, bărbat, copil, co­ creţie şi sobrietate, au fost
la, nu constituie pretextul dianului şi proiecţia în sim­ viaţa copilului în seama Timpul
de a pune personajul în bolică. Personajul ar trăi, vieţii copilului". De altfel, puse, cUm fără margini este voare, fie în ţesăturile şi tindeele, straiţele, pernele azi, 9 m;
situaţia dc a se analiza cu ca o consecinţă a dorinţei îmi place să cred că Marta creaţia artistică pe care o cusăturile mărunte. unui mare număr dc crea­ va fi re
închisă,
luciditate, de a-şi revedea e însemnată din copilărie, oferă satul hunedorean de Aşa ne-au apărut păre- toare din Costeşti, Beriu, mai mul
existenţa şi de a trăi, sub Cronica literară cînd asistă la tăiatul por­ astăzi, este rodul mîinilor tarele purtînd migala mîi­ Ludeşti, Orăştioara de Jos. cădea
semnul bolii şi al morţii, cului şi aşteaptă netulbura­ nilor Anei Crăciunescu, A- Timid şi-a făcut apariţia izolate s
la modul dramatic. Boala tă să se scurgă în blidul îndemînatice ale harnice­ niţă şi r
rizînd
p
ii produce Martei o anu­ bunicii Aurelia, la modul pe care-1 ţine în mîini sîn­ lor femei care în zilele de nel Dubleş şi Anei Cunţan pictura naivă. lui. Vin
mită îndrăzneală care îi precar, existenţa ei fiind gele animalului sacrificat). iarnă, păstrînd o seculară din Romoşel, opregele Va- Vizitatorii prezenţi le-au pînă la i
'permite să treacă peste de fapt, în raport cu bu­ Aş mai aminti apoi Un alt tradiţie, pun picătură de leriei Ilic din Poiana şi Mă­ admirat cu toată căldura, sificări t
G0 km/oi
ceea ce se cuvine, peste nica, un act de îndrăznea­ motiv simbolic, livada, fru­ riei Murg din Slănini (Bal- eu respectul cuvenit artei estic. '1
ceea ce este acceptat în lă şi o necuviinţă, în ulti­ mos pus în evidenţă însă, culoare şi frumos pe albul nime voi
Zăpode, ea făcînd în felul mă instanţă. Apoi există pe un spaţiu mic, fragmen­ costumului popular, ţes, şa), desagii Măriei Muntoiu pe care în scurgerea tim­ minus 5
cele
ma>
acesta nişte necuviinţe ca­ relaţia dintre bolnava Mar­ tar. împletesc. Şi roadele mun­ din Bozeş. pului au conturat-o şi şle­ şi 7 grac
ro, în parte, nu sînt grave ta şi Ştefan, copilul Do- I-aş fi dorit acestei cărţi cii lor sînt superbe. O categorie aparte o con­ fuit-o locuitorii unor me­ ridicate.
Pentru
dacă ne gîndim că satul rei. Femeie fără de copii, o adîncire şi o coerenţă a O dovedesc expoziţiile stituie costumele populare leaguri încărcate de înăl­ ce, cu c
Martei nu mai este cel stră­ Marta îl iubeşte peste nor­ universului simbolic, fapt lat vor i
vechi, cu legile lui severe. mal, cu o iubire care poa­ care ar fi făcut ca „Necu­ deschise la Geoagiu şi atit de sobre prin con­ ţătoare istorie, martorii u- be. Vin ti
Există în romanul „Ne­ te să ucidă legătura dintre viinţă” să nu fie un roman Căstău, Boşorod sau Ţebca. trastul alb-ncgiu care se nor înfăptuiri fără prece­ tensificar
la
pînă
cuviinţă" un nivel simbo­ Marta şi copil, aproape scris în Umbra marilor po­ Cele mai izbutite rămîn circumscriu unei zone şi dent ale anilor socialismu­ est. (Mol
lic foarte interesant şi cu magică, este ucigătoare din sibilităţi ale autoarei. primele două prin acura­ unui specific apropiat de lui. ciu Li an;
mari posibilităţi, care s-ar setea de viaţă a unui bol­ B. CĂTĂLIN
fc cerut adîncit, iar reali­ nav. Faptul care, logic, mo­ MIRCEA MOT teţea şi grija Cu care au Mărginimca Sibiului. Deo­