Page 31 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 31
© SÎMBĂTĂ, 9 MARTIE 1985 Pag. 3
încheierea „Lunii cărţii Ia
sate M a fost marcată prin ma ÎN PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE )•
în
WSESBSB^ nifestările clin organizate Haţegului tîouă
aşezări
—
DE PRIMĂVARĂ
Ţara
IUNE Pui şi Săeel. La Pui, Ion A- ------------------------------- J: J-i
PENTRO MARFA ADUNARE NAŢIONALA' munei, a făcut o inspirată
bbcbbbb drian Gruiesc, primarul co
împlini
in
revistă
' CONSILIILE POPULARE trecere comunei din a perioada Preocupări responsabile
rilor
c săp-
jiutccc * denumită cu mindric „Epoca
ii animat C'eauşescu“, punctînd noile pentru sporirea
casa” * coordonate deschise dc Con
nvintelor. CIRCUMSCRIPŢIA gresul al XlII-lca al partidu
Ir Afiş e- Un prim vot - cel a! i a urmat a fost literară care rodniciei pomîntiifui
Şezătoarea
lui.
dedicat
c
înălţătoare
o
Povestca ELECTORALĂ manifestare a dragostei de
a Julic- A M.A.N. NR. 7 glia românească. Deschisă de La Cooperativa agricolă Atenţie deosebită se a-
tartea a Angliei Bozan şi Vasile nizaţiei de bază din loca Cornel Popescu, redactor şef de producţie din Bă-cia se cordă fertilizării terenului
muzical Sav sint doi locuitori ai sa litate şi membru supleant LUPENI la Editura „Cartea Româneas
★ Trei că* 4 , printr-o caldă pledoarie depun strădanii intense cu îngrăşăminte naturale
tului Sulighcte. Doi oameni al comitetului comunal de scrisului hunedorean, şeză pentru pregătirea temeini — condiţie esenţială pen
>lilică harnici eu gospodării pu partid. Nu trece pe lingă (Urmare din oag. 1) toarea a fost împlinită dc că a campaniei agricole de tru realizarea unor pro
ternice. Doi oameni care lipsuri, este ferm, intran momentele poetice ale scriito
ele clcz- condiţiilor de muncă şi primăvară, pentru asigura ducţii superioare la hectar.
candidează din partea sigent cu sine şi cu cei rilor Eugen Evu, Ioan Evu, rea celor mai bune con A fost dusă în cîmp can
dis
lia F.D.U.S. la învestitură de lalţi eînd este vorba de o- viaţă. Necaîai l-a Chirica. Un Ioc poetu diţii în vederea obţinerii titatea de 2000 tone gunoi
tinct
poezia
ocupat
clor deputat în circumscripţia bligaţiiie personale, pe li Astfel, Mi hai Neştean. lui hunedorean Ion Bujor Pă-
„Viclo- electorală nr. 19 pentru şef de brigadă la I.M. Vul dureanu şi momentul liric al în acest an a unor recol de grsjd — activitate în
Partea nia contribuţiei prin con can, s-a referit concret la te superioare la hectar. A- care se evidenţiază meca
Consiliul popular comunal tractări ia planul în profil ceste strădanii se înscriu în nizatorii Aurel Oprea,
Şoimuş. Şi nu pentru pri teritorial de aOtoaprovizio- unele măsuri de ordin so eforturile creatoare ale oa Gheorghe Danciu, Eugen
ma dală. nare. Se preocupă de pro ci;.'), susţihînd. cu bucurie, menilor muncii din jude Toma şi alţii. La ora ac
construirii
unei
iniţiativa
mmm „Angliei Bozan este cel curarea, de seminţe de ma case de cultură în oraşul ţul nostiu dedicate eveni tuală, în ferma zootehnică
mai vechi deputat al co re productivitate pentru mentului de la 17 martie nu mai este gunoi în plat
munei, dovadă că oamenii toţi cetăţenii, de modul în Vulcan". La rîndul lor, bri a.c. — alegerile de depu forme.
au încredere în el şi îl res care este aprovizionat ma gadierii Constantin Niţă şi grupului „Canon". Programul taţi în Marea Adunare Na în ceea ce priveşte pre
pectă", apreciază tovarăşa gazinul sătesc cu mărfuri, Gheorghe Bonţan au făcut artistic al formaţiilor cămi
6,30 Bă propuneri — şi s-au anga nului cultural Pui şi expozi ţională şi în consiliile gătirea recoltei de legume,
ieţii; 6,45 Marin Ciornei, primarul cu unelte agricole. Pentru jat în numele ortacilor lor ţia de carte social-politică cu populare. Ioan Barb, pre a fost semănată varza tim-
agricul- comunei. Din anul 1969, la astfel de calităţi cetăţenii terna „Opera preşedintelui
nal; 7,30 să pună umărul la înfăp Nicolae Ceauşescu, strălucită şedintele unităţii, sublinia: puric in lădiţe adăpostite
chemări- tuirea lor — vizînd meca afirmare a idealurilor socia- — în primul rind acţio în noua seră construită în
Nicolac nizarea muncii în abataje lismului“ au întregit fericit năm pentru fertilizarea su- iarna 1984'1985 — care, a-
ti, num- C A N D I D A Ţ I I F . D . U . S . — manifestarea.
*tă, pla şi creşterea producţiei de „Trepte ale devenirii noas
to ţi iu C A N D I D A Ţ Ţ I N O Ş T R I cărbune la I. M. Vulcan, tre** a fost genericul sub care C.A.P.
ti pregâ- susţinînd, în acelaşi timp. s-a desfăşurat sărbătoarea căr
8,00 Re ţii de la Săcel şi căreia i-au
curi erul chemarea lui şi, alături de ţin la el, îl stimează, îl res proiectele de extindere şi dat frumuseţe lirică membrii plimentară a culturilor de poi, va fi repieată în solarii
ezultate- modernizare a zonei de a- cenaclurilor literare „Ritmuri** cereale păioase şi efectuăm de unde, la vremea potri
00 Bule- el, cetăţenii localităţii au pectă şi-l urmează. grement din preajma ora Deva şi „Sarmis** din Haţeg,
Viulicnţa participat activ la munca Candidat la aceeaşi în precum şi tinerele condeie din fertilizarea naturală a te vită, va fi dusă în cîmp,
dc ştiri; pentru obşte. Una din cele vestitură de deputat în cir şului. Sîntămăria Orlca şi dc la renului ce va fi cultivat în în solarii s-au pregătit în
ă radio; Tot la asemenea proble şcoala gazdă a manifestării. primăvară cu legume, car condiţii pentru însămînţa-
m uzi că mai importante lucrări a cumscripţia nr. 19 este şi „Satul românesc — permanen
.**; 11,00 fost construcţia şi întreţi Vasile Sav. „Acelaşi om me s-au referit in cuvîntul ţă şi devenire** (sociolog Tra- tofi, sfeclă, porumb ş.a. în rea legumelor din prima"
LI,05 Un nerea drumului Fornădia— vrednic, care a mai fost lor minerii Ioan Chilan, ian Dinorel Stănciulcscu), paralel se lucrează şi în epocă — lucrări la efectua
liozdan ; Constantin Murărescu, Ion „Creaţie şi implicare** (Dorina legumicultura. rea cărora se evidenţiază
',00 BU- Sulighete. Fosta „cale de deputat în perioada 19C9— Tîriea, Ioan Vîrtop, alţi mi Brindiişa), „Anul editorial hu
15 Atlas care“ a fost modernizată 1975", ne mărturiseşte to nedorean** (Valeriu Bârgău) Fertilizarea suplimentară echipa condusă de Silvia
comoa- în 1971/1972 pentru ca şi varăşul Ion Mureşan, vice neri şi energeticieni de lcf au fost teme cu larg ecou la a culturilor de orz şi grîu Drîjman, iar dintre legu
3 Avan- Paroşeni. în dialogul lor public, iar Adrian Sas, cu s-a desfăşurat sub îndru micultori Anica Cociş, Ma-
; 13,00 autobuzul să ajungă la Su preşedinte al consiliului cu candidaţii de deputaţi creaţia sa „Mic studiu dc is marea directă a lui Dragoş ria Gherman, Petru Stan»
0 Meri lighete. popular comunal. Fiind om torie locală**, a deschis drum
ja de Tot el s-a aflat în frun al satului, participă la ac nu s-au limitat doar la recitalului de poezie şi proză Visirin, inginerul şef al eiu şi alţii.
p so- tea cetăţenilor care au ie tivităţile obşteşti, este un propuneri vizînd înfrumu susţinut de Constantin Mcna- cooperativei. în acest fel De asemenea, s-a făcut
35 O pe bun crescător de animale. seţarea localităţilor, buna gache, Ana Maria Stoica, Do s-a reuşit să se efectueze o recepţia definitivă a trac-'
cie Nor şit la construirea căminului lor gospodărire, construi rina Brânduşa, Camelia Turcii, lucrare de i bună calitate. toarelor si maşinilor agri
Fegher,
Ru
Dumitru
Simona
ii) ; 17,00 cultural, clădire dată în fo Bl însuşi este un contrac
,05 Mu- losinţă în anul 1992. Pot fi tant activ, predînd în fie rea de noi edificii social- mbă, Miron Ţie, Ionel Drăga- Pînă în prezent — cu con cole ce vor fi folosite la"
1
1 urnii ea- culturale, ci, arălînd că nescu, Valeriu Bârgău, Pctri- tribuţia mecanizatorilor O- pregătirea terenului şi se-
î serii : menţionaţi aici Partenie care an însemnate canti transpunerea lor în viată şor Ciorobea şi localnicii Ra nişor Puşca şi Iosif Lorincz mănat. A fost pusă la pre-i
Jenică
şi
ăptămî- Bozan, Visalon Cornea, Sil tăţi de carne de porc, vită, este legată indisolubil de du Igna Ioan Seu — Toma. — s-a fertilizat cu îngră încolţire sămînţa în vede-,
Sculptorul
invi
şi in viu Bozan, Petru Gavrilă, lapte şi alte produse la a-
ul n os- cbiziţii prin magazinul să munca lor, a tuturor mi tatul „Galeriilor Ritmuri* 4 — a şăminte chimice pe bază rea producerii de cartofi
astră * Avei Pîrva, Viorel Părău nerilor, preparatorilor, c- împlinit armonios prezentarea de azotat întreaga supra timpurii.
mi, vo- ş.a. Om cu iniţiativă, e] a tesc. Comunist cu multă nergeticienilor, celorlalte
i rin a ţii ; înţeles că deputatul trebuie iniţiativă, harnic şi inimos, lucrărilor sale cu o apreciată faţă semănată cu cereale Pregătirile ce s-au făcut
t Seara el s-a impus prin exemplul categorii de lucrători din proiecţie de diapozitive. Lan păioase — adică 235 ha, la C.A.P. Băcia în vederea
sugestia să fie primul care să re această circumscripţie elec sarea volumului „Plantele din s-a administrat sare pota- bunei desfăşurări a cam
al; 22,20 zolve problemele circum personal. torală, s-au angajat să răs
25—23,30 scripţiei. Doi oameni, doi candi fereastră** al lui Valeriu Bâr sică pe o suprafaţă de 200 paniei agricole de primă
daţi de deputaţi, cărora pundă prin fapte îndemnu gău, grupul vocal şi brigada ha ce va fi cultivată cu vară oferă garanţia că în
De altfel, în persoana rilor adresate de Tovarăşul artistică a cadrelor didactice cartofi şi-porumb, precum acest an unitatea va reali
lui Anghel Bozan se îm colectivitatea le-a acordat Nicolae Ceauşescu, secreta din comună au\ îmbogăţit plă şi îngrăşăminte complexe za producţii superioare la
pletesc fericit responsabili un prim vot, cel al încre rul general al partidului, cut sărbătoarea cărţii. (L. pe 30 ha ce vor fi culti hectar.
2/HSS2SSS tatea deputatului cu cea de derii de a candida. celor cuprinse in Manifes LAUA şi DAN CXMPEAN — vate cu legume. TRAIAN BONDOR
membru al biroului orga- B. MIREL tul F.D.U.S. corespondent).
rs (Pa- e _ . w ^ a _ a _ o _ e _ o _ ® _ V _ 0 _ © _ ® _ - © _ 0 _ 0 _ © — ® — « — « C - 8
(Arta); Toate sectoarele şi brigăzile
o — se-
— sala Pe drumurile judeţului - acţiuni energice
dern —
şi ex- să-sl realizeze p anul
); Ba-
(Arta) ; pentru desfăşurarea în bune condiţii a traficului rutier
ati cir- (Urmate din pag. 1) puţin că.a/me peste plan^
; ? (Pa dar am rena/at in plus 248-
li-
c, uâ — Iarna grea din acest narea drumurilor spre şi deosebit de periculos. insă, oamenii coordonaţi nelui la ziuă. Silozurile m la lucrările de pregă-;
Jpr.NI : nn, cu zăpezi mari şi ge dinspre unităţile miniere, Transportul de materiale de Alexandru Cătineanu, din subteran sint pîine“. tiri. In februarie însă ml;
lînzură- ruri puternice, a afectat siderurgice, spre toate în antiderapante (zgură, nisip, adjunct şef de secţie, şi-au Ce probleme are secto ne-r.m făcut pianul. Este!
FLCAN:
le I-II serios şi circulaţia mijloa treprinderile care lucrează cenuşă), constituirea depo făcut conştiincios datoria. rul IV ? ad ■■vă'-at că sectoarele I,
\: Eea- celor auto (cu toate impli în regim de foc continuu. zitelor intermediare pe La fel s-a întîmplat pe raza — Două complexe merg IV. V au a •cutaţi de na-’
incru'I); caţiile ce decurg de aici) -— Secţiile, care au în toate drumurile cu circu secţiei Păuliş, condusă de bine, două trec prin zone tură geologi :lc tectonică
uri la pe drumurile judeţului nos grijă drumurile din zona laţie intensă au început Nicolae Gruici. Acest co cu intercalaţii mari de ste a strntelor. ci unele capa
iile I-II
[CÂNI : tru. Vă rugăm, tovarăşe respectivă, dispun de utila încă din noiembrie, anul lectiv întreţine toate dru ril — subliniază maistrul cităţi sint <. c finalizare,
c z a t); ing. Gheorghe Sefer, direc jele necesare intervenţiilor trecut. De atunci şi pînă murile de la Lăpugiu şi electromecanic Constantin urmînd <ă raeo dăm altele.,
lan tu ri tor al Direcţiei judeţene de impuse ? in prezent nu fost trans pînă la Simeria. Ori de cîte Lupulcscu, adjunctul şefu la circuitul luetici, că'
AŞTIE: drumuri şi poduri Deva, — Dotarea tehnică este portate pe drumurile ju lui de sector. Apoi, silozul mai sînt si Vte greutăţi
e I-II să vă referiţi la modul în repartizată în mod' echili ori a fost nevoie, printre
ui Ba- deţene peste 10 000 tone cei care au răspuns pre subteran e plin şi nu pu obiective. T-jP şi. este ab
DAGIU- care a acţionat şi acţio brat în cele cinci zone, în asemenea materiale. zent la solicitările condu tem trimite la suprafaţă solut necesar i întărim or
ii (Ca- nează colectivul unităţii ce funcţie de importanţa dru — încleştarea cu iarna cerii secţiei s-au numărat cărbunele pe care l-am pu dinea şi disc; rina in mun
AŢEG : o conduceţi, pentru menţi murilor şi numărul de ki a fost dură. Care au fost lucrătorii Petru Tămătaş, tea extrage. Mai sînt şi că, sft dăm c e mare aten
BRAZI: nerea drumurilor judeţene lometri în exploatare. Toa cele mai afectate zone ? Ce Gheorghe Jurj, Nicolae probleme privind insufi ţie folosirii si întreţinerii
ALAN : şi comunale în stare co te utilajele sint In stare oameni s-au evidenţiat in Cucu, Vichente Bode, Emi- cienţa forţei de mur că, utilajelor s' instalaţiilor,
singu- respunzătoare de exploa bună de funcţionare. Func acţiunile întreprinse ? lian Miţar. De hărnicie au carenţe de organizare, de din dotare, să manifestăm
tare.
ltură) ; dat dovadă şi colectivele disciplină, dc angajare. operativitate în situaţiile
(IVIurc- — în centrul preocupă din Orăştie, coordonat de Sperăm să le rezolvăm pe critice care apar. Nu este
— sc- rilor colectivului nostru de ORGANIZARE TEMEINICĂ, subinginerul Constantin toate cit mai repede şi din deloc norma ca din 56
m u n c ă , care numără această lună să ajungem de brigăzi, ei e ivem la mi
650 de lucrători, organizaţi REZULTATE PE MĂSURĂ Tuţuleasa, din Ilaţcg, co la plan, să începem recu na Lupeni să-o realizeze
pe cinci secţii de activita ordonat dc Ioan Bora şi perarea restanţelor. planul doar 25. Va trebui
te— zonele Brad, Păuliş, ţionează, la ora actuală, 7 cel al secţiei de utilaj- întreaga activitate a mi să ne org an; nm mai bine
Orăştie, Hunedoara şi Ha — Cele mai grele situa transport, condusă de Ion nei Lupeni vizează acum lucrul în subteran, iar noi,
buldozere
5
autogredere,
ţeg — au stat în perma mari, 3 mici, 19 tractoare ţii au fost în zona Hu Gavrilă, precum şi maiş depăşirea greutăţilor cau toţi membrii consiliului oa
nenţă întreţinerea şi ex nedoarei. Pe majoritatea trii Nicolae Balşn, Mitu zate de iarna grea, rezol menilor muncii să fim mal
pentru cu lamă, 10 autodube spe drumurilor care -leagă cen Bosnea şi subinginerul Va
Vremea ploatarea în condiţii opti ciale şi circa 15 autobascu trul siderurgiştilor cu loca ier Cristea care au asigu varea problemelor de trans fermi in activii, tea de co
generai me a celor 1 559 km de lante, zilnic, de la l.TiA. port intern şi de bună a- ordonare a activităţii pro
ariabil, drumuri judeţene şi comu lităţile învecinate s-a lu rat, la faţa locului repara provizionare a locurilor de ductive. Să ne preocupăm
. Vor nale. Iarna aceasta, neobiş şi I.J.T.L. — cărora le mul crat în trei schimburi la ţiile impuse la utilaje.
slabe ţumim 4 pentru sprijinul a- înlăturarea zăpezii şi îm- muncă din subteran. Pri dc asigurarea şi pregătirea
le bur- nuit de aspră, ne-a ridicat cordat şi le solicităm în prăştierca antiderapantului. •— Ce vă preocupă în vitor la sarcinile întreprin forţei de muncă, să dirijăm
t favo- o mulţime de probleme in prezent ? derii în acest an şi la mo in mod corespunzător linia
poleiu- ceea ce priveşte desconges continuare colaborarea. De Şeful secţiei, Virgil Cior
a slab, asemenea, am fost şi sîn- tan, şi-a organizat bine — Să facem totul pen dalităţile de abordare a lor, activă de front, să respec
inten- tionarea operativă a zăpe tem ajutaţi de I.M. Hune tru ea' d r u m u r i l e inginerul Gheorghe Mar- tăm sever tehnologiile de
>fnă la zii de pe drumurile ce u- activitatea, lucrătorii de judeţene şi cele comunale chiş, directorul unităţii, lucru şi normele de pro
cotorul ncsc centrele populate cu doara, I.F.E.T. Deva şi An aici au acţionat energic, să fie permanent în stare ne-a spus tecţie a muncii. Acestea
e mi- trepriza de construcţii hi cu dăruire şi responsabili
c între unităţile economice ale ju droenergetice Iiîu Mare- cit mai bună de circulaţie, — în 1985, I.M. Lupeni sînt cîteva din gîndurile
aci, iar deţului. Ne-ara mobilizat tate, reuşind să menţină iar unităţile economice să are un plan de producţie noastre pentru impulsiona
plus 2 însă plenar forţele umane Retezat. în toate zonele, circulabile drumurile. în nu aibă de suferit din a- de 2,4 milioane tone de rea activităţii din acest
,ri mai rigorile iernii au fost în tre cei mai harnici: Ale
a. şi tehnice de cart dispu vinse, circulaţia decurgînd cest punct de vedere; să cărbune, cel mai înalt ni ultim nn al cincinalului-
mc rc- nem, am închiriat utilaje xandru Jangaene, Vasile reluăm activitatea de între vel din existenţa sa de un 1981—1935. care sperăm să
il. Izo- dc la întreprinderi, ne-ara normal pe majoritatea căi Benţa, Grigore Rus, Ilie ţinere şi reparaţie a dru secol. Nu este uşor de în ne conducă la rezultate
ri sla- străduit să asigurăm con lor rutiere.
nta in- — Pentru drumuri, iar Glodiş, Adam Drăgan, Ion murilor, să ne îndeplinim deplinit. Noi ne bazăm însă bune in producţia de căr
e, de diţii de circulaţie normală, Negruşe, Gavrilă Fluieraş. cu cinste sarcinile ee ne pe forţa colectivului nos bune. Sîntem hotărîţi ca la
ra din în siguranţă, pe toate căile na a început o dată cu pri Lucian Constantin. N-a revin. tru, pe puternica dotare alegerile de la 17 martie
servi- mele îngheţuri.,.
rutiere. In toată această fost uşor nici în zona Bra tehnică de care dispunem, să raportăm succese demne
perioadă am acţionat prio — Aşa este. Poleiul s-a dului, secţie care întreţine Interviu consemnot de pe exemplul brigadierilor de p-estisiul minerilor de
ritar pentru descongestio insUţurat repede şi el este 280 km de drumuri. Şi aici, LI VIU BRAICA noştri. In ianuarie am dat la Lupeni. >