Page 33 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 33
\
fS7 „ PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA'
lll'WtlV fj Şl CONSILIILE POPULARE
Întîlniri de lucru ale candidaţilor
de deputaţi cu alegătorii
ÎN CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ NR. 5 HAŢEG A M.A.N.
Intîlnirea de lucru a to ce ne încearcă pe toţi lo Ionel Cacuci, Lazăr Stoicoi,
varăşei Maria Mitrofan, se cuitorii Boşorodului acum, Gherase Marcu, Maria Gre-
cretar al Comitetului jude cînd rememorăm drumul eu, Maria Băluş au relevat
ţean Hunedoara al P.C.R., mereu ascendent pe care cu putere spiritul de an
p r e ş e d i a t - e al Consi s-a înscris comuna noas gajare, răspunderea civică,
liului judeţean al Frontu tră mai cu seamă în ulti deplinul acord faţă de po
lui Democraţiei şi Unităţii mii 20 de ani, transformă litica internă şi externă a
Socialiste, candidat de rile fundamentale produse partidului, hotărîrea unani
deputat pentru circumscrip în viaţa şi munca oameni mă a locuitorilor comunei,
ţia electorală nr. 5 Haţeg lor — arăta în cuvântul de a înfăptui neabătut pre
CONSFĂTUIRE DE LUCRU LÂ C.C. AL P.C.R. a Marii Adunări Naţionale, său loan Fulea, o ş o preşedin . vederile ce le revin din
programul partidului.
tele
C.A.P.
r o
B
d
comunei
cetăţenii
cu
Bo
felul
în
Referindu-se
la
s-a
şorod,
In
desfăşurat
conştienţi că avem încă su
tr-o atmosferă de puterni în acelaşi timp, smtem care se cer rezolvate nu
■ Sub preşedinţia tovară într-un timp cît mai scurt rea normală a producţiei şi că angajare, de neţărmuri ficiente resurse care tre meroasele propuneri cu
şului Nicolae Ceauşescu, a restanţelor înregistrate realizarea integrală a pla tă dragoste şi recunoştinţă buie valorificate spre me care s-a soldat dialogul
secretar general al Partidu în ianuarie şi februarie — nului în luna martie la faţă de partidul comunist, reu mai binele nostru, al fructuos al acestei întîlniri
lui Comunist Român, pre cînd condiţiile climaterice producţia fizică şi marfă — faţă de secretarul său ge tuturor". de lucru — dintre care am
şedintele Republicii Socia deosebit de aspre ale a- acordîndu-se o atenţie deo neral, tovarăşul Nicolae „57 dintre uteciştii din reţinut: redarea în cir
liste România, vineri, cestei ierni au împiedicat sebită producţiei, destinate Ceauşescu. comună vor vota la 17 mar cuitul agricol a unei supra
8 martie, a avut loc, la realizarea ritmică a planu exportului —■, precum şi Prezenţi în număr mare tie pentru prima dală. Vo feţe arabile de 50 de hec
C. C. al P.C.R., o consfă lui — pentru asigurarea pentru recuperarea treptată în sala căminului cultural tul pe care îl vor acorda tare, prin. regularizarea apei
tuire de lucru pe probleme îndeplinirii în bune con- a restanţelor înregistrate din localitatea centru de candidaţilor Frontului De Luncanilor, construirea u-
privind industria, investi diţiuni a tuturor indicatori în lunile precedente. în a- comună, muncitori si.derur- mocraţiei şi Unităţii So nui magazin general în sa
ţiile, transporturile, agri lor de plan pe anul în celaşi timp a fost sublinia gi-şti,. membri cooperatori, cialiste constituie, în fapt, tul Chitid, a unei rnicro-
cultura, evoluţia demogra curs. tă necesitatea încadrării ri ţărani cu gospodărie indi angajamentul tuturor tine hidrocentrale pe pîrîul Lun-
fică în anul 1984, precum Consfătuirea s-a desfăşu guroase a fiecărei unităţi viduală, tineri şi vârstnici rilor din comuna noastră cani — candidatul de de
şi desfăşurarea campaniei rat în plen şi pe grupe de şi a fiecărui produs în nor — cetăţeni ai satelor din de a se alinia plenar ia putat pentru circumscripţia
electorale. judeţe. mele de consum prevăzute această zonă cti profunde efortul general al locuito electorală nr. 5 Haţeg a
împreună cu secretarul în cadrul consfătuirii, de materii prime, materiale rezonanţe istorice — şi-au rilor Boşorodului pentru o M.A.N. a arătat că locui
general al partidului, în dezbătîndu-se cu exigenţă şi combustibili, a diminuă întâmpinat candidatul c-u nonă calitate a muncii şi torii comunei Boşorod
prezidiu au luat loc tova şi răspundere activitatea e- rii continue a acestor con sentimente de mândrie, care vieţii noastre, pentru con sint cunoscuţi d r e p t
răşa Elena Ceauşescu, to conomică din primele două sumuri — chiar sub nive îşi au acoperirea în reali tinua înflorire a acestei gospodari destoinici, oa
varăşii Constantin Dăscă- luni ale anului, s-a subli lele planificate —, pentru zările însemnate pc care străvechi aşezări" — subli meni harnici şi pricepuţi
lescu, Iosif Banc, Emil niat că oamenii muncii au eliminarea oricăror forme le-au obţinut în anii lu nia Tatiana Vişoi, secre şi că, acţionîud împreună,
Bobu, Lina Ciobanu, Ion depus eforturi stăruitoare de risipă, recuperarea şi minoşi ai socialismului, in tar al comitetului comu cu forţe sporite, propune
Coman, Nicolae Constantin, pentru depăşirea greutăţi utilizarea in mai mare anii jegislaturii ce se în nal al U.T.C. rile vor putea deveni rea
Ion Dincă, Miu Dobrescu, lor create de această iarnă, măsură a resurselor refo- cheie. Cuvintele celorlalţi vor lităţi palpabile.
Ludovic Fazekaş, Alexan pentru îndeplinirea planu iosibile. „Nu putem sa nu ne ex bitori, dintre care îi amin
drina Găinuşe, Paul Nicu- lui şi a angajamentelor a- In cadrul consfătuirii, a primăm mândria patriotică tim pe reronim Grecu, MIRCEA DIACONU
lescu, Gheorghe Oprea, sumate în întrecerea socia fost examinat stadiul pre
Ion Păţan, Dumitru Po- listă, în condiţiile folosirii gătirii campaniei agricole CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ A M.A.N. NR. 7 LUPENI
pescu, Ilie Verdeţ. judicioase a energiei elec de primăvară, subliniin- sute de apartamente, mo
La consfătuire au parti trice şi combustibililor. du-se că s-au luat — şi tre întîlnirile de lucru pe vin din documentele Con derne şi confortabile, spa
cipat membri supleanţi ai Consfătuirea a pus în evi buie să se asigure în conti care Iulian Costescu, di gresului al XlU-iea al ţii comerciale şi edificii
Comitetului Politic Execu denţă faptul că rezultatele nuare — toate măsurile rectorul general al Combi partidului. social-culturale.
tiv şi secretari ai C. C. al înregistrate în primele pentru ca, avînd în vedere natului minier Valea Jiului Constituindu-se într-un
P.C.R., membri ai Comite două luni ale anului pu condiţiile create de iarna şi Gheorghe Marchiş, direc dialog democratic şi fertil, Toate aceste înfăptuiri
tului Central al partidului, teau fi şi mai bune, dacă prelungită, lucrările agri torul întreprinderii minie întîlnirile — la care au au fost evidenţiate în ca
ai guvernului, primii se în toate sectoarele, la toa cole de primăvară să se re Lupeni, candidaţi de participat peste 500 de ale drul întîlnirilor dintre ale
cretari, secretarii cu pro te locurile de muncă s-ar desfăşoare într-un timp cît deputaţi pentru circum gători — au oferit prilejul gători şi cei doi candidaţi
blemele muncii organizato fi acţionat cu mai multă mai scurt şi la un nivel scripţia electorală nr. 7 Lu evidenţierii amplelor trans de deputaţi.
rice şi cei cu probleme fermitate şi răspundere agrotehnic ridicat. peni a M.A.N. le-au avut, formări petrecute în ora Relevând cu îndreptăţită
economice ai comitetelor pentru respectarea discipli în legătură CU rezultatele ja întreprinderile miniere şele şi -comunele din ves mândrie tot ce au realizat
judeţene de partid, cadre nei tehnologice şi de plan, recensământului animalelor Vulcan şi Paroşeni, cu a- tul acestui bazin cariioni- în aceşti efervescenţi ani
de conducere din minis a normelor de consum de apgeciindu-se creşterile de legătorii din cele două lo fer, ca de altfel, în toate de edificare socialistă pe
terele economice şi institu energie, combustibili şi efective realizate în acest calităţi au constituit un localităţile Văii Jiului, în meleagurile lor, atît pe
ţiile de sinteză, activişti de materii prime, pentru buna an, s-a subliniat necesita nou prilej pentru minerii, anii actualei legislaturi. planul intereselor obşteşti,
partid şi ai organizaţiilor gospodărire a tuturor resur tea ca organele şi organi preparatorii, energeticienii Din circumscripţia electo cît şi in cel al împlinirilor
de masă şi obşteşti. selor puse la dispoziţia uni zaţiile de partid, organele şi celelalte categorii de oa rală nr. 7 Lupeni a M.A.N. individuale alegătorii s-au
Organizată din iniţiativa tăţilor economice. agricole centrale şi locale meni af muncii de aici fac parte localităţile Cîmpu referit, în dialogul lor cu
cei doi candidaţi, la ac
t o v a r ă ş u l u i Nicolae Din dezbateri a rezultat să acţioneze, în continuare, să-şi reafirme profundul a- lui Ncag, Uricani, Lupeni, ţiuni şi măsuri menite să
taşament faţă de partid, de
Ceauşescu, consfătuirea a necesitatea ca, pornind de în vederea creşterii numă secretarul său general, to Vulcan şi Aninoasa. Sint ducă la mai buna gospodă
analizat, în lumina obiecti la această situaţie, comite rului de animale, atlt în varăşul Nicolae Ceauşescu, localităţi în care au avut rire a localităţilor, la în
velor şi sarcinilor stabilite tele judeţene de partid, unităţile agricole de stat şi loc profunde transformări frumuseţarea şi dezvoltarea
de Congresul al XlII-Iea al împreună cu cadrele de cooperatiste cît şi în gos hotărîrea lor de a se anga înnoitoare pe toate planu acestora, la îmbunătăţirea
partidului, modul în care conducere şi specialiştii din podăriile personaje ale ţă ja cu toate forţele în ve rile vieţii şi muncii. La
s-a acţionat pentru realiza unităţile productive, centra ranilor cooperatori şi în derea sporirii producţiei de Lupeni, Vuienn şi Uricani MIRCEA LEPĂDATU
rea planului pe primele lele industriale şi ministere gospodăriile producătorilor cărbune şi energie electri s-au înălţat in aceşti ani
două luni ale anului 1985, să analizeze cu spirit de particulari, a realizării că, a realizării integrale a cartiere întregi, cuprinzând (Continuare in pag. a 3-a)
cu deosebire la export şi răspundere neajunsurile, efectivelor stabilite pentru tuturor sarcinilor ce le re
în domeniul investiţiilor, să stabilească în continua perioada 1985—1990.
precum şi măsurile ce se re măsuri concrete şi să
impun pentru recuperarea acţioneze pentru desfăşura (Continuare în pag. a 4-a) Preocupări şi acţiuni susţinute pentru ca toate
A
încheierea lucrărilor Conferinţei sectoarele ’ şi brigăzile să-şi realizeze pianul
Mina Lupeni a încheiat complexe SMA 2, cu care Şi sectorul VII are două
realizează
nafionale a femeilor cu nerealizări anul 1984, 14—16 tone pe post. Re frontale echipate cu com
randamente
de
a
dar
plexe mecanizate: un CMA-
bine
început
anul
1985. Cinci din cele opt zultate bune au obţinut şi 5 II (utilaj de înălţime ma
In Capitală s-au încheiat, la transpunerea în viaţă a ţara noastră, au fost ex sectoare de producţie şi-au re), condus de Ion Budi-
vineri, 8 martie, lucrările istoricelor hotărîri adoptate primate calde mulţumiri îndeplinit şi depăşit planul liceanu, care, după cură
Conferinţei naţionale a fe de forumul comuniştilor pentru mesajele şi felicită pe luna ianuarie. Cu cele 1. M. LUPENI ţarea a două camere, la
meilor, important eveni români, pentru înfăptuirea rile adresate,- care repre mai mari sporuri de pro sfîrşitul acestei luni va in
ment al vieţii social-politice neabătută a Programului de zintă o expresie a bunelor ducţie s-au înscris sectoa tra efectiv în producţie, şi
a ţării. făurire a societăţii socia raporturi de conlucrare sta rele III (-f 6 551 tone), II cele treji brigăzi de la pre un SMA 2, exploatat de
în spiritul tezelor de liste multilateral dezvol tornicite între Consiliul (-[-2319 tone), VI (+1976 gătiri, conduse de Petru loan Kacso. într-un alt
inestimabilă valoare teo tate şi înaintare a Româ Naţional al Femeilor din tone). Sectorul IV, cel mai Belbe, Gheorghe Belei şi frontal, cu susţinere indi
retică şi practică formulate niei spre comunism. România şi aceste orga mare şi cel mai mecani Constantin Ene. Acesta din viduală, brigada lui loan
de secretarul general al Conferinţa a hotărît ca nizaţii. A fost adresat, tot zat, a înregistrat şi cea urmă, cu formaţia sa de Ilanganu lucrează acum cu
partidului, t o v a r ă ş u l documentele programatice odată, din partea femeilor bune rezultate in felia I
Nicolae Ceauşescu, în Ra adoptate de Congresul al din România un salut de coperiş. Dă cărbune foarte
portul prezentat la Congre XllI-lea al partidului şi prietenie frăţească şi de so bun. „în ianuarie am ră
sul al XllI-lea al Partidu cuvântarea rostită la des lidaritate organizaţiilor de m m ri mas sub plan cu 1000 to
lui Comunist Român, al chiderea lucrărilor Confe femei de peste hotare. ne, dar în februarie am
orientărilor şi indicaţiilor rinţei naţionale a femeilor •> în cadrul dezbaterilor a- recuperat şi avem şi ceva
cuprinse în cuvlntarea ros să constituie temelia po supra problemelor - înscrise mai mare restanţă. Iarna tineret, pregăteşte galeria in plus — relevă ing. Mi
tită în şedinţa inaugurală litică a întregii activităţi a pe ordinea de zi au luat lungă şi dură a influenţat direcţională pentru panoul hai Basarab, şeful sectoru
a Conferinţei, timp de Consiliului Naţional, în cuvîntul tovarăşele : Sofia mult mersul producţiei şi, II, aşa încât vom avea li lui. După intrarea „în plin"
două zile —• în plen şi în mobilizarea femeilor de pe Ciobanu, delegată a jude în februarie, doar trei sec nie de front activă pentru a complexului mare şi a-
cele patru comisii pe do întreg cuprinsul patriei ţului Olt, Livia Savu, de toare şi-au depăşit preve întregul an şi vom reuşi, vind în vedere cu do la I
menii de activitate —, au pentru realizarea exempla legată a judeţului Buzău,, derile de plan: III, VI şi sperăm, să amplificăm lu martie am pornit o nouă
fost dezbătute, cu înaltă ră a obiectivelor stabilite Maria Flucsă, delegată a VII. nă de lună sporurile de combină de înaintare, ex
responsabilitate şi exigen pentru actuala etapă de judeţului Constanţa, Maria — Am lucrat bine şi, la producţie de pînă acum. ploatată de brigada lui Cos-
ţă, probleme do însemnă dezvoltare a ţării. Mănescu, delegată a mu cele 6 551 tone de'cărbune „Cu cei 13 ortaci din bri tică Preoteasa, nu se va
tate deosebită privind La reluarea dezbaterilor nicipiului Bucureşti, Aure date în plus în ianuarie, gadă r e a l i z ă m între mai pune problema reali
participarea mereu mai ac in plen, s-a informat că au lia Manciu, delegată a ju am adăugat alte 2 500 în 5—8 m înaintare pe zi — zării planului. Avem toate
tivă a femeilor la viaţa fost adresate Conferinţei deţului Bihor, Petra Bratu, februarie — ne spune ing. arată Gheorghe Belei. Com condiţiile chiar să-l depă
politică, socinl-cconomică şi naţionale a femeilor me delegată a judeţului Te Gheorghe Cotormani, şeful bina este foarte bună, o şim. Acum sînt greutăţi
culturală a ţării, ridicarea saje şi felicitări din partea leorman, Viorica Popa, de sectorului III. în principal, exploatăm cu grijă, dar a- privind evacuarea curbu-
la rin nivel superior a unor organizaţii naţionale legată a judeţului Brăila, depăşirea a realizat-o bri cum trecem printr-o zonă
activităţii organizaţiilor de şi internaţionale ale fe Margareta Krauss, delegată gada condusă de Mihai cu intercalaţii do steril. O DUMITRU GHEONEA
femei, pentru ca ele- să-şi meilor. Blaga, care exploatează vom depăşi şi pe asta, şi
aducă o contribuţie sporită în numele femeilor din (Continuare in pag. a 4-a) două frontale echipate cu iar va fi biae". (Continuare in pag. a 3-a)