Page 34 - Drumul_socialismului_1985_03

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Către munţi şi tîmplcle-mi uşoare
Transilvania Sînt din line, Transilvanie-Doamnă.

Carnea mea şi sîngelc şi graiul
Tot cc-nvăţ, murind încet, firesc, 1.1,00 Te)
13,05 La
%H4iAX. Munţii tăi care mă dor spre toamnă, Veşnicie spre a şti ce-nseainnă ’.ăn
Rîurile, tulnicul şi plaiul
Prin copiii cc-n lumină cresc Ga
Ar
Sînt din tine, Transilvanie-Doamnă.
Sînt din tine, Transilvanie-Doamnă. Cin
Mo
Ochii mei, izvoarelc-li prea clare i> -t Zii
Dealurile, umeri ce mă-ndeamnă EUGEN EVU ele
Iui
ici
n-t
* 1
mc
„Fiecare nouă carte e un fel de debut" Mîinile mamei 19.00 Tel
14,45 Săi
19,20 Pe
voii
avea părinţi, familie, patrie. să existe şi să rămină mereu judeţul nostru apreciau «iodul Mamă frumoase sînt mîinile tale 19,35 Tel
Îngrozitor de singuri. Să ne activă. In ceea ce mă pri­ in care abordaţi romanul is­ Şi frumoase vor fi oricînd 20.00 Par
gîndim apoi şi la alt aspect: veşte, ea mi-a fost stimulată toric, o£erindu-i tinereţea de 20.40 Fih
existenţa unei tradiţii cultu­ şi întreţinută necontenit de totdeauna. . Raze de lumină-luminînd o cale ria
rale umaniste ne dă dreptul acel premiu din 1971. — Abordind genul, mi-ara De cînd te ştii iubire, de cînd te ştii visînd, I
la locul cuvenit in aria mai — Sînteţl un om şi un scrii­ dat scama că el nu mai putea 21.40 Moi
largă, totuşi familiară (şi aş tor răbdător. Niciodată nu daţi fi continuat pe linia romanu­ Mîinile tale — semne ale acestui pămint 21,50 Tel
zice chiar familială) a spiritu­ năvală la „vorbe" şi la „ges­ lui istoric tradiţional, arhai­
lui european. Nu, n-am simţit Alintătoarc, sublime, eterne,
turi" care să vă scoată in zant, mizind pe spectaculos şi
niciodată tradiţia ca pc o rea­ faţă. pitoresc. Am încercat o în­ Nu le-ai ferit de zăpezi şi de vînt,
litate apăsătoare sau inhiban- — Asia nu din modestie, ei noire prin actualizarea limba­ Prin eic timpul — liniştea şi-o cerne.
tă. Aş asemui-o frunzişului pentru că sînt un sceptic. Co­ jului, prin introducerea ana­
aşternut an după an, t'ormînd dul meu de conduită ii consti­ lizei, reflexivităţii, parabo­
acel strat fertil de humus din tuie acea minunată şi atotcu- lei, meditaţiei. Dar aceasta e Mamă, îţi privesc mîinile trezite în zori
eare-şi trage sevele pădurea prizătoare Glossă a Tui Emi- azi o tentativă mai largă şi Şi văd în ele suprema bogăţie BUCUI
cu tot ce ţine de ea, de Ia nescu. Dacă o recitiţi, veţi a- se datoreşte în măsură cel Văd în ele o primăvară cu flori dioprogr;
brinduşă pină Ia gorun. fla un răspuns posibil. Pe de puţin egală şi altor scriitori La ordin
tură;
7,0
— .Incercînd o retrospectivă, altă parte, credinţa mea ne­ — Dana Dumitriu, Alice Bo­ Mîinile tale Ie sărut la această oră tîrzie. R ă s p u
ce a însemnat pentru dum­ strămutată este că singurul lu­ tez, Eugen Uricaru, Vasile lor toi
neavoastră debutul editorial ? cru care poate decide destinul u- Andru, Ştefan Agopian şi al­ MIRON JIC Ccauşcsc
— Atunci a însemnat foarte nui scriitor sînt cărţile sale. ţii, ca să nu-i mai amintim ca riguri
mult. Ceva asemănător sem­ In literatură e Ioc pentru toţi, şi pe străini — care şi-au dat nul în di
nalului „cale liberă" pentru iar timpul ne va aşeza pe scama de necesitatea reînti­ dicaloi'ii,
feroviari. Cu acelaşi sentiment fiecare la locul de care ne-am neririi romanului istoric. leşie tic
de eliberare şi presupunînd învrednicit. E însă un Ioc — Cum vedeţi respiraţia hu- între rădăcini vista pr
In universul literaturii na­ acelaşi profesionalism, ace­ care se dobîndeşte numai „cu ncdorcană în proza acestor melodiile
ţionale actuale, scriitorul Ra­ eaşi acuitate a atenţiei, ace­ cărţile pe masă", nu eu vor­ Ie trager
du Ciobani» s-a impus ca o eaşi răspundere. Călătorii noş­ be şi nu cu gesturi. Vorbele ani ? lin de ş
personalitate distinctă. Sorţii tri sînt cititorii. Pe urmă şi gesturile histrionice, dema­ — E o respiraţie din ce în si lumină radio; 10
au hotărit ca numele său să nii-am dat seama că de fapt gogia şi cabotinismul nu m-au ce mai viguroasă şi constituie 10,05 Rev
se integreze deopotrivă spiri; fiecare nouă carte c un fel interesat niciodată dccît cel un prilej de satisfacţie să con­ 10,40 Ori
tualităiii hunedorene, unei de debut. Fiecare carte am mult ca spectacol. Un spec­ staţi că proza hunedoreană Tinăra graticiană Daniela rientării pe nevăzute, a- populară
dobîndeşte de Ia an Ia an o
tradiţii ale cărei trainice înce­ scris-o în alt fel, mi-a impus tacol tragi-eomic s „Privitor binemeritată notorietate. Cînd Pasca - pentru debutul că­ proape şi-a tăcut un crez Buletin
puturi să se fixeze la sfîrşi- spun asta, mă gîndesc în pri­ reia, azi şi aici, ii dedi­ din scormonirea şi desco­ univers
tul secolului al XlX-lea şi mul rînd la romanele lui. Cor­ căm citeva rinduri — a ab­ perirea de sensuri profunde 11,35 Pul
prima parte a secolului al letin de
XX-lea, eind in jurul unor nelii! Rădulcscu, prozator de solvit şcoala deveanâ de in neaşteptate locuri şi chi­ cultural;
ziare şi reviste literare din DE VORBĂ CU SCRIITORI anvergură, profund, cu robust arte plastice, clasa profe­ puri ale existenţei. „Rădă­ ra tr' 'o
şi
epic
Orăştie şi Deva s-au grupat suflu analitică. o Iv fină capaci­ sorului Ion Tengheru. De cinile sint o realitate a tu­
tate
Martinovici,
cunoscuţi scriitori. Spre cei de deşi structural rărnîne un poet, loc, este din Aninoasa, iiică turor lucrurilor !", afirmă cu
atunci, ca şi spre cei de as­ tlian ciul
tăzi răzbat cu putere din ne­ a scris de asemenea citcva de miner. Precizarea obir- putere desenele sale. Fin- Ştiri:. 16,(
gura timpului lumina Paliei, romane cu totul notabile, atît şiei are un rol determinant tinile nu sînt cercuri oar­ ciat-cetăţ
acel neasemuit monument de alte rigori, mi-a prilejuit alt ca- la teatru/ Tu în lume să prin modalitate, cit şi prin în descifrarea talentului şi be pentru scalda astrelor, reta „Mu
gen de aşteptări şi de emo­ te-nchipui...“. mediile investigate. Promiţător bert Petr
limba românească sădit la O- ţii. Şi cred că aşa va fi pină (poate chiar) destinului său au rădăcini vii împletite
râştic iu 15S2, precum şi ra­ la sfîrşit. . — Cu ce sentimente aţi pri­ au debutat în roman, în ma­ Buletin <
Raisa
zele iluministului Ion Budai mit vestea că romanul dum­ niere absolut diferite, Truţă, artistic. Ca şi consătenii frăţeşte, ca nişte braţe. Şi zică pe
Deleanu, născut la Cigmău, — Credeţi eu premiul peiuru neavoastră Crepuscul îşi în­ Boiangiu şi Gheorghe din adincuri, Daniela are caii au, mult mai jos de voastră;
autorul celei dinţii epopei din proză acordat de Uniunea cepe drumul nemuririi pe ale căror viitoare apariţii sc în „peniţă“ un simţ al o- scinteia copitelor, lunii sub­ ★ Itadioj
literatura română. Scriitorilor in anul 1971, pen­ mapamond ? cuvin aşteptate cu tot intere­ na polili
tru romanul Crepuscul a sul. Gligor Haşa s-a impus ţiri, nervoase de sevă. Şi ternajion.
Este o mare tradiţie, de ca­ — Exageraţi din politeţe. în proza pentru tineret cu ci­ tru — oj
ro se bucură un reprezentant constituit un ferment in acti­ Atit cuvîntul „nemurire", cit tcva cărţi de largă respiraţie părerile de coloane antice Pentru e
a! scrisului contemporan, a- vitatea ulterioară 7 şl „mapamond" sint excesive în care abordează acest gen au, la temelie, oluri şi clep­ tăm * M
tasat prozei ardelene care a — Fără îndoială. Volumul şi-nii impun o anumită rezer­ dificil cu toată seriozitatea sidre din cochilii. (,.Nautilus 20,00 Rat
străbătut timpul, mereu ac­ meu de debut, După-amiaza vă. Adevărul c că Crepuscul cuvenită. Dintre cei ce cul­ culturală
bâtrînului domn, apărut cu a fost tradus do o mare edi­ pompilius", cefalopodul din
tuală prin calitatea si drama­ tivă reportajul, am o stimă, dv. ; 22,00
tismul său, prin forţa cu care un an înainte, n-a trecut ne­ tură moscovită intr-un tiraj o încredere şi o preferinţă triasic, este o altă dimen­ Muzică d
pune in evidentă realitatea observat ţii necomentat şi poa­ proporţional cu numărul de deosebite pentru Marin Negoi- siune obsedantă a desene­ Buletin <
unor locuri fără egal. te e locul s-o spun alei că cititori din Uniunea Sovieti­ ţă. In acelaşi domeniu s-au lor !).
primul critic consacrat care că. E mult, e puţin 7 La pri­
— Apasă totuşi greu, stimate i-a semnalat elogios apariţia fel, afirmat Dumitru Dem Ionaş- Important de subliniat :
Radu Ciobanu, pe umerii scrii­ a fost Nicolae Balotă, care ma experienţă de acest primul cu, iar în ultimii doi ani, cu
torilor azi conştiinţa unei mi se pare mult. In două cărţi, Ion Pârva, proas­ „lâ ziuă" (ca să răminem
traciiiii literare şi culturale ? senina pe atunci cronica în rind pentru că mi-a permis pătul laureat al Concursului in termeni minereşti) toate
„România literară". Totuşi, ră-
— N-aş spune. Dimpotrivă; mineam încă, practic, un ne­ să inţeleg nemijlocit ce în­ interjudeţean de reportaj „A- imaginile — izvorite dintr-o
ar apăsa teribil de greu ab­ cunoscut. Abia premiul de seamnă cu adevărat „să comu­ lexandru Sabia". In sfîrşit, sensibilitate autentică a ar­ DEVA:
senţa acestei tradiţii. Existen­ care aminteaţi m-a scos brusc nici eu departelc tău", cum dintre prozatorii care încă tria) ; Me
ţa tradiţiilor noastre culturale in lumina reflectoarelor. Cum zice C. Noica. E extraordina­ n-au debutat editorial, ne în­ tistei — izbucnesc cu o vi­ HUNEDO
ne apără de complexe de in­ nu mă aşteptam nicidecum Ia ră prin anvergură şi prin ca­ dreptăţeşte toate speranţele. talitate arborescentă. O ex­ riile I-II
ferioritate, ne dă un senti­ o asemenea recunoaştere, sur­ racterul ci tonic conştiinţa că Dumitru Hurubă, de care cu plozie florală apropiată de A); Roşei
ment de siguranţă, ne oferă priza a fost, bineînţeles, ma­ , ideile, gindurile, imaginile siguranţă vom mai auzi. Dar sala B);
im reper în momentele de re şi chiar puţin înspăimintă- tale sînt bunul a zeci de mii nu vreau să creez impresia graţia luminii. iratereşlri
cumpănă, ne asigură atît de loare. Mă aflam astfel în faţa de cititori pc care n-ai să-i că m-aş complace în postura Daniela Pasca nu dese­ lor r‘
necesarul climat de continui­ unor obligaţii foarte serioase: cunoşti niciodată, de Ia Lenin­ de oracol. Toate acestea sînt PI
tate. Tradiţia culturală sc do­ de a confirma încrederea pc grad Ia Habarovslt, de Ia Mur- nişte păreri personale, cu do­ nează „in joacă". Cele mai cui,. ..a- ,ţ
vedeşte stimulatoare pentru care o exprima acel premiu mansk Ia Baku. După cum Ia za lor inerentă de subiecti­ multe lucrări nu se ivesc ring); At
mine încă din ipostazele ei şi de a nu mai cobori sub ni­ fel de copleşitoare e conştiin­ vitate, şi, fireşte, oricine c li­ dintr-o răsuflare. Liniilor nirea);
etice: de Ia actualele pînă azi velul romanului premiat. Că ţa că in această ipostază nu ber să aibă alte opinii. Că fragede de peniţă li se a- (7 Noiem
învăţături ale Iui Neagoe Ba- de atunci am scris totuşi şi te mai reprezinţi doar pe ti­ proza hunedoreană se află pe împuşcăti
ne, ci îţi reprezinţi patria, daugă mereu cite ceva, se
sarab, de la cuvintele Iui Mi- citcva cărţi care nu se ridică spiritualitatea ci, eşti un am­ drumul cel bun, cred însă că împlinesc în timp. E un toare (Cu
ron Costin, memorabile prin Ia valoarea Crepusculului, e o basador al culturii. „Dcpar- este o realitate cu care toată semn distinctiv al creaţiei I Campioni
concizia şi demnitatea lor : altă poveste. în artă c foarte tele meu" care mă citeşte nu lumea c de acord. (Luceafăr
va spune „aşa e in Crepus­ Grafica sa este conştiinţa terina Tei
„Eu dau sama de ale mele greu să fii mereu egal eu tine cul", „aşa e în România". — Ce credeţi că trebuie să unei trude pusă, prin mij­ ANINOAt
cile scriu". ..Mă înfior cînd insuţi, eu atit mai mult să Ceea ce implică o răspunde­ însemne scriitorul în viaţa co­ loacele artei, in slujba oa­ Marea Ne
(Muncitor
încerc să-mi imaginez, inci­ te depăşeşti cu fiecare nouă re cituşi de puţin comodă lectivităţii ? menilor. Succes, Daniela Salamand
tat de întrebarea dumneavoas­ car.î. Sint puţini prozatorii pentru scriitorul care a avut — Ceea ce spunea Geo Bog- Pasca ! BRAD: D
tră, cum am arăta in absenţa care să fi reuşit această per­ onoarea de a fi tălmăcit. za : un Paznic de Far. (Steaua r
acestor tradiţii : bătuţi de toa­ formanţă. Important este insă — Criticii participanţi Ia un MARIN NEGOIŢA Campioni;
te »vînturile, că şi cînd n-am ca aspiraţia spre autodepăşire simpozion literar găzduit de MINEL BODEA (Patria);
chus (Fia
0 o _ e _ o _ e » _ o BAI: Sfii
sa de ci
Realitatea gîndită a unui sat Strălucită îmbinare de util şi frumos Surorile d
Singur
Legenda
raţie (C
Romanul Măriei Luiza tatea concretă, a satului tivat, apariţia Văduvei Cu­ Sub nimbul strălucitei fost alese creaţiile cele mai sebit ni s-a părut costu­ SIMBRIA
Cristescu — „Necuviinţă", ■ Zăpode, gîndită în funcţie rate care anulează iubirea îmbinări de util şi frumos reprezentative pentru vatra mul de femeie din Gel- şui); ILI1
cu puţin sub două sute de de acest nivel. Ne gîndim pentru Ştefan, redîndu-i ar putea fi caracterizate folclorică respectivă. Aces­ mar, lucrat de Stela Ifomo- riile I-II
pagini, are în centrul aten­ în primul rînd la dorinţa copilului sănătatea. (Descin- expoziţiile de artă popu­ tea se remarcă prin varie­ rodean, costumul de călu-
ţiei o profesoară. Marta, bunicii Aurelia ca Marta tecul său e sugestiv, avînd lară organizate în cadrul tatea motivelor geometrice şeri din Gcoagiu, cusut de
care se confruntă cu boa­ să nu trăiască. Autoarea în centru ideea de redare Festivalului naţional „Cîn- (care predomină) sau flo­ Maria Boandea.
la. Nu boala este însă ex­ nu este destul de hotărîtă, a vieţii la care se va supu­ tarea României". Marea rale, fie în costumele de Numeroase, de mare dis­
ploatată în carte, ea, boa­ ezită între fapte ale coti­ ne Marta: „Am să vă las diversitate a obiectelor ex­ femeie, bărbat, copil, co­ creţie şi sobrietate, au fost
la, nu constituie pretextul dianului şi proiecţia în sim­ viaţa copilului în seama
r npul
de a pune personajul în bolică. Personajul ar trăi, vieţii copilului". De altfel, puse, cum fără margini este voare, fie în ţesăturile şi tindeele, stra iţele, pernele azi, 9 ma
situaţia de a sc analiza cu ca o consecinţă a dorinţei îmi place să cred că Marta creaţia artistică pe care o cusăturile mărunte. unui mare număr de crea­ va fi rec
luciditate, de a-şi revedea e însemnată din copilărie, oferă satul hunedorean de Aşa ne-au apărut păre- toare din Costeşti, Bcriu, închisă,
existenţa şi d e ' n trăi, sub cînd asistă la tăiatul por­ astăzi, este rodul mîinilor tarele purtînd migala mîi­ Ludeşti, Orăştioara de Jos. mai mult
cădea
p
semnul bolii şi al morţii, Cronica literarâ cului şi aşteaptă netulbura­ izolate su
la modul dramatic. Boala tă să se scurgă în blidul îndemînatice ale harnice­ nilor Anei Crăciunescu, A- Timid şi-a făcut apariţia niţă şi pl
pr
îi produce Mai’tei o anu­ bunicii Aurelia, la modul pe care-1 ţine în mîini sîn- lor femei care în zilele de nel Dubleş şi Anei Cunţan pictura naivă. rlzînd Vînt;
mită îndrăzneală care îi precar, existenţa ei fiind gele animalului sacrificat). iarnă, păstrând o seculară din Romoşel, opregele Va- Vizitatorii prezenţi le-au lui.
pînă la rr
permite să treacă peste de fapt, în raport cu bu­ Aş mai aminti apoi un alt tradiţie, pun picătură de leriei Ilie din Poiana şi Mă­ admirat cu toată căldura, sificări tc
ceea ee se cuvine, peste nica, un act de îndrăznea­ motiv simbolic, livada, fru­ 60 km/ori
Ti
ceea ce este acceptat în lă şi o necuviinţă, în ulti­ mos pus în evidentă însă, culoare şi frumos pe albul riei Murg din Stăuini (Bal- cu respectul cuvenit artei estic. vor
nime
Zîporle. ea făcând in felul mă instanţă. Apoi există pe un spaţiu mic, fragmen­ costumului popular, ţes, şa), desagii Măriei Muntoiu pe care în scurgerea tim­ minus 5 ş
acesta nişte necuviinţe ca­ relaţia dintre bolnava Mar­ tar. împletesc. Şi roadele mun­ din Bozeş. pului au conturat-o şi şle­ cele max
re. în parte, nu sint grav'P ta şi Ştefan, copilul Do- I-aş fi dorit acestei cărţi cii lor sînt superbe. O categorie aparte o con­ fuit-o locuitorii unor me­ şi 7 gradi i
ridicate,
dată ne gîndim că satul rei. Femeie fără de copii, o adîncire şi o coerenţă a Pentru i
Măriei nu mai este cel stră­ Marta îl iubeşte peste nor­ universului simbolic, fapt O dovedesc expoziţiile stituie costumele populare leaguri încărcate de înăl­ ce, cu ce
lat vor c
vechi. cu legile lui severe. mal, cu o iubire care poa­ care ar fi făcut ca „Necu­ deschise la Geongiu şi atît de sobre prin con­ ţătoare istorie, martorii u- be. Vîntu
Kxistă în romanul „Ne­ te să ucidă legătura dintre viinţă" să nu fie un roman Căstău, Boşorod sau Ţebca. trastul alb-negru care se nor înfăptuiri fără prece­ tensificări
cuviinţă'' un nivel simbo­ Marta şi copil, aproape scris în umbra marilor po­ Cele rriai izbutite rămîn circumscriu unei zone şi dent ale anilor socialismu­ pînă la '7
lic foarte interesant şi cu magică, este ucigătoare din sibilităţi ale autoarei. est. (Metr
clu Liana
mari posibilităţi, care s-ar setea de viaţă a unui bol­ primele două prin acura­ unui specific apropiat de lui.
fi cerut' adincit, iar reali­ nav. Faptul care, logic, mo- MIRCEA MOJ teţea şi grija cu care au Mărginimea Sibiului. Deo­ B. CĂTĂLIN