Page 39 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 39
Fag. 3
î DUMINICĂ, 10 MARTIE 1985
[izul Sâ’isi un P A R A D A
ssebsess M O D E î
IUNE si refisets posibilităţile
•S£5iSS!B8
Zilele de mărţişor au
ie mm şi în vestimentaţia de pri
IA KT IE adus prospeţime şi graţia
cîntecu- La C.A.P. Peştişu Mare, 200 tone suculente şi 250 măvară. Am avut ocazia'
MuzicA zilele trecute să ne infor
activitatea- din zootehnie, tone grosiere. Acest stoc
ni cal Intîlniri c3e lucru ale candidaţilor de deputaţi cu alegătorii cum o atestă rezultatele ce de furaje permite o hra- măm despre linia nouă a
rograinu- se înregistrează, nu se ri hire corespunzătoare a ani croiului şi coloritului ar
® BALŞA. Candidaţii de nei Balşa în anii actualei rea c-u forţe locale şr cu ticolelor de îmbrăcămin
A genţi â dică Ia nivelul sarcinilor şi malelor, lucru care, de alt
deputaţi pentru circum legislaturi şi în mod deo sprijin din partea unoi' u- al posibilităţilor de care fel, se realizează. în bri te, puse la dispoziţie dc
de pric scripţia electorală judeţea sebit în ceea ce priveşte nităţi judeţene a unui drum gada zootehnică lucrează
ii rare şi nă 104, Alexandru Boşoro- creşterea animalelor, par de legătură cu comuna dispune cooperativa. Iată, unităţile comerciale, la pa
1 ovaraşu spre argumentare, cum a îngrijitori de animale pri rada modei organizată de
ie a uşescu gan şi Ioan Re mus, s-au ticiparea la' aUlonprovizio- Certeju de Sus, în lungi încheiat unitatea anul 1984: cepuţi, cum ar fi Maria
i t orarii - întîlnit cu alegătorii clin narea teritorială, cit şi în me dc 1 km, ceea ce ar Feneşer, Sigismund Balint, I.O.S.M.I. Deva, la ma
uşescu în satele Voia şi Vălişoara înzestrarea cu unele func scurta foarte mult legătura dintre toţi. indicatorii de gazinul „Romarta".
rabă l.i- dintre comună şi centrul plan a fost realizat numai Ioan Călinici. Vasile Roşea
ra Socia- ale comunei Balşa. Cu a- ţionalităţi a satelor comu cel privind efectivul mat şi alţii. Producţia de lapte Sute de participanţi nu
eest prilej, alegătorii s-au nei. în discuţii — la care de judeţ, ca şi a altuia, în urmărit cu interes cele 30
) m â n i e i ' l . întîlnit şi cu candidaţii de au participat alegătorii A- lungime de 2 km, pentru că. Faţă de 11G viţei, cit ar putea creşte dacă s-ar
scenă a legătura cu comuna Băiţa. trebuiau să se realizeze face o furajare diferenţia de prezentatoare — tinere
u 1 ecran, deputaţi Ion Măglaş şi Ro \ ram Păran, Ion Măglaşu, conform planului, s-au ob tă a vacilor aflate în lac-
tlizală in man NojapSimion .Toma şi Marina Sabin la Voia, Ion o RIU DE MORI. Can vânzătoare din magazinele
Consiliul Nicolae Bascu, Viorel Vă Branea. Ion Vălean şi al ţinut numai t>8, iar la fon taţie. Viţeilor — ‘ şi celor întreprinderii — care au
Educaţiei didaţii de deputaţi pentru dul de stat unitatea a ră miei şi celor mari — li se
cu Coiiii- lenii şi Augustin Lai, care ţii, la Vălişoara — s-a a- circumscripţiile electorale mas datoare cu 130 hl lap- dă lapte integral deoarece îmbinat eleganţa, cu fru
i Hurii şi candidează pentru circum firmat cu putere dorinţa din satul Clopotiva —- co museţea. Modelele — rochi
ialistă al scripţiile electorale comu cetăţenilor de a ridica co
id. muna lor pe un loc frun muna Rîu de Mori — au ţe, costume, pardesie, im
„ul Profi nale în satele respective. avut, de asemenea, fruc C.A.P. PESTiSU MARE
ra li oi şi In cadrul dialogului de taş in întrecerea socialis permeabile, bluze cu bro
l liste lucru au fost scoase în e- tă intre comunele judeţu tuoase dialoguri cu alegă derii aplicate, fuste pli-
„Viclo- lui. Ei au propus candida torii. S-au întîlnit cu ale te. Nici după primele două unitatea nu are separator.
A Ultima videnlă o serie de realizări gătorii Petru Mihăiloni, pri sate sau cu garnituri din
obţinute de locuitorii comu ţilor de deputaţi amenaja- luni de activitate din acest In acest fel o mare canti
izicii marul comunei, Vasile Vul- an rezultatele nu sînt co tate din producţia totală volane aplicate, pentru zi
cu şi Ion Mihuţoni, Maria respunzătoare. Este adevă de lapte o consumă viţeii. si pentru seară —- se aflu
modalităţi
două
Oameni care nu admit derogări Morar şi Maria Filon, Ma rat că efectivul total a Iată doar spori contribuţia deja în vinzare la magazi
rina David şi Anuţa Po-
a
de
crescut cu 22 bovine, că e-
rriE pescu. Dintre propunerile fectivul matcă se realizea C.A.P. Peştişu Mare Ia în nele „Romarta" şi „Tine
Agendă făcute în cadrul acestui ză, că s-au obţinut, de la făptuirea programului de retului", la raioanele specia
de la muncă si r dialog, în care au luat
îi, Rom li 1 ianuarie pînă în prezent, autoconducere şi autoapro- lizate ale complexului co
ric cuvînt ul cetăţenii Iosif 33 viţei. Celelalte rezultate vizionare teritorială. în a- mercial „Ulpin“ şi în altei
n. „Ver- Trifu, Lucian Mihuţiu, Şte însă se situează sub nive cest an se cere acţionat cu unităţi de profil, ale în
pe ţară. Există oameni fără de să ajungă sub brazdă, la fan Pogan, Dumitru Ba lul prevederilor de plan. mai multă răspundere pen
care imaginea atotcuprin adincimile şi densităţile op bau, Paulin Ivancu şi în perioada de referinţă tru realizarea efectivelor treprinderii. La reuşita ac
zătoare a salturilor calita time. Apoi, timp de două Leon Paveloni, consemnăm nici producţia de lapte nu planificate, a procentului ţiunii au contribuit Marin
tive petrecute în timp la luni .consecutiv s-a oferit pe cea privind introduce este satisfăcătoare. - de natalitate stabilit şi a
noi nu ar fi completă. E- singură să efectueze pro rea apei potabile în sat Aşa cum ne spunea Ioan celorlalţi indicatori, în aşa Florea şi responsabilele do
xistă oameni, care, prin în gramul de grajd pentru în prin amenajarea cu mij Furcă, preşedintele coope fel incit şi activitatea zoo raioane Olga Bota, Agneta
ţelegerea superioară şi prin grijirea şi hrănirea anima loace proprii a unei captări rativei, unitatea dispune tehnică să se, ridice la ni Molocea, Victoria Varga,
simţul cel mai acut al rea lelor, pentru a demonstra şi a unei aducţiuni şi ex de furaje suficiente şi de velul posibilităţilor de care Maria Raţiu ş.a.
lităţii, se situează cu un că aceste două condiţii sînt tinderea spaţiului la şcoala dispune unitatea.
7,00 Ac- bună calitate. La ora ac
iftlnule; pas înaintea semenilor lor; hotăritoare în creşterea din localitate. tuală există 70 tone fin, TRAIAN BONDOR
ul sate- oameni care, prin limpezi producţiei de lapte. Şi, în
d umini- mea gindurilor, prin sim cheind lista exemplificări PROGRAMUL
actuali- Comunista Asineita Popa duce o contribuţie pe mă
12.00 De plitatea vorbelor şi prin lor, mai arătăm că Rodica Hărnicie Universităţii
13.00 Ru exemplaritatea faptelor, de Furdea a fost şi este su îşi inţelege bine îndatoririle sura puterilor şi hărniciei
in inre- vin reprezentativi pentru fletul vestitului grup fol ce-/ revin ca locuitor al şale la schimbul de măr Politice
i de mu- comunei Cirjiţi. La cei 74 furi intre oraş şi sat, la
liotclcvi- colectivităţile cărora le a- cloric din satul Ociu, care înţelegind imperativele şi de Conducere .
omagazi- parţin. Şi cînd asemenea a urcat cu acei „Dans al de ani ai sâi nu concepe Programului unic şi ale pro înfăptuirea autoaprovizionă-
oo Unda însuşiri alese vin să împo fetelor" pc treapta cea mai să trăiască fără a avea în rii teritoriale. Pentru mo Filiala Deva
srtisment ogradă animale şi păsări, gramului de autoconducere dul cum ştie să răspundă
't şi mil dobească un chip de fe de sus a succesului artistic şi autoaprovizionare terito Anii I şi II — luni, ?
ari clor; meie, adevărurile .acestea în cadrul Festivalului na Iară să-şi lucreze cu tra la realizarea planului eco II martie 1985, orele
iri; 18,05 capătă deindată ecouri şi ţional „Tintarea României", gere de inimă pămintul. rială, Asineita Popa are nomic in profil teritorial, 17,00.
tari, mc* acum in gospodăria sa
iojurnal; valori cu totul aparte. impreună cu ea, pentru Singură se îngrijeşte de a- cinci bovine, un porc şi pă Asineita Popa merită toa Anii III şi IV —
tragerii sigurarea hranei necesare tă lauda, bucurindu-se de marţi, 12 martie 1985,
•e, amin- C A N D I D A Ţ I I F.D. U.S. — animalelor pe care le creş sări. In anul trecut, a pre preţuire din partea organi orele 1.7,00.
Dumitru te, de furajarea şi adăpos- dat pe bază de contract o zaţiei de partid comunale Dezbaterile au loc în ,
icul mc* C A N D I D A Ţ I I N O Ş T R I
iojurnal; tirea acestora in bune con bovină şi 1 200 I lapte. Şi şi a organului local al sălile şi la temele sta- >
sportiv ; diţii. pentru acest an ea îşi a- puterii de stat. bilite unturi >r.
tragerii Rodica Furdea este o tî- circumscripţia electorală nr.
dfatie la nără cooperatoare din sa 10 candidează şi Carolina
Buletin
tul Ociu, al cărei mandat Ciorogar.
de deputat în actuala le- Despre hărnicia şi devo
gislctură nu numai că nu tamentul ei faţă de sat, 0 premieră medicală reuşită la spitalul din Deva
s-a dezminţit nici o clipă, faţă de cooperativa agri Af
dar şi-a adăugat mereu colă de producţie în care
alte şi alte dovezi de în lucrează se vorbeşte cu a-
ers (Pa- îndreptăţit respect in ziua de 26 februarie cazul nostru printr-o venă Bochiş, medic principal a- luindu-şi activitatea coti
fi (Arta) ; dreptăţire. Sînt tot atitea celaşi a.c., I. B., in virstă de 56 de la git) şi este condusă nestezie şi terapie intensi diană.
to — se- recomondări pentru candi ca şi despre colega ei Ro de ani, este internat la spre cavităţile inimii sub vă, eu şi asistentele Livia — Aşadar, avem plăcerea
— sala datura pe care şi-a depu dica Furdea. Cooperatoare
lodcrn — s-o în alegerile de la 17 harnică şi pricepută la lu Spitalul judeţean Deva. control electroscopic şi, e- Aiitimiei şi Stela Deoancp. să consemnăm o premieră
ii şi cx- Omul acuza pierderi repe ventual, radiologic. Această Un sprijin substanţial am medicală reuşită la spita
ra); 13 a- martie în circumscripţia e- crul făcut cu judecată şi cu tate de cunoştinţă, cauzate operaţie se poate executa lul judeţean. Ea a lost po
(Arta) ; lectorală comunală nr. 10. tragere de inimă, Carolina primit din partea doctoru
'daţi cir- O selecţie chiar şi foarte Ciorogar şi-a legat numele de o tulburare gravă a rit numai in. echipă. De ase lui Crăciun C/epce, care, sibilă — ţineaţi să subli
te ? (Pa sumară din şirul mărturii prin muncă de toate suc mului cardiac. I se iac con menea,.trebuie lucrat cit se impreună, cu oamenii din niaţi — şi datorită sprijinu
ga fe (U- sultaţiile de specialitate şi poate de rapid si, sa înţe colectivul său, ne-au asi lui efectiv pe care l-aţi
conlinuă lor ei de prezenţă neobo cesele brigăzii Ociu a se dă diagnosticul: „Boala lege, in condiţii de sterili primit din partea Centra
„UPENI: sită în viaţa şi activitatea C.A.P. Vaţa, de tot ceea gurat condiţii optime de
spinzurâ- satului este revelatoare ce s-a făcut nou şi spre nodulului sinusal, bloc si- tate perfecte. lucru. După pregătirea te lei m i n e r e u r i l o r si
’ULCAN: noatrial intermitent, bradi- — Este, credem, un pro meinică a intervenţiei, s-a I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, in a-
iile I-U pentru ceea ce înseamnă folosul oamenilor in sat. cardie simptomatică, Mal cedeu deosebit de preten trecut la efectuarea ei, in- sigurarea dotării tehnice.
cu adevărat forţa de ira Cu un cuvînt, cele două
EA : Eca- sincopai". Exista deci riscul ţios, care necesită in pri O premieră, care tace cin
iUinerul): diere a exemplului perso candidate înmănunchează troducindu-se sonda-elec-
Afacerea nal. La sfîrşitul lui 1934 a dimensiunile noi ale exem iminent ca bolnavul să Ia mul tind o aparatură şi in trod in venă şi dirijîndu-se ste intregului colectiv de
sc) ; A- că un stop cardiac. Mai strumentar la nivelul tehni spre cavitatea inimii pa aici, ţinind cont de iaptul
îturi la predat fondului centralizat plului personal, dimensiuni mult, după investigaţiile de cii medicale de virf. De a- cientului. Precizez că întrea că asemenea intervenţii se
eriile r-Il al statului din gospodăria care exclud interesul în efectuează la nivelul clini
RICANI • sa peste 1 700 litri de lap gust şi impresia de o cli rigoare se constată că tra semenca, condiţii optime ga operaţie s-a efectuat
t c z a t) ; te de la două vaci. in pri pă, care se afirmă în nu tamentul cu mijloacele me de lucru în spital şi, nu în pe viu, pacientul nefiind cilor universitare cu profil
n lanţuri dicamentoase obişnuite nu ultimul rînd, specialişti de anesteziat şi colaborind de - cardiologie şi doar in
1RA BAR- măvara aceluiaşi an şi-a mele ideii celei mai înal dă rezultatele scontate. permanent cu noi. Odată cileva spitale judeţene.
:. N e\v luat, fără ezitare, asupra te şi mai generoase de înaltă competenţă profesio Sint posibile asemenea in-
-ir (IVIi- sa răspunderea integrală a mindrie şi satisfacţie colec Ce era de iacul ? nală, cu experienţă şi dă ajunsă sonda in interiorul
5 T i E : creşterii şi îngrijirii în ră tivă. Ele au înţeles că so — Atunci am luat hotă- ruiţi acestei nobile profe inimii,' s-a trecut la stimu “fervenţii şi in continuare ?
i le I-ÎI sadniţe a peste 20 000 fire cialismul este tipul supe rirea — arăta doctorul Ni sii. Există toate acestea la larea electrică a apesteia, — Bineinţeles. O dată cu
lui Ba- pentru readucerea ritmului darea in folosinţă a noii
EO AG IU- de varză, acestea repre- rior de societate, care, în colae Slrăuţ, medic prin Deva ? la normal, efectuîndu-se, secţii de cardiologie a spi
pţii (Ca- zentind lotul de cultură al procesul afirmării pe orice cipal interne şi cardiologie — Evident. In cadrul spi
IIAŢEG : C.A.P. Vata. in campania treaptă şi în orice dome - să efectuăm „explorarea talului nostru judeţean e- totodată, analizele electro- talului, asemenea procedee
BRAZI: de toamnă a urmărit rînd niu, nu dă nimănui vreo endocavitară a cordului". xistă un colectiv de me scopice, in vederea stabili vor intra in practica cu
cu rînd, timp de o săp- derogare sau dispensă în Un procedeu pretenţios ca rii tratamentului medica rentă. De fapt, el nu con
CAL\N : dici şi cadre medii sanitare mentos ce trebuia urmat stituie un eveniment singu
ii 1 'gtl- tămînă, însămînţatu! griu relaţie cu munca. re încă nu se aplicase in cu multă experienţă. Spe in continuare. lar, tehnici medicale de
•ultură) ; lui, pentru ca fiecore bob SABIN SELAGEA judeţul nostru. Era cea cialişti care se străduiesc virf fiind abordate şi de
* (Marc mai eficace metodă de tra să dea măsura competenţei — Şi .în final ?
ul —- se- tament în condiţiile date, lor în lupta contra bolilor, — in final a fost bine. alte colective din spitalul
nostru. De exemplu, nu cu
); GHE- ea permiţind stabilirea cu vindecind oamenii muncii Totul a durat 25 de minute.
rbinle al precizie a resurselor func şi ocrolindu-le sănătatea. Inima şi-a reluat ritmul nor mult timp in urmă, la sec
ţionale proprii ale inimii De asemenea, prin grija mal şi am stabilit şi tra ţia urologie, condusă de
bolnave şi a celui mai a- partidului, avem astăzi in tamentul de elecţie pentru doctorul Viorel Nistor, s-a
decvat tratament în conti Deva un spital nou, mo păstrarea acestui ritm în operat, rezolvindu-se cu
nuare... dern, dotat cu aparatură continuare. Inima bolnavu succes, un caz dificil de
— Un moment. Explicaţi- medicală de virf, care lui a răspuns bine la sti „calculoză renală", prin-
1 pentru ne, mai intii, pe înţelesul permite abordarea de teh mularea electrică. tr-un procedeu de „hipoter-
: Vremea nici moderne' de diagnos mie locală".
închisă, tuturor, ce înseamnă „ex — Dar dacă nu răspun — Mulţumindu-vă pentru
acoperit, plorare endocavitară a cor tic, operatorii şi de trata dea ? amabilitate, vă felicităm
irccipita- dului" şi cum se efectu ment.
e ploaie, ează ? — Atunci sonda-electrod pentru reuşita acestei inter
ire. Vin- — Să revenim la „explo răminea in cavitatea cor venţii, urind intregului co
erat din — Se introduce în inte rarea inimii". Cine a făcut dului, urmind a fi legată lectiv de cadre medicale
urile mi parte din echipă, cum a
ri sc intre riorul inimii o sondă-elec- în permanenţă de un car- din Deva noi succese in
rade, iar trod, care este legată la decurs intervenţia ? diostimulator. Dar in acest bătălia pentru sănătatea
î zero şi un cardiostimufator electric. — Din echipa care a e- caz n-a fost necesar. De oamenilor.
al sc va
i izolat întreprinderea „Chimica" Oiăştic. Mecanicul tle întreţi Cum se introduce ? Nu prin lectuat intervenţia au făcui altfel, bolnavul se simte
nere Gavrilă Magdău tic patru ani consecutiv a reuşit să operaţie, ci prin vene (in parte doctorul Gheorghe bine, a fost externat, re- MIRCEA LEPĂDATU
ocupe numai locul I pe' întreprindere în întrecerea socialistă.