Page 42 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 42
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pctq. 2
Acţiuni edilitar-gospodăreşti
răţare a zonelor verzi s-au
Duminică,
INTRU “MAREA ADULARE NAŢIONALA" au localităţile ju organizat la Simeria, unde 20,00 J
deţului
cunoscut
din
nou freamătul acţiunilor asociaţiile de locatari nu 20,20 Ii
ii
Ş! CONSILIILE POPULARE de masă, destinate gospo mobilizat aproape 400 de 20.45 X
locuitori.
în
şi
înfrumuseţării.
paralel.
dăririi
au
il
Tineri şi vârstnici au ţinut continuat lucrările de ca vi
să iasă pentru a face mai nalizare şi alte lucrări teh- 21.45 1:
Adunări cetăţeneşti de întîlniri ale candidaţilor frumoasă, mai curată zona nico-edilitare. L
tl
La Călan, principala
•
blocului,
jurul
din
strada,
pentru a întîmpina cum se acţiune a constituit-o între 21,50 X
de deputaţi cu alegătorii cuvine sărbătoarea de la 17 Sîncrai, pe care s-nu îm
ţinerea drumului Călan —•
martie — alegerile de de
putaţi pentru M.A.N. şi prăştiat zeci de tone de
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ circumscripţia electorală prezintă în întîmpinarea consiliile populare. zgură. Numeroşi cetăţeni au
nr. 4 Hunedoara-Vest a marelui eveniment din via « Da Hunedoara s-nu în participat la amenajarea BUC
NR. 1 DEVA-EST A M.A.N. M.A.N. s-au întîlnit cu ţa soeial-politică a ţării — treprins acţiuni de curăţa zonelor verzi. progra
candidaţii lor, ing. Alexan alegerile de deputaţi pentru • Acţiuni de curăţenie La ort
. Adunarea cetăţenească totodată, măsurile luate de dru Dragota, directorul u- Marea Adunare Naţională re a acostamentelor pe fitiluri
găzduită de municipiul De colectivele de oameni ai zinei nr. 8 şi ing. Iosif şi consiliile populare — a principalele trasee de cir pe străzi, alei, zone verzi 7,30 K;
t o v a
va a prilejuit o nouă în muncii în care lucrează Tămaş, şeful secţiei lami fost completat prin exem culaţie: bulevardele Dacia, s-au întreprins şi la Orăş- Ceauşi
tâlnire n t o v a r ă ş i 1 o r pentru realizarea prevede noare sîrmă din cadrul plele semnificative la care Corvin, Republicii, Traian, tie, pe străzile Armatei, ca rig
Dimitrie Ancuţa, membru rilor documentelor Congre Combinatului siderurgic au; apelat vorbitorii Doina str. George Enescu. Au par Unirii, 23 August. nul in
catorii
supleant al C.C. al P.C.R., sului al XlII-lea al parti Hunedoara. Rus, lucrător comercial, ticipat aproximativ 500 de • In municipiul Deva, în teste i
instructor In Comitetul dului, documente ce nu stat In sala împodobită săr secretar al comitetului de cetăţeni în frunte cu can special pe noul bulevard Revist;
m
rul
Central, şi Bărbii Petrescu, la baza platformei electo bătoreşte erau prezenţi si- partid al I.C.S.A.P., Moise didaţii de deputaţi. într-o „Decebal", o participare tin de
membru al C.C. al P.C.R., rale cu care Frontul De derurgişti, mineri, construc Petrescu, maistru miner, singură zi s-au curăţat 17 masivă de oameni şi mij dem
directorul general al Insti mocraţiei şi Unităţii Socia tori, muncitoare din indus secretar al comitetului de km de reţea stradală. Ac loace de transport nu asi Buletii
tutului central de cercetări liste se prezintă în alege tria uşoară, ţărani coope partid al Secţiei miniere ţiunile de înfrumuseţare a gurat unităţile subordonate cînteci
poareli
economice Bucureşti — rile de la 17 martie. ratori, intelectuali, alte ca Teliuc, Agripina Muntea- oraşului siderurgiştilor con Consiliului popular jude 11.00 13
candidaţi de deputaţi în Dovadă a profundului de tegorii de oameni ai mun nu, tehnician, preşedinta tinuă. ţean, în mod deosebit Micro!
circumscripţ i a el ect'orală mocratism al orînduirii cii, locuitori ai Unei părţi c o m i s i e i de femei a « Intense acţiuni de cu T.A.G.C.M. Deva. 11,35 I’
letin <
nr. 1 Deva-Est, cu alegă noastre socialiste, în cadrul a municipiului Hunedoara I.A.C.R.S.H., Alexandru Zu- na sin
torii. adunării cetăţeneşti s-au şi ai comunelor Gheţari, dor, primarul comunei Pcş- comoa
în deplin consens, parti făcut propuneri menite să. Teliucu Inferior, Bunila, tişu Mic, Traian Ticula, Resursele energetice secundare - Avanp
cipanţii la’adunare au evi contribuie la îmbunătăţirea Cerbăl, Delese, Peştişu Mic primarul comunei Ghelari, 13.00
Clubul
denţiat adeziunea deplină a întregii activităţi, .‘la înde şi. Topliţa. Intr-o impre şi Mihai Burduşel, directo letin
tuturor cetăţenilor din a- plinirea integrală a indica sionantă unanimitate, nu rul clubului „Constructo izvor de eficienţă Ştie ne
ceastă circumscripţie şi din torilor economici, la mai meroşii alegători înscrişi la rul". gazeta
Sfatul
municipiu la politica parti buna gospodărire.a munici cuvînt în cadrul adunării Astfel, în Hunedoara ul letin (1
dului şi statului nostru, ho- piului, înfrumuseţarea lui, au exprimat, în numele co timilor cinci ani au fost pentru siderurgişti 1985 ;
tărîrea comuniştilor, a ce propuneri la materializarea lectivelor din care fac par puse în funcţiune o insta dio ;
Radio.j
lorlalţi oameni ai muncii cărora oamenii muncii, toţi laţie de tratare a oţelului (Urmare din pag. 1) timp la uzină docsoehi- *—naţi
de a se angaja cu toate cetăţenii municipiului tre te, al cetăţenilor, deplina în vid şi un laminor de mică“. n
forţele şi întreaga răspun buie să-şi sporească contri lor adeziune şi profundul semifabricate în C.S.II., a cuptoare (de 400 tone-şarjă — Cum funcţionează tu Muzici .!>
lor ataşament faţă de po
dere pentru traducerea ei buţia. litica internă şi externă a intrat în producţie o între fiecare) s-a introdus siste nelul ? că; 20,
în viaţă. în cuvîntul lor, candi partidului, hotărârea lor prindere de tricotaje, o fa mul de răcire prin vapo- — Destul de bine, am Memor
Asemenea tuturor locali daţii de deputaţi au făcut nestrămutată de a acţiona brică de încălţăminte, o rizare. Prin aceasta se eliminat neajunsurile pe ncsc ;
* Rad
tăţilor patriei, şi în muni- ample referiri la dezvolta cu toate forţele pentru secţie de confecţii din bla economiseşte energia elec care ni le provoca gerul — terii r
cipiul Deva, in 'circuinscrip- rea patriei noastre în cei transpunerea întocmai în nă, au fost extinse unită trică în staţiile de pom ne-a răspuns comunistul Buletir
ţin electorală unde candi 40 de ani de la eliberare, ţile prestatoare de servicii. Andi'ei Petrese, de la „be
daţii ,de deputaţi ai Fron cu precădere în ultimii 20 viaţă a măreţelor obiective De asemenea, însemnate pare şi este recuperată, si neficiar". Pe viitor însă va
tului Democraţiei şi Unită de ani, de cînd, în fruntea cuprinse în documentele mutaţii calitative au cunos multan, o mare cantitate trebui să modernizăm insta UI
ţii Socialiste au purtat rod partidului, la cîrma desti adoptate de cel de-al XlII- cut munca minerilor şi a- de energie termică". laţia de dezgheţ, să-i spo
La aglomera torul nr. 2
nice dialoguri, s-au înrc-. nelor României se află cel lea Congres, pentru înfăp gricultorilor din această este recuperată căldura rim capacitatea. DEVy
tuirea
parti
Programului
gistrat realizări de seamă mai iubit fiu al poporului dului de făurire a socie circumscripţie, viaţa spiri din aglomerat în scopul Asocierea eficienţei eco (ului !
în dezvoltarea economieo- nostru, tovarăşul Nicolae tăţii socialiste multilateral tuală a tuturor locuitori reducerii consumului de nomice de un cer mai lim Prinde
(Arta);
soeială şi edilitar.-gospodă- Ceauşescu. Perspective lu dezvoltate şi înaintare a lor săi. cocs mărunt şi pentru pre pede nu constituie o meta ssando
rească. Ele-au fost eviden minoase oferă acestei dez României spre comunism. De pe această temelie pararea apei din procesul foră la Hunedoara. Aici este ilern, s
ţiate în cuvîn'tul lor . de voltări prevederile docu Adunarea cetăţenească a trainică, avînd conştiinţa tehnologic, adică preîncăl- deja un adevăr economic, în pat
Florea Bărbulescu, .secreta mentelor Congresului al constituit, de asemenea, un potenţialului valoric pe ca zirea aburului de combus obţinut prin investiţii de O lum
(Flacăr
rul comitetului de partid XlII-lea al partidului. Ală minunat prilej de relevare re îl reprezintă, partici tie la cuptoarele de amor gîndire (1G8 propuneri de PETRC
de ia Brigada nr. 2 Deva turi de cetăţenii Devei, can a succeselor fără precedent panţii la adunare, în nu sare şi încălzirea spaţiilor invenţii şi inovaţii, în ac riile I-
a T.A.G.C.M., Cornel Arsin. didaţii de deputaţi s-au an pe care oamenii muncii, ce mele tuturor cetăţenilor din de lucru. Energiile recupe tuala legislatură), prin ac Wolmi
seriile
directorul I.P.E.G., Simina gajat să contribuie la în tăţenii din această circum circumscripţia electorală ţiuni materiale concrete. LUPEIs
Şimon, secretarul comite făptuirea tuturor sarcini scripţie electorală, aseme nr. 4 Hunedoara-Vest, s-au rate îşi dovedesc însă efi Ceea ce s-a realizat este tralizaţ
cel
mai
în
cienţa,
bine,
tului de partid de la Cen lor şi obiectivelor ce revin nea întregului nostru po angajat să muncească mai procesul tehnologic. „Ga o dovadă că toate resur CAN :
(Lucea
trala minereurilor Deva, acestei localităţi din docu por, le-au obţinut în pe bine, mai eficient pentru a zele arse de la cuptoarele sele refolosibile pot fi AN INC
Dunilă Moldovan, Ioan Moţ, mentele de partid şi de rioada actualei legislaturi, încheia anul 1985 şi actua adinei ale laminorului nos convertite în eficienţă. în (Munci
vicepreşedinte al cooperati stat, pentru ca oraşul de ani fructuoşi ai celei mai lul cincinal cu rezultate pe tru — arăta maistrul Mihai „Dosarul energetic" al C.S. Legene
vei meşteşugăreşti „Pro la poalele cetăţii să se în luminoase epoci din isto măsura hărniciei lor. S-a Pleşca, de la „800“ — sînt Hunedoara nu a fost .,cu r^ic
gresul", Augustin Micu, din scrie la loc de cinste între ria multimilenară a patriei subliniat cu tărie că votul sută" încă ultima filă. AŞI
Cadrul Direcţiei judeţene localităţile patriei. noastre, epocă pe care, cu pe care alegătorii din a- folosite ca agent de încăl Deschiderea spre viitor cms o:
de poştă şi telecomunicaţii. neţărmurită dragoste şi re ceastă circumscripţie elec zire pentru un tunel de este certă. can
GEOAC
Vorbitorii au prezentat. M1NEL BODEA dezgheţ, realizat în ultimul (Casa
cunoştinţă faţă de genialul torală îl vor acorda candi Onoaix
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ ctitor al României moder daţilor F.D.U.S. va marca rinei B
ne, o numim „Epoca opţiunea lor fierbinte pen Un m
NR. 4 HUNEDOÂRA-VEST A M. A, N. Nicolae Ceauşescu". tru mersul neabătut al pa ţărm ;
Tabloul bogat în împli triei spre noi culmi de ci speran
Da clubul „Constructorul" ză, o adunare cetăţenească rft);
niri cu care şi alegătorii vilizaţie şi progres. vine ic
din municipiul Hunedoara în cadrul căreia un mare din circumscripţia electora ILIA :
a avut loc, ieri după-amia- număr de alegători din lă nr. 4 Ilţinedoara-Vest se MIRCEA DIACONU (Lumii
ÎNTÎLNIRI DE LUCRU ÎN CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ NR. 6 PETROŞANI A M.A.N.
într-o atmosferă de mun rea, proiectarea şi produc nătăţirea proceselor tehno mai bune în punerea in Timp
că şi responsabilitate pen ţia. întîlnirea a fost cadrul logice din minerit, prin va producţie a noilor capaci azi, 12
tru înfăptuirea programu în care tovarăşii prof. dr. lorificarea superioară a tăţi din minerit. va fi
cu cer
lui stabilit la recenta şe ing. Dumitru Fodor, recto gîndirii tehnice în activita Constructorii de utilaj rit. Vc
dinţă a Comitetului Politic rul institutului, prof. dr. tea productivă. minier de la I.U.M. Petro sub fo
Executiv al C.C. al P.C.R., ing. Ioan Marian, studen Dialogul de lucru o con şani au participat la o en viţă şi
sufla i
pentru realizarea produc ţii Simona Nechiti, llie Tă- tinuat cu constructori de la tuziastă întîlnire de lucru din su
ţiei de cărbune prevăzută năsescu şi Adrian Imre, I.A.C.M.M. Petroşani, uni cu tovarăşul Marin Ştefa tensifii
în plan pe anul 1985, în şef lucrări, inginer Somlo tate economică ce are im nache. Oamenii muncii din 40—00
minim
Valea Jiului s-au desfăşu Ştefan, conf. dr. ing. An portante sarcini în acest această întreprindere, care tre mi
rat duminică dimineaţa în drei Ianăş au prezentat an. Preocupaţi în primul s-a transformat în anii a- de, ia
tîlniri ale studenţilor şi principalele preocupări rînd de căile şi metodele ceslei legislaturi într-o u- S.M.A. Ilia, Peste puţin tuni) acest heder al combinei 3 şi o
cadrelor didactice din In pentru calitatea pregătirii pentru realizarea planului zină modernă ce produce „Gloria" C12 va fi reparat şi montat din nou la locui lui. dlcale
Noapli
Ca
Dorin
Costea,
rol
In
Pe
acţiune
sînt
mecanicii
Crişan,
stitutul de mine, ale ştiinţifice, tehnice, practice economico-financiar din a- utilaje şi instalaţii pentru tru Farcaş, din echipa lui Ioan Buşlea, toti specializaţi pe a- semna
oamenilor muniii de la şi educative a studenţilor, cest ultim an al actualului minerit, au reliefat grija semenea lucrări. Foto NICOLAE GHEORGHIU re loc
I.A.C.M.M. şi de la I.U.M. viitori specialişti, care vor cincinal, însufleţiţi de is muncitorească pentru cali condiţ
cerii )
Petroşani cu tovarăşul contribui la creşterea pro toricele botărîri ale Con tatea produselor fabricate. La r
Marin Ştcfanache, membru ducţiei de cărbune prin a- gresului al XlII-lea al Ioan Predoi, Vasile Maghe- încălzi
noros.
al C.C. al P.C.R., ministrul plicarea tehnicii şi tehno partidului şi mobilizaţi de ru, Vasile Dogaru, Ion Ro- Lucrări de maximă însemnătate f t 4, m;
minelor, candidat în cir logiilor moderne. în vede Manifestul F.D.U.S., vorbi govete, Iuliu Pasternac, •insoa
cumscripţia electorală nr. rea atingerii acestui obiec torii — ing. Ioan Lăsat, Gabi Matei, Pompiliu In- (Urmare din pag. 1) ca într-un termen cît mai le mai
fia m
C Petroşani a Murii Adu tiv s-au formulat propu Constantin Munteanu, Rizi gustu şi Iosif Kelemen au scurt să se termine tăie cări pi
nări Naţionale. neri vizînd dotarea institu Carol, Ilelberg Oswalt, Io vorbit şi despre necesita La măr şi prun, care au rile la măr şi prun şi să seeton
tului cu calculatoare şi a- nel Cazan, Ioan Suvâru, tea unei continue şi bune suferit mai puţin de ger se recupereze rămînerile în semna
Desfăşurată în amfitea re de
trul din pavilionul cuprin- menajarea unui centru de Constantin Dincă, Kifert aprovizionări a unităţii cu şi la care se apreciază că a urmă datorate gerurilor din Pent:
zînd spaţii de învăţămînt, calcul privind documenta David, Schmider Wilhelm, diverse materiale, propu- fost o diferenţiere bună a lunile ianuarie şi februarie. zile : '
ehisă,
care s-au construit în anii rea ştiinţifică, sistematiza Dorina Cesăoan, Luca Su- nînd construirea sau ame mugurilor de rod, tăierile In această perioadă o aten încălzi
ciu — şi-au pus în valoare
actualei legislaturi, întîlni- rea zonei prin construirea najarea unor utilităţi cu se vor continua în ritm ţie deosebită trebuie acor porar
rea a avut un pregnant unei cantine de mare ca spiritul civic, făcînd pro caracter social şi cultural- susţinut în mod normal. dată şi fertilizării livezi prima
pacitate, a unui ciul) cul
privind
definitiva
puneri
caracter de lucru, prile rea urbanizării, îmbunătă educativ pentru oamenii La aceste specii pierderile lor, în mod deosebit cu lului,
tural şi a unui cămin stu
juind atît sintetizarea im denţesc. ţirea transportului în co muncii din . întreprindere, de muguri de rod provo îngrăşăminte organice pen cipitaţ
ploaie
portantelor realizări obţi întâlnirea s-a încheiat în cate de ger vor putea fi tru transportul cărora tim ninsoa
nute în învăţămîiitul supe In încheierea intîlnirii, mun şi modernizarea şo tr-o atmosferă de angajare compensate prin lucrări de pul este favorabil, precum slab r
tovarăşul Marin Ştefanache selelor, alte aspecte edili- a oamenilor muncii de a fertilizare şi protecţia şi tratamentelor de iarnă. est şi
rior minier din Petroşani, a subliniat faptul că, o tar-gospodăreşti de larg in întîmpina alegerile de la 17 slficăr
cit şi expunerea perspecti dată cu grija faţă de per teres cetăţenesc. Partici martie prin rezultate supe plantelor. toate unităţile care Aplicînd corect şi la timp valului
în
velor de dezvoltare şi mo fecţionarea invăţămîntului panţii şi-au exprimat în rioare în calitatea şi fia deţin plantaţii pomicole, lucrările de întreţinere în nime î
livezi se pot diminua în
4 grad
dernizare, de integrare superior minier, Institutul unanimitate hotărîrea de a bilitatea utilajelor şi echi precum şi la gospodăriile mare măsură pagubele pro între ‘
completă, multilaterală a de mine trebuie să se im întîmpina alegerile de la pamentelor destinate mine populaţiei este necesară o duse de gerurile aspre din neata,
invăţămîntului cu cerceta plice mai mult în îmbu 17 martie cu rezultate cît lor Văii Jiului. amplă mobilizare pentru această iarnă. ceaţă.