Page 51 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 51
I • JOI, U MARTIE 1985 Pag. $
„Cetate împlinită în rotundu-i rost“
JNE
PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA Aşa am putea să intitu Hunedoara se mândreşte la va, orchestra de cameră
dansul
tematic
de
51 CONSILIILE POPULARE lăm, preluînd un vers din- această oră. de Rămîi însă Deva, Clubul „Siderurgistul",
la
splendoarea
impresionat
tr-o poezie a unui cunos
iilVj cut poet hunedorean, spec căluşerilor din Romos, Teatrul de stat „Valea Jiu
Con&rc- tacolul organizat de Comi Geoagiu, Boşorod, Orăş- lui" interpretează un frag
Icn al tetul judeţean de cultură tioara de Sus, Dineu Ma ment din piesa „Primăva
platfor-
i Fron- Adunări cetăţeneşti ele întîlniri şi educaţie socialistă şi Te re, Orăştioara de Jos îm ră in septembrie" de Du
ţici şi leviziunea Română. El se podobiţi cu tricolor, de mitru Dem Ionaşcu, pio
cialiste. 7 7 înscrie în şirul manifestă tropotitul dansurilor pădu-
irmoni- nierii de la Şcoala gene
ă a e- ale candidaţilor de deputaţi cu alegătorii rilor cultural-artistice ce reneşti de la Feregi şi Ru rală nr. G Petrila prezintă
.rce te răspund, prin caracterul da, de suitele de jocuri un fragment de montaj li-
lor militant, imperativelor populare hunedorene ' pe terar-muzieal, iar brigada
iului educaţionale stabilite de artistică de la „Vidra" O-
Congresul al XÎII-lea al răştie o secvenţă din pro
gramu- partidului, ideilor generoa
CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ NR. 2 DEVA A M.A.N. Un spectacol gramul lor actual.
se pe care secretarul ge televizat, Creaţia poetică, plastică
neral, tovarăşul Nicoiae reprezentativ şi populară hunedoreană
(Urmare din pag, 1) Vibrant şi .convingător liului popular judeţean, Ceauşescu, le-a aşezat pentru meleagurile este prezentă prin scrisul
şi-au exprimat» gîndurile şi Gheorghe Popa, preşedin drept temelie unei iniţiati lui Eugen Evu, sculptura'
distinct il ocupă cele doua sentimentele ce ii încearcă tele comitetului sindicatu ve de excepţională impor hunedorene lui Ladislau Sehmidt şi ce
Radio- decenii de cînd în frun acum, în preajma apropia lui de la I.T.A., Virgil tanţă spirituală — Festiva ramica lui Vălean Borza.
; 6,15 tea partidului şi a ţării se tului eveniment din viaţa lul naţional „Cîntarea Ro O notă aparte şi distinc
11 agri- află tovarăşul Nicoiae politică şi socială a ţării Muntean, secretarul unei mâniei". Spectacolul poar care le oferă ansambluri tă oferă gimnastele de la
jurnal ; organizaţii de bâză din ca tă deopotrivă amprenta e- le de cîntece şi dansuri
mărilor Ceauşescu, cel mai iubit — alegerile dc deputaţi drul T.A.G.C.M. Vorbitorii, Şcoala generală nr. 7 De
Nicoiae şi stimat fiu ai naţiunii pentru Marea Adunare Na venimentului deosebit de „Gelusa", „Silvana", „Doi va, recitatorii Casei de
, mun- în numele tuturor cetăţe la 17 martie — alegerile na Mureşului". Impresia
lă, pla române, conducătorul în ţională şi consiliile popu nilor din circumscripţia e- de deputaţi pentru Marea de frumos se accentuează cultură Deva, cunoscuţii
ţi indi- cercat, comunistul clarvă lare —, toţi cei care au solişti vocali Gabriela Flo-
'pregă- luat cuvîntul. în cadrul a- lectorală nr. 2 Deva a Adunare Naţională şi con o dată cu apariţia tarafu rescu (muzică uşoară). Ma
; 8, OU zător şi înţelept pentru ca M.A.N., au dat o înaltă a- siliile populare, aducând în rilor reunite din Brad şi
Curic- re întregul nostru popor dunării, intre care Florin prim-plan şi omagiind spe Vaţa de Jos, a tulnicărese- riana Anghel şi Drăguţi
■ Bulc- Nieulescu, preşedintele co preciere rezultatelor obţi Munteanu (muzică popu
tilspun- nutreşte cele mai alese mitetului sindicatului dc la nute în actuala legislatu cificul cultural, varietatea lor din Bulzestii de Sus si lară).
; 10,00 sentimente de dragoste şi ră, angajîndu-se, în ace tradiţiilor mai vechi sau Blăjcni.
05 Mo- preţuire. Centrala minereurilor, Ma mai noi ale pământului a- Emisiunea gîndită pen Spectacolul realizat iu
HO Ar- riana Arpaş, secretarul laşi timp, să-şi sporească sală sau în decorurile .na
BulC- în cuprinsul cuvântării, eforturile pentru a tradu şezat între Mureş, Jiu şi tru a evidenţia cu preg
Sintem vorbitoarea a reliefat im comitetului U.T.C. de la Oriş — numit Hunedoara. nanţă trei focare de spi turale de la Sarmizegetu-
35 Pu întreprinderea de lianţi, ce neabătut în viaţă isto La realizarea acestui ritualitate locală — Deva, sa Regia, Amfiteatrul ro
ţin de portantele mutaţii pe care Gheorghe Rusu, inginer la ricele hotăriri ale celui de man, Ţebea, Ci'nciş, Aurel
omoara municipiul Deva, comunele spectacol pe care vom a- Hunedoara, Petroşani in
lagazin întreprinderea electrocen- al XI 11-lea Congres al vea prilejul să-l urmărim tr-un dialog al contempo Vlaicu, pe platformele in
:,15 A- aparţinătoare circumscrip trule, Maria Turtureanu, partidului, contribuind în în ziua de 24 martie şi pe raneităţii, aduce formaţii dustriale ale Hunedoarei
io-Tv. ; ţiei le-au cunoscut, în pe acest fel ia împlinirea do micul ecran, în şirul emi cu un repertoriu militant, şi. Văii Jiului este menit
; 15,00 secretarul comitetului dc
00 Bu- rioada legislaturii ce se partid al U.J.QjM,,.. Con rinţei fierbinţi ce animă siunilor „Cîntarea Româ revoluţionar ce cîntă omul să pună în evidenţă tre
Cintec încheie, în toate domenii stantin Pisoi, directorul întregul nostru popor — niei", şi-au adus contribu şi realizările anilor socia cutul istoric, clocotul mun
le vieţii economieo-sociale ţia aproape două mii de lismului. Este vorba de cii cotidiene, tradiţiile re
şcolii generale nr. 2, Ale continua înălţare a patriei
i şi pe plan edilitar-gospo- xandru Işan, directorul di noastre spre noi culmi dc artişti amatori din Deva, corurile C.S. Hunedoara, voluţionare ce dau măre-,
,00 Bu- dăresc. Hunedoara, Valea Jiului, sindicatului învăţămînt, Di ţie acestor locuri. S-a do
Te a- recţiei financiare a Consi civilizaţie şi progres. zonele Bradului, Orăştiei, recţiei sanitare şi G.I.G.C.L. rit să fie un spectacol
a mea
; 18,00 pădurenilor ş.a. Cu greu Deva, „Freamătul adâncu frescă, un spectacol repre
idioce- ar putea fi menţionate toa lui" Petrila, I.U.M. şi In zentativ pentru Hunedoara
in'r-o CIRCUMSCRIPŢIA ELECTORALĂ NR. 8 ORĂŞTIE A M.A.N. te colectivele artistice, ce stitutului de mine Petro zilelor noastre.
23,00
23,25— le mai bune din miile de şani, corul de copii de la
i. formaţii cu care judeţul Şcoala generală nr. 8 De MINEL BODEA
(Urmare din pag. 1) dului — amplu şi însufle- pentru îmbunătăţirea acti • — a — ® — m — îs — o — — e — • — o — • — • — a — * — *» — ® — • — • - « — «st
ţitor program cu care vităţii în domeniile unde
Frontul Democraţiei şi U- muncesc, angajîndu-se să
Relevînd cu mîndrie pa Grăbiţi
triotică toate aceste reali nităţii Socialiste se prezin se mobilizeze exemplar în Preocupare deosebită
zări, alegătorii care au tă în actualele alegeri. continuare, pentru înde
e mul- Abordînd cu răspundere
I (Pa- luat cuvîntul în adunare plinirea integrală a preve încărcarea şi
; hu- sarcinile ce revin colecti derilor planului pe acest pentru urgentarea
ndo — au exprimat angajamentul velor de oameni ai muncii
, sala ferm al comuniştilor, al an şi în cincinalul viitor.
n pat tuturor oamenilor muncii din unităţile industriale, Adunarea de la Orăştie descărcarea
0 lu- lucrătorilor ogoarelor din în- lucrărilor în legumicultura
(Fla- din colectivele din care fac unităţile cooperatiste, de s-a .-constituit, astfel,
1 (Ar- parte de a-şi înzeci efor tr-un fructuos, democratic vagoanelor
Zorro stat şi din satele necoope-
1
ring) ; turile, mobilizîndu-şi în rativizate, '.Maria Maier, şi mobilizator dialog între (Urmare din pag. 1) blemele care trebuie " so
drca) ; treaga capacitate şi ener Marcela Marări, ,Ioan Ră- cetăţeni şi candidaţii lor, luţionate în timpul cel mai
>11 (7 într-o vibrantă manifesta înfăptuirii în cele mai bu scurt posibil, accentul tre (Urmare din pag. 1J
t: Ho- gie de muncă, în vederea doi, Sorin Ba-ciu,.Ioan Iri- ne condiţii a sarcinilor a-
LCAN: înfăptuirii neabătute a po inie, Gheorghe Pamfilie, re politică, care a stat pe buie pus pe pregătirea te tare, descompletarea tre«
Lucca- liticii interne şi externe a tot parcursul ei sub sem mintite ? renului destinat culturilor
Măsuri Augustin Boţici, Nicoiae de ceapă, varză . timpurie, nurilor-navetă...
T
; ■ ’i3- partidului şi statului nos Filimon ş.a. au făcut pro nul angajării plenare pen — în ceea ce priveşte : „Drumul calcarului" â©
ir tru, a hotărîrilor şi docu producerea legumelor, c conopidă, gulioare şi ma la' carieră la siderurgişti
al. puneri pentru accelerarea tru înfăptuirea hotărîrilor atenţie deosebita se cere zăre de grădină, verifică
1 (KC- mentelor adoptate de Con ritmului dezvoltării econo- Congresului al XÎII-lea. al acordată asigurării celor rii şi punerii în stare de are doar 39 de kilometri.
da că- gresul al XÎII-lea al parti- mico-sociale a localităţilor, partidului. Este firesc să' fie parcurs
Stcaua peste 138 000 000 fire de funcţionare a amenajărilor în 23 şi chiar peste 24 de
Ta- răsaduri necesare în struc şi instalaţiilor de irigare,
i); o- Vr e amma a amimn a m a aosxa a «w a amm a amm a amm a amm a amm a amm a mmm tura speciilor stabilite pen constituirii formaţiilor per ore? Este firesc ca o na
ntinuă manente de legumicultori vetă să staţioneze la în
i (Fia* tru fiecare unitate şi fer cărcat 6—8 ore, în con
l: Râ mă cultivatoare. Ca o notă in fiecare fermă. Condu diţiile cînd silozurile sînt
ie cul- pozitivă amintim că, în cerilor unităţilor agricole
oeta a Fierului vechi - cale liberă spre topitorii şi fermelor legumicole le pline, iar îngheţul nu mai
RAZI : conformitate cu prevederi poate fi invocat ? Să mai
tLAN: le programului, s-a orga revine o mare răspundere reţinem un adevăr: cele
(Casa nizat producerea centrali în legătură cu respectarea
A: E- între cerinţele de strin se insuficient valorificate. sau de I.E. Deva, brigăzile întocmai a structurii pla mai mari întîrzieri se pe
[Mure- gentă actualitate, sublinia Recuperarea şi refolosirea de construcţii, unităţile zată a celor peste 38 mi trec pe traseele Stoenea-
e cart te la recenta Consfătuire acestuia, valorificarea lui lioane fire necesare culti nului de cultură pe sorti sa—silozuri şi Peştiş—C.S.
t : Pe de lucru de la C. C. al prestatoare de servicii ale vării legumelor timpurii ce mente, cît şi a densităţi
il). prin secţiile I.J.R.V.M.R. cooperativelor meşteşugă lor stabilite prin tehnolo Hunedoara, zone de cale
P.C.R. de către secretarul este o îndatorire primor reşti etc., peste tot sînt vx>r fi plantate la sfîrşitul ferată uzinală, pe care
general al partidului, to dială a fiecărui colectiv, a „depozitate" mari cantităţi acestei luni şl la începu gii. transportul este efectuat
varăşul Nicoiae Ceauşescu, fiecărui om al muncii. Cîte de fier care aşteaptă să tul lunii aprilie şi se lu •— Cum se desfăşoară cu mijloacele proprii ale
IES se află şi gospodărirea ju dintre unităţile economice ia drumul topitoriilor. crează la amenajarea pa lucrările pentru cultura combinatului.
dicioasă a materiilor pri hunedorene şi-au îndepli Zăpezile acestei ierni turilor calde în scopul pro cartofilor ? — Nu acuz C.F.R.-ul că
me, materialelor, energiei nit sarcinile de plan la in ducerii răsadurilor de ar -— Pină acum fertiliză
â din s-au topit. Prin incintele nu aduce trenurile-navetă
şi combustibililor puse la întreprinderilor, ascunse dei, tomate, vinete şi a al rile sînt făcute pe mai pline în staţia Peştiş. O
dispoziţia unităţilor econo dicatorul „recuperat-predat privirilor sau chiar sub tor sortimente. Pentru asi mult de 2 500 hectare, pri face. Uneori însă cu întîr-
40, 24, mice, eliminarea oricărei fier vechi" în 1984 şi în ochii conducătorilor aces gurarea îegumelor-verde- oritate acordîndu-se celor ziere — este de părere
forme de risipă, recupera lunile trecute din acest tora, zac imense cantităţi ţuri avem cultivate din 580 hectare stabilite pen ing. Sebastian Popescu. De
an ? Cîte ar putea acuza
25, 36, rea şi utilizarea în mai lipsa acestei resurse în pro toamnă cu spanac, salată, tru cultura intensivă. în aici preluăm noi vagoane
mare măsură a resurselor de metal care poate şi tre ceapă şi usturoi 765 hec acelaşi timp, la A.E.S.CJI. le. Trebuie să recunosc
buie să fie refolosit, va
9, 35, refolosibile interne. în pria curte ? Prea puţine. lorificat. Este timpul ca tare, culturile respective Deva, C.A.P. Băcia, Brad, deschis că procesul de pn-
mod just se evidenţia în Fie că este vorba despre fiind fertilizate suplimen Rapolt, Brănişca şi altele mire-predare durează în
cadrul consfătuirii că re marii consumatori de me fiecare să-şi facă ordine tar şi avînd o stare co s-au pus la preîncolţire a- unele cazuri prea mult.
zultatele înregistrate în tal — combinatele siderur în propria curte, să se to respunzătoare de vegeta proape 70 de tone cartofi Aici sîntem deficitari, aici
primele două luni ale a- gice Hunedoara şi Călan, pească indiferenţa faţă de ţie. Privind fertilizarea în scopul obţinerii de re ne vom concentra preocu
nului la nivelul economiei întreprinderile miniere, de aeeasţă preţioasă resursă suprafeţelor ce vor fi cul colte timpurii. Pe lingă pările pentru a scurta du
naţionale puteau fi . mai construcţii de maşini — a economiei naţionale. tivate cu legume, pină a- urgentarea fertilizărilor es rata de staţionare a va
pentru bune dacă în toate sec cum s-au transportat în' te necesar să se treacă, goanelor în combinat.
remea toarele, la toate locurile cîmp îngrăşăminte organi
moaşă de muncă din întreprin imediat ce se creează con Aprovizionarea ritmică,
•. Ce- ce pe mai mult de 2180 diţii corespunzătoare, la crearea unui stoc de cal
mai deri şi instituţii s-ar fi ac hectare, iar îngrăşăminte verificarea depozitelor de car — sînt probleme încă
3 vor ţionat cu mai multă răs chimice s-au aplicat pe
Vin- pundere pentru încadrarea păstrare a seminţelor şi la nerezolvate. Soluţionarea
nă la 1 068 hectare. Deoarece s-au sortarea cu grijă a aces lor depinde in cea mai
tensi- riguroasă în normele de înregistrat unele restanţe tora, iar specialiştii din u- mare măsură de C.S. Hu
stidul consum prevăzute, dimi faţă de programul perioa
km/li nuarea continuă a acestor nităţi să asigure, împreu nedoara. Este normal să
Tem- dei este necesar să fie in nă cu mecanizatorii, regla se „trăiască" din naveta
’or fi consumuri, s-ar fi luat mă tensificate lucrările de fer rea corectă a maşinilor de care vine sau nu vine la
4 şi suri energice pentru folo tilizare, cunoscând că a-
mai sirea deplină, cit mai efi plantat pentru realizarea timp ? Să sufle vîntul în- '
iximc cientă a tuturor resurselor eeastă acţiune condiţionea unor densităţi optime. E- tr-un depozit gol ? Nu, ca
izolat ză hotărîtor soarta recoltei xistă condiţii ca în acest tegoric nu !■ Soluţia e sim
nt sc refolosibile. de legume. an să se obţină — aşa cum plă şi la îndemînă : să fie
Fierul vechi, existent în Privind aprovizionarea a cerut secretarul general ordine, disciplină, răspun
fru- cantităţi apreciabile în ma cu seminţe, întreaga can al partidului, tovarăşul dere, să existe conlucrare
’labil. joritatea unităţilor mari titate necesară din fieca între secţiile productive şi
nten- Nicoiae Ceauşescu — pro
td-est sau mici consumatoare de — Anul viitor vom aduna fierul vechi. Pină atunci vom re sortiment s-a asigurat ducţii sporite de pe toate de transport, pentru gră
metal, ocupă un loc im încerca să deblocăm căile de acces. şi s-a distribuit în unită suprafeţele destinate legu birea încărcării şi descăr
portant între aceste resur Desen de V. MIHAILESCU ţile cultivatoare. Intre pro- melor şi cartofilor. cării vagoanelor 1