Page 6 - Drumul_socialismului_1985_03

Poq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Oha&a de safi JUafoă

Cătun legănat de o sublimă ninsoare, pentru ca niciodată 13.00 Te
noaptea s-a revărsat peste el să nu se poată şti unde începe 13,05 La
ca o imensă călimară cu cerneală.. şi unde sfîrşeşte inefabilul ţărm. mi
Sub pleoapele arse de vis Tîrziu, cînd fiecare şoaptă * Mc
* Mi<
renaşte un drum străbătut clndva de se închide în sine, rel
v
Zalmoxis, respir aerul înmiresmat al ohabei A . ' n
tflUN^KBORENE răsfirîndu-se acum in cele patru ca pe un dar nesperat, zin
anotimpuri. învăluind cu gîndul po<
în fiecare noapte, Ithaca mea de fiecare clipă. * Pot
a .
o rază de stea * Afi
mişcă din Ioc piatra de hotar, IONEL AMĂRIUŢEI * Am
se atribuie, oricît de fru­
ROATA — şi simt Îndemnul obsesiv moase şi de bineintenţiona- li,25 Se<
Mii
de a reconstitui momentul
do(
acelei barbare execuţii. A te, sint mai tîrzil şi au o 14,40 Fel
Veacul al XVIII-lea a fost fost intr-adevăr unul dintre certă sorginte cărturărească Eroul reportajului meu este Omul" ver
veacul lui Goethe şi Mozart, momentele cele mai crin- de inspiraţie probabil pre­ 11 15.00 Inc
lui.
al lui Voltaire, Diderot şi cene din lunga istorie a romantică. Dar ele nu pol 19.00 Tel
Kant, al lui Cantemir, Micu, suferinţei româneşti. O osin- spori cu nimic statura co­ Marin Negoiţă, un îndră­ societate, sub aspectul în­ — In cultura noastră re­ 19,20 Tel
Şincai şi Maior. Veacul ra­ dă a cărei profundă ne­ pleşitoare a martirului. git scriitor hunedorean al ţelegerii şi înfăptuirii, în­ portajul are o tradiţie de ; 19.50 Am
ţionalismului şi al luminilor. dreptate a fost agravată Horia a stat de faţă, ne­ cărui nume îl regăsim pe tr-un mod cu adîncă înrîu- peste un secol şi jumătate ron
Pă<
Dar, în acelaşi timp, ghilo­ inimaginabil de bestialita­ clintit, vreme de un ceas, coperta a trei cărţi j rire asupra celorlalţi se­ — începînd, probabil, cu 20,35 Mă
tina, ţeapa şi roata au cu­ tea procedurii. O osîndâ la fiorosul supliciu al Iul „Punctul de topire", Edi­ meni al săi. Cum spunea G. Asachi (considerat, de do\
noscut culmea sinistrei lor atit de atroce, incit înşişi Cloşca sub cele 21 de lo­ tura Albatros, 1981 ; „In­ Iorga, erou este „acela care mai mulţi, întîiul reporter 20,45 Fih
faime. Ni se pare parado­ executorii au simţit nevoia vituri ale roţii, ştiind că el cursiune în fantastica rea­ a primit datoria sa aşâ cum român) care a publicat în să
mic
xală şi teribil de greu de însuşi va 'împărtăşi acelaşi litate", Editura Eminescu, nimeni n-ar fi fost în sta­ 1830 „Extractul din Jurna­ HtUl
acceptat această alăturare destin. Şi cit de lung, 1982 ; „Planeta cărbunelui", re să facă şl care a pre­ lul călătorului moldovean" grai
a gîndirii şi sublimei crea­ nesiîrşit cit un veac, I se Editura Eminescu, 1934. gătit astfel şi pe alţii pen­ şi pînă la, să zicem, ultima 21.50 Tel
22.00 Inel
tivităţi Cu cele mai bes­ va fi părut lui, cel singur, Un om al faptului coti­ tru a face ca dînsul". Dar, carte de reportaj, pe care iul.
tiale mijloace de extermi­ acest ceas I Şi ce tumult de dian care abordează ca cum se ştie, „sînt eroi în e greu s-o nUmim. Nu în­
nare a fiinţei umane. Cit sentimente se va li zbuciu­ gen literar reportajul de rău ca şi în bine" (La seamnă că reportajul a
priveşte roata, ea îşi păs­ să dispună scurtarea „spec­ mat în pieptul său şi cuni mare întindere aflat într-o Rochefoucauld). Personal, „îmbătiinit" şi pentru asta
trează pentru noi o semni­ tacolului" care devenise, va fi luptat fără ca nimeni fericită simbioză cu poezia, nu ocolesc nimic. Sînt un e ocolit de scrittorj. Cau­
ficaţie mai tristă şi mai chiar pentru unii dintre ei, să-l ştie cu frica şi ome­ vădind marea sensibilitate „depozitar" al vieţii însăşi zele reţinerii sînt mâi mul­ Bucur
profundă decît pentru ori­ insuportabil. neasca slăbiciune I Pentru a unei personalităţi des­ cu toate scările ei — spre te. Cea mai importantă dioprogri
care alt neam. Cind în Se zice că, in clipa cind ca apoi să-şi primească la chise şi apropiate. cosmosul de sus, ori către pare a fi perisabilitatea la La ordin
urmă cu două veacuri, la a urcat, pe eşafod, Horia rindu-i moartea, fără vaier — Vă rugăm să precizaţi cel dintr-o mină adîncă. care este supusă o mare tură; 7,0
Răspund'
28 februarie, i-a zdrobit pe ar fi rostit cuvintele „Mor şi fără cuvînt, cu acea su­ care este personajul prin­ Două posibile repere uni- parte a sa. Puţine cărţi de t o v a r i
Cloşca şi pe Horia, roata pentru popor". Afirmaţia premă linişte şi demnitate cipal al reportajului pe reportaj răzbat prin vre­ Ccauşcsc
s-a transfigurat pentru nu e atestată documentar : care i-a uluit şi pe călăi. care îl semnaţi ? DE VORBĂ me. Apoi, o bună perioadă ca riguri
nul
înde
români în simbol al marti­ ea trebuie aşezată printie Ajurigă-ne chinul pe care — Aş putea răspunde de timp — traducerile catorii.
riului şi a devenit un fel de tradiţiile orale şi conside­ l-a-ndurat, fără cuvinte de abrupt: reporterul I El CU SCRIITORI existente în prezent aproa­ teşte de
tragic semn herc'dic al chi­ rată cu circumspecţie. Fiind­ prisos. -v este „personajul" care des­ pe că şterg acest aspect — vista pr<
mclodiilo
nuitului Ardeal De la gra­ că e greu de crezut că Fireşte că a murit pen­ coperă ceva nici măcar versale între care oscilăm, a existat un contact insu­ ştiri j 9,<
vurile epocii, pînă la pic­ Horia ar . li rostit aceste tru: popor. A ştiut-o el, du bănuit, care ajunge unde adică batem ca un metro­ ficient cu reportajul euro­ 10.00 Bui
turile contemporane inspi­ cuvinte şi mi se pare sem­ ştiut-o călăii,- au ştiut-o cei nu se poate, care îşi schim­ nom, trăim., pean şi cel american. Alta, Revista I
Orchestr;
rate de Răscoala Iu Horia, nificativ că nici un istoric cinci mii de:.ţărani care au bă mereu insomniile pe — Un număr impresio- ar fi apropierea, pînă la iară „Pla
1
umbra roţi> stăruie ca un sau scriitor serios nu le-a văzut-o cu ochii lor. Şi o vise, care devine din că nant de scriitori Caută cu confuzie aproape, a repor­ Bacău ;
!
laitmotiv imposibil de elu­ acreditat. Acest gen de re­ ştim noi,' şi o vor şti ur­ In ce mai mult bancă de asiduitate această lume tajului literar de publicis­ ştiri ; 11,
dat. Scriitorii sint urmăriţi torism eroic era cu totul maşii noştri, căci ne-o va destine umane, o arhivă aparte pe care o intitulaţi tică (o spun scriitorii care tr-un gh
bllcltatc
de lugubra ei realitate, o străin de firea lui Horia, aminti de-a pururi umbra vie. Cit despre eroul re­ „Planeta cărbunelui". Sîn- fac doar publicistică). Sau ştiri 12
evocă încă din titluri — atit cit o cunoaştem, după roţii, umbra cea cruntă a portajului meu, acesta este teţi printre puţinii care aţi considerarea lui ca o „şcoa­ 12/
Roata cu şapte spiţe, Roa­ cum e străin ţăranului în rotii. Omul nou capabil să-şi reuşit să o fixaţi, să o lă de literatură" (afirmă rii , /iu
15.00 .Ucr
ta fără sfîrşit, Roata de foc general. Cuvintele care i RADU CIOBANU primească datoria faţă de conturaţi. scriitorii care au ucenicit, rilc zăpe
— „Planeta cărbunelui" mai întîi, la reportaj). de ştiri ;
ce
a avut, în timp, mulţi şi Greutatea documentării sau social de
letin
buni exploratori. Este me­ a descoperirii fărîmelor de pe adres;
ii „minereu preţios" care sub­ cererea a
CRONICA PLASTICĂ .JEfOÎCa ritul, în primul rînd, al
99 J acestei lumi fabuloase care ţiază grozav fondul de Orele sei
*
Săptăn
ştie (şi are cu ce) să-l timp — nu c ultima din­ nă şi int(
Nu demult, la Muzeul „Vad în Jieţ", „Centrul tre ele. nica clec
mineritului din Petroşani vechi în Petroşani". „A- „prindă" pe reporter. Se — La ce lucraţi în mo­ informaţi
înţelege că trebuie să ai,
s-a deschis expoziţia de bataj", „Călare spre Taia", la rîndu-ţi, un fel de inele mentul de faţă ? 20.00 Rad
pictură sub genericul „Centrul nou în Uricani", de aur pe suflet de care — Scriu pentru Editura culturală
22.00 Rad
„Eroica", aparţinînd plas- ca să enumerăm cîteva să te lege. Consider, totuşi, Eminescu (1986) romanul zică de i
ticienei Olga Şteţi. Pagi­ tablouri ale unui timp că cea mai bună carte — „Despărţirea nu a avut Buletin i
naţie de implacabilă ţinută, eroic, finite sau pe cale despre Valea Jiului din loc" in care se va regăsi
la nivelul aprofundării de a fi — peisajul în sine, zilele noastre — încă nu şi viaţa gazetarilor, deloc
unui stil propriu, care ni ci surprinde o stare medi­ s-a scris. simplă, deloc uşoară.
s-a oferit subit sub aura tativ — istorică — filoso­ — E mult sau puţin lu­ — Consideraţi că acti­
artei multiple, selectată cu fică, o atitudine, un senti­ cru să trăieşti printre oa­ vitatea gazetărească pe care DEVA :
o zgîrcenie exagerată. Zgîr- ment de înfiorare. Olga menii care îţi vor da viaţă o desfăşuraţi cotidian este (Patria) ţ
cenie ce determină o ex­ Şteţi vede Valea de sub creaţiei ? în măsură să completeze buzul" (/
punere densă a peisajului munţii de piatră, ca pe o — Contează enorm să te documentarea scrierilor li­ RA ; S
— sala A;
Văii Jiului, ce confruntă respiraţie a lumii, ca pe aşezi la masa de lucru cu terare ? lelor —
privitorul cu un univers o sete de senin şi repaus. propria experienţă — re­ — în primul rînd, ea dern — i
sui generis, de un capti­ Verticalitatea munţiior, a- zultată din cunoaşterea ne­ roade nemiloasă din timpul ritorii (F
vor zice
vant interes. dincul dătător de comori, mijlocită a oamenilor, din pentru literatură, însă este ŞANI: D
Olga Şteţi nu adoptă creează în artist sentimen­ miezul evenimentelor la un Izvor important de cu­ vort să fie
ipoteza punţilor tăiate cu tul deplin al liniştii în­ care ai participat. Cititorul noaştere, de îmbogăţire a şl
Sa
realul, nu le face de ne­ trebătoare dar, în acelaşi simte întotdeauna „reali­ experienţei personale. Crea­ LUt^NI:
trecut, dar îngăduie o acce­ timp, prin detaliile lui, prin tatea" extrasă din atlase şi ţia rămîne truda de acasă! llncvent
sibilitate condiţionată ; elementele conţinute în el cronici. In reportaj este — Pe cînd un volum de CAN : Sil
sentimentul puternic al se umanizează. indispensabilă trăirea di­ poezie ? ccafărul);
nul — se
naturii, ca forţă şi sursă In peisajele Văii Jiu­ rectă. Pentru un lucru bun, — Poezia rămîne sufletul rul); ANi:
de meditaţie şi dramatism. lui decantate din acest am lăsat întotdeauna, In­ meu de cristal pe care mi-e in lanţur
Peisajul, pentru pictor, timp în plină ascensiune, din ce în ce mai frică să URICANI:
(Rei
nuă
nu este numai Ţara de pictorul dă sentimentul tre cunoaştere şi creaţia nu-1 sparg, de cîte ori îl Horea (5
piatră dintre Parîng şi Re­ puternic ăl pămîntului, ca propriu-zisă, un „filtru" de ating. De aceea, o fac tot RĂŞTIE :
scriitor
decanta­
La
timp.
tezat unde trăim, dar este forţă şi sursă primordială, rea e o realitate şi o ne­ mai rar. în rest, îmi ră­ Capcană GE
căra);
poate însuşi spaţiul. Pic­ veşnică a vieţii. cesitate. mîne cuvîntul prozei şi al keii — si
torul nu surprinde — în DUMITRU DEM IONAŞCU reportajului. Cuvîntul ! de culturi
— E un adevăr că repor­ cana mer
tajul literar este abordat — Aşadar, pe curînd, şi BRAZI :
mică
de
măsură
cronica filmului Fapt divers în mai De unde această sincere urări de bine ! CALAN :
(Ci
ţurl
scriitori.
uettlujţ, pictura de OLGA ŞTEŢI. reţinere ? MINEL BODEA simeria (B .
şinilor
Andrei Blaier este unul Investigaţiile îl conduc Scopul ş
din cei mai înzestraţi şi spre tînărul mecanic auto mina).
prodigioşi cineaşti români. Dan Ionescu. în ciuda u- Cînd nu aparţin unei ge­ CRONICA LITERARA ci pentru a-1 propune prin
Prin Fapt divers el re­ nor calităţi incontestabile neraţii care să atragă cît stări sufleteşti echivalen­
vine şi „radiografiază" un — generozitate, modestie, mai mult posibil atenţia te: „Am deseori in nări /
mediu foarte apropiat şi solidaritate umană — tînă­ asupra ei (de preferinţă uie Măduţa „Albastra putere mirosul suprafeţei văii /
cunoscut sufletului său, rul pare că ascunde ceva „generaţie în blugi") sau mirosul crud al frunzelor.../ Timpul
mediul muncitoresc, cu o sau se ascunde de ceva. galeriei iluştrilor consa­ itt şl sufletu-mi se umple de azi, 2 ma:
tipologie bogată, nuanţată, Curiozităţii ziaristice a ti­ craţi despre ale căror cărţi a lirei' răcoare / întunecată / şi va conţin
ze.ţo'aă. Ci
mărturie stînd filmele: pografului nostru îi va da o bună parte a criticii simt copilăria cum pîlpîie/ Lo - vor
„A fost prietenul meu", dezlegare confesiunea băia­ scrie într-un ritm constant substanţa poetică din a- manent stările Interioare, in cerul gurii". ţii in sp
„Dimineţile unui băiat cu­ tului : inculpat şi apoi dis­ şi într-o tonalitate pe mă­ ceeaşi contemplare a rea­ le anunţă sau le lasă se Poet al tristeţilor nede­ de ploaie,
minte", „Apoi s-a născut culpat într-un proces jde sură, unii poeţi au mai lului, a vegetalului cu pre­ se bănuiască, după cum finite, elegiac discret a moderat,
locale de ţ
legenda", „Trepte pe cer“, jaf. Dan Ionescu evită pu­ greu acces la masa de lec­ cădere, care caracteriza şi firul de apă prelins peste cărui fineţe este un rezul­ oră, prede
„Rîdeţi ca-n viaţă" etc. blicitatea în jurul numelui tură a comentatorului şi, volumele anterioare. Plasa­ gheaţa rîului încătuşat tat al filtrării prin cultu­ vest. Temj
Scenariul, semnat de său pentru a nu-i reîntîlni implicit, se bucură mai rar tă sub semnul ochiului, curge în paralel cu forţa ră, capabil de a-şi caligra­ vor fi cu
nus 6 şi r
scriitorul Ioan Grigorescu, pe foştii „amici", care între de rîndurile care li se scrisă din unghiul privirii, din adîncuri, nevăzută, dar fia elegant stările interioa­ cele maxi
este inspirat de o întîm- timp îşi ispăşiseră pedep­ cuvin. poezia lui Ilie Măduţa nu simţită ca reală. O îneîn- re, Ilie Măduţa este un grade. Izc
plare reală. Doi copii ne­ sele meritate. Nu este, desigur, cazul rămîne la spectacolul ima­ tare în faţa păpădiilor poet care îşi constată trăi­ nea(a. Izo
ce polei.
supravegheaţi dau foc casei Fapt divers este o dez­ lui Ilie Măduţa, despre gistic, nu se materializea­ efemere, atenţia acordată rile, are aerul că şi le
în care erau închişi. îi batere morală în care se care a scris cu multă com­ ză doar într-un spectacol fluturilor primesc un echi­ spune lui însuşi înainte de La muni
salvează un tînăr necu­ profilează chipurile auten­ petenţă Ştefan Augustin exterior de finalitate pas- valent de profunzime, nu a avea pretenţia de a le continua s
Cerul va
noscut. Linotipistul Ion tice ale unor eroi contem­ Doinaş, dedieîndu-i de a- telistică. Un ochi atent de­ conceptual, ci exprimat prin comunica altcuiva şi de a vor cădea
Barbu, aflîndu-se în conce­ porani, un film de atitudine semenea comentarii pătrun­ duce, în fond, dincolo de atitudinea sufletească, de le impune. Un argument formă de
diu în apropierea localită­ care luptă împotriva indi­ zătoare critici avizaţi ca bucuria nereţinută în faţa obicei melancolică. Pentru care plasează de fapt poe­ va sufla
ţii unde se petrecuse fap­ ferentismului, a inerţiei, un Radu Călin Cristea şi Ioan realului, permanenţele. De poet realul rămîne în ulti­ zia sa sub semnul unei tensificări
din sud-ve
tul, îşi propune să desci­ film care pledează pentru Budura. Şi totuşi... aceea, poezia lui Ilie Mă­ mă instanţă o permanentă traiectorii lirice interioare. berînd ză
log de sei
freze şi să rezolve pe cont cultivarea valorilor umane. în „Albastra putere a duţa are o dublă perspec­ provocare, este motiv nu ccnco),
propriu această enigmă. VERONICA PALADE lirei", poetul îşi extrage tivă i imagistul cere per- pentru a-i celebra formele, MIRCEA MOŢ