Page 73 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 73
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA
Eforturi susţinute pentru încheierea fertilizării
ogoarelor şi a lucrărilor din pomicultură
în Consiliul unic agro pe care încă nu s-a apli în ce priveşte transpor
industrial Toteşti acţionea cat azotatul de amoniu. tul îngrăşămintelor organi
ză în aceste zile numeroa Tot acum, numeroase ce şi administrarea celor
se forţe umane şi mijloa forţe umane sînt concen chimice, Aurel Cazacii, in
ce mecanice pentru a de trate la tăierile în livezi. ginerul şef a) C.A.P Den
clanşa în bune condiţii în- Lucrarea a fost realizată suş, preciza că au fost duse
sămînţările de primăvară. pe o suprafaţă de 220 ha, în cîmp 1 100 tone de gu
— în toate unităţile din din totalul de 311 ha ocu noi de grajd, din care s-au
consiliul nostru — arăta pate cu pomi fructiferi. în aplicat deja G00 tone pe
Sa.ii.-r......................... ..................................... .............................—---- Ştefan Ivancu, preşedinte livada C.A.P. Densuş se e- o suprafaţă de 15 ha ce
le C.U.A.S.C. Toteşti — se xecută tăierile de rodire urmează a fi cultivată cu
Anul XXXVII, nr. 8 507 JOI, 21 MARTIE 1985 4 pagini — 50 bani transportă în cîmp gunoiul si cele de formare a co cartofi, iar azotatul de a-
de grajd. La împrăştierea roanei. Se află la lucru o moniu a fost administrat
lui pe ogoare sînt mobili echipă de 20 de coopera- pe 130 ha din cele 140 ha
REZULTATELE ALEGERILOR DE DEPUTAŢI IN MAREA ADUNARE zaţi numeroşi membri coo ocupate cu păioase.
peratori. Pînă în prezent, La, C.A.P. Sarmizegebu-
NAŢIONALĂ Şl ÎN CONSILIILE POPULARE au fost transportate în C.U.A.S.C. sa, transportul în cîmp al
cîmp 21 000 tone de îngră Toteşti îngrăşămi n t elo r o rga n i ce
şăminte organice din cele îl efectua formaţia compu
Impresionantă manifestare a 30 000 tone prevăzute. Din lori, toţi oameni cu expe să dintr-un „Ifron" şi cinci
fost
acestea
au
aplicate
cupluri-remorci,
la
volanul
10 000 tone, pe» o supra rienţă, specializaţi la lu cărora se aflau mecaniza
faţă de 210 ha. Suprafeţe crările din pomicultură. torii Victor Iancu, Ion
de monolit a naţiunii noastre socialiste C.A.P. Ostrov, Sarmizege- Dionisie Mărioara Fălăitar, Stăncioiu, Viorel Bugariu,
mai mari s-au fertilizat la
Jiguţ
Buneseu,
Dioni,
tusa, Rîu de Mori şi Peş- Marinca Vasiloni, Iosif Dă- Leon Ştoiconi, Vasile Vida,
şi Vasile Dunescu. Ei au
Au avut loc alegerile ge din cetăţenii patriei au vo Au trecut prin faţa urnelor teana. nescu, Remus Grozoni, Mi- transportat pînă în prezent
nerale de deputaţi în Marea tat pentru candidaţii Fron şi au votat toţi cetăţenii Concomitent s-a acţionat ron Prejban, Măriuca Mu- în cîmp 2 600 tone gunoi
Adunare Naţională şi în tului Democraţiei şi Unităţii hunedoreni apţi de actul la fertilizarea chimică a reşan, Paulina Grozoni, de grajd, care este împrăş
consiliile populare. Cetăţenii Socialiste ? în judeţul nos civic al exprimării democra suprafeţelor ocupate cu Marioara Mihăiesc şi alţi tiat zilnic de membrii coo
majori ai României socia tru, voturile acordate candi tice - mineri, siderurgişti, cereale păioase, lucrare ca cooperatori din eciiipa con peratori. „Avem la lucru,
liste s-au exprimat, la 17 mar daţilor F.D.U.S. au fost de constructori şi energeticieni, re a fost finalizată pe 1050 dusă de Zamfira Alexa în fiecare zi — sublinia
tie, democratic, asupra certi sută la sută. Cifrele în sine muncitori din industria con ha din cele 2 200 ba plani sînt cei care, muncind cu Gheorghe Vrînceanu, ingi
tudinilor noastre .revelatoare, nu au capacitatea de a expri strucţiilor de maşini, din cea ficate. în aceste zile, echi răspundere şi hărnicie în nerul şef al cooperativei
asupra viitorului constructiv, ma întreaga dimensiune a chimică şi uşoară, de pe o- pe de cooperatori din To toată această perioadă, au
luminos. unei opţiuni politice unitare goare, din învăţămînt şi cul teşti, Unirea, Densuş şi executat tăierile pe o su MIRCEA LEPADATU
Cetăţean cu cetăţean,_ în a poporului nostru asupra tură. Au votat certitudinea Rîu de Mori fertilizează prafaţă de 120 ha din cele
acea dimineaţă de martie, viitorului, strălucit prefigurat perspectivei luminoase, au manual ultimele suprafeţe 148 ha prevăzute. (Continuare în pag. a 3-a)
au trecut prin faţa urnelor, de documentele celui de al votat pentru ce este mai
întărind prin votul lor tot Xlll-lea Congres al partidu scump omului - pacea, înţe
ce am aşezat cu sîrg pe lui, de concepţia secreta legerea, creaţia materială U.U.M.R. Crişcior - pe
pămîntul patriei în 40 de ani rului general, tovarăşul şi spirituală, pentru respi coordonatele perfecţionării
de făurire socialistă temei Nicolae Ceauşescu. raţia liberă şi frumoasă a şi diversificării
nică şi sigură. Iar, din a- incheindu-se prin votul de tot ce este omenesc pe lume. producţiei
ceastă perioadă măreaţă, la 17 martie, bogata campa Au votat pentru triumful so
unică şi amplă, desprindem nie electorală s-a manifes cialismului şi comunismului (pag. a 2-a)
în România.
cu mîndrie firească încrustă- tat ca un semnificativ act 0 întrecere a voinţei
rile epocii celor mai bogate politic in procesul complex
împliniri româneşti, pe care al efortului naţional consa de mai bine, mai frumos
o numim cu cea mai de crat trecerii României în cea
plină mîndrie „ E p o c a de a treia etapă a făuririi O dală cu trecerea în re Comuna Rîu de Mori a
Ceauşescu". societăţii socialiste multila vistă a formaţiilor artisti fost prezentă cu mai mul
A fost o zi de adevărată teral dezvoltate şi înaintării ce din comunele de pe te genuri artistice, dintre
sărbătoare în toate localită spre comunism, etapă căreia raza Consiliului unic agro ele remareîndu-se ţinuta
ţile patriei şi ale judeţului, trebuie să-i corespundă o industrial Toteşti, s-au în scenică a căluşerilor din
a fost sărbătoarea însufle nouă calitate a muncii în cheiat întrecerile premer Rîu de Mori (care au in
ţită, încărcată de vibraţie toate domeniile, o puternică gătoare etapei judeţene a terpretat o „Romană" pli
demnă, care ne-a înălţat su angajare şi responsabilitate Festivalului naţional „Cin- nă de specificitate) şi acu
fletele şi ne-a înaripat gîn- comunistă, pentru înaintarea tarea României". Faza de rateţea costumului popu
durile. neabătută a ţării pe calea In Toteşti a fost o dispută lar al formaţiei de dan
A fost sărbătoarea revela progresului si civilizaţiei so- a orgoliilor, fiind cunoscut suri populare mixte din
toare a coeziunii naţiunii cialiste. faptul că potenţialul artis Ostrovu Mare. Posesoare a
unui potenţial artistic real,
noastre întregi în jurul Votul de la 17 martie a tic al acestei zone era mai comuna reuşeşte să facă
Partidului Comunist Român, reafirmat cu deosebită forţă modest. De această dată, un salt spre bine.
al secretarului său general, sentimentele de neţărmurită conducerile aşezămintelor Răchitova a confirmat că
preşedintele ţării, tovarăşul dragoste şi' stimă ale între- de cultură, cu sprijinul tradiţia poate fi continua-
Nicolae Ceauşescu. Căci a- gii noastre naţiuni faţă de factorilor culturali locali, PETRU MĂRILĂ,
au dovedit că se poate, a-
ceastă coeziune, acest mo t o v a r ă ş u l . Nicolae lunci cînd se doreşte cu ar MINEL BODEA
nolit se constituie în forţa Ceauşescu, al cărui ideal de doare.
reală a dezvoltării ţării pură esenţă comunistă şi iiSllp într-o organizare foarte (Continuare în pag. a 3-a)
noastre, neîncetat ascendente, patriotică spre neîncetata bună (public numeros, at
a trecerilor prin împliniri noi, înălţare a patriei corespun mosferă prielnică desfăşu
MAI MULTA
mereu mai ample, mereu mai de în modul cel mai strălu rării actului artistic), ar ENERGIE ELECTRICA
adinei. cit cauzei fundamentale a ■ tiştii amatori au evidenţiat înainte de a intra în
Ce poate fi mai grăitor poporului de bine, dreptate un nivel interpretativ bun schimbul de dimineaţă,
(teatru,
artistice,
brigăzi
decît faptul că 97,73 la sută şi adevăr. montaje literare, literar- energeticienii de la Min
Lăcătuşul Petru Visau tic la atelierul de piese <le muzieale, formaţii folclo tia, unitate de frunte a
schimb pentru vagoanele cisternă al I.M.HI.R. Siincria judeţului nostru şi a ţă
debitează la foarfecă combinată plăci pentru tracţiune. rice). costumaţie adecvată, rii, s-au prezentat în faţa
Emoţiile tatălui... s Foto N. GHEORGHIU respect pentru costumul urnelor. Votînd cu încre
popular.
MCCENTil dere candidaţii F.D.U.S.
\ ei au raportat realizarea
loan M irci să fie prim it in suplimentară, anul aces
rîndul m em brilor de partid. \ Calitatea cilindrilor — suma unor ta, a peste 165 milioane
Cei 32 de m em bri ai or După adunare, un tinăr ^ kVVli energie electrică,
ganizaţiei de bază a C.A.P. i s-a adresat unui bărbat ( acţiuni colective distincte o bună parte pe bază de
Silvaş s-au reunit la adu m ai in virstă, cu ochii urne- 1 cărbune.
narea generală la ora pla ziţi de lacrim i: „Ne creşte 1 Atelierul de cilindri din produselor. Am acţionat legate de dimensiuni fun La termocentrala Paro-
nificată. Au discutat pro fam ilia tată. Sintem m ai ^ Corabi n a t u l siderurgic permanent pentru materia damentale — spaţiu, timp, şeni, echipa de muncitori
blem e im portante din m un m ulţi şi m ai puternici cu i „Victoria"- Călan şi-a în lizarea indicaţiilor şi sar viteză şi chiar estetică. condusă de Gavrilă Ro
ca lor in cooperativă, re unul. Dar, ce, plingi ' ceput activitatea în urmă cinilor formulate de secre Grija pentru calitatea man, acţionînd cu price
zultatele din zootehnie, pe „De-ai ştii tu, fiule, ce e- 1 cu 10 ani. Un „punct fier tarul general al parti înaltă a produsului finit pere şi dăruire, a redus
care sint hotâriţi să te am- m oţii am avui eu cind co- ^ binte" — Ioc de împlinire dului, tovarăşul Nicolae începe, să zicem, acolo timpul de staţionare a
plifice continuu. m uniştii au vorbit aşa fru- i a îndrăznelii tehnice şi a Ceauşescu, privind ridica unde se execută formele generatorului nr. 4 cu mai
- La urm ătorul punct al m os despre fratele tău Do- 1 hărniciei muncitoreşti de rea calităţii produseloj-, (punctul iniţial, poate, se bine de 5 ore, ceea ce a
ordinii de zi - s-a anunţat ru". ,,Ei, lasă, cuscre, inter- ţ cea mai curată alcătuire chiar peste nivelul atins află şl mai înainte I). Sînt permis obţinerea unei în
de la prezidiu - avem o veni un alt bătrin, spre li- i —- apărut pe harta „Victo pe plan mondial. Pot afir echipe specializate de lu semnate cantităţi de e-
prim ire in partid. A făcut nişiirea tatălui lui M irci. Şi riei”, ce avea să se îmbo ma că rezultatele bune la cru. Aurora Toma, Ana nergie electrică în plus.
cerere şi s-a pregătit pen pină acum Doru a m uncit \ găţească şi să se transfor care am ajuns în prezent Budu, Ionel Perţa, Szabo
J
tru acest im portant m om ent bine şi ne-a ajutat in sec- i me radical în anii urmă se datorează tot unor ca Adrian, Gruia Mazăre, Au SÂPTĂMÎNÂ DE
din viaţa sa tovarăşul Do- torul zootehnic. De acum i tori. lităţi — de această dată rel Lăscoi, Dragoş Para — PRODUCŢIE MĂRITA
ne va ajuta m ai m ult. Are t — In cele două cincina ale oamenilor, morale şi sînt doar cîţiva dintre cei In perioada premergă
ru loan M irci. II cunoaşteţi.
Este consătean de-aI nos răspunderi sporite. Este şi \ le de existenţă — ne-a de profesionale. mai buni formatori-turnă- toare alegerilor de la 17
tru, are 30 de ani şi lu el com unist ca şi noi". 1 clarat sing. fon Ungurea- Parcă mai mult decît in tori pe care ni-i numeşte martie, colectivele mun
crează ca m ecanic aici, la Doru loan M irci a inţe- i nu, şeful atelierului — tur alte locuri — şi din cauza maistrul Nicolae Pînzaru. citoreşti din Simeria au
cooperativa agricolă de Ies din prim ul m om ent loa- ) nătoria de cilindri şi-a tehnologiei complexe spe „Calitatea materiilor prime organizat o săptămînă de
producţie. Cine doreşte să-l te acestea... \ dezvoltat şi diversificat ac cifice produsului — calita — nisip cuarţos, argilă, că producţie mărită. în a-
la
caracterizeze ? însuşi Ion Cătană, se- t tivitatea, au fost asimilate tea cilindrilor este, la Că rămidă refractară, bento- ceastă perioadă, s-au
I.M.M.R.
Simeria
Au vorbit m ai m ulţi erelor adjunct cu propa- noi produse. Fabricăm în lan, rezultanta unor mul nltă etc. — din care se e- reparat peste plan 90 de
tiple preocupări şi acţiuni
prezent 103 tipuri de ci
m em bri de partid, l-au lău ganda al Com itetului oră- 1 lindri de diferite dimen ale coleetteului de mUnca. xecută formele, are mare vagoane cisternă şi 18 pe
importanţă, dar nu atît cit
dat m unca şi rezultatele şenesc de partid Haţeg, ^ siuni pentru laminoare, de Nu există fază a procesu priceperea oamenilor" — rechi de osii. I,a „Mar
obţinute, calităţile de fiu era em oţionat, povestii!• ^ la cele cu greutatea (bru lui de fabricaţie unde să ne declară şeful de echipă mura" depăşirile prevede
dem n al satului, i-au făcut du-ne acest episod. tă) de 2,4 tone, pînă la nu întîlnim „porţile" im Nicolae Găldeanu. rilor de plan se ridică la
recom andări. Cu toţii au cele de 34,5 tone. A cres puse de calitate, obligato MARIN NEGOIŢÂ 350 metri pătraţi dale
fost de acord ca Doru G. DINU
cut, îndeosebi în anii ulti rii pentru toţi participanţii mozaicate şi 225 metri
mului- cincinal, • calitatea la flux (oameni, TttlJ*je), (Continuare în pag. a 3-a) pătraţi placaj finit. A