Page 74 - Drumul_socialismului_1985_03

Pag. 2 DRUMUL SOClALfSMULU! NR

TELE

20,00 Telej
20,15 Actui
conoi
20,25 S<„>„31
Jur
21,50 Telej

U.U.M.R. CRISCiQR - K COOSBONÂTELt PERFECIIOHÂRI! SI PRODUCŢIEI
BUCUR]
Radioproţ
neţii; 6,<
zilei în af
Racliojurn
pundem c
v a r ă ş u
Repere semnificative REALIZĂRI ANGAJAMENTE Ceauşescu
presei;
1985
1984
melodiilor
de ştiri;
Tradiţia de hărnicie şi înaltă datorie patriotică Anul 1984 a fost cel Anul 1985 constituie dem ascui
din Ţara Zarandului are un teren fertil de afirmare mai rodnic din întreaga şi pentru U.U.M.R. Criş­ Buletin d
şi Ia Uzina de utilaj minier şi reparaţii din Crişcior. existenţă de peste 88 de cior anul decisiv în în­ Laureaţi
naţional
o înfiinţate în anul 1897, o dată cu Uzina de pre­ ani a uzinei. Colectivul României 1
a
exemplară
parare a minereurilor din imediata sa vecinătate, s-a mobilizat exemplar deplinirea plan cincinal nii corale
întregului
Atelierele centrale Crişcior au cunoscut în timp mul­ în muncă, obţinînd rea­ 1981—1985. în adunarea dc ştiri;
copiii So
tiple metamorfoze, ajungînd astăzi o uzină de utilaj lizări de prestigiu. Pre­ generală a reprezentan­ Publicitat
minier modernă, puternică, în plină dezvoltare ® La ţilor oamenilor muncii tin de şl
început, atelierul avea trei strunguri, o raboteză, o vederile la producţia din februarie a.c., colec­ comoara
12.15 Mat
marfă au fost depăşite
maşină de găurit şi un ventilator pentru forjă. Efecti­ tivul şi-a asumat urmă­ ştiinţific;
vul număra 58 de lucrători o în urma actului naţio­ cu peste 6,1 milioane premieră
nalizării, de la 11 Iunie 1948, Atelierele centrale Criş­ Iei, la p r o d u c ţ i a toarele angajamente în De Ia 1 1;
cior au fost reorganizate pe trei ateliere: mecanic, marfă vîndută şi înca­ întrecerea socialistă: ob­ univers 2
peste
ţinerea
prevederi
tiu de şti
electric şi de reparaţii-transport ® în anii construc­ sată cu mai mult de a 1,5 milioane lei la că uşoari
ţiei socialiste, uzina s-a dezvoltat continuu, a crescut 4,6 milioane lei.realizîn- 16.15 Me
dotarea tehnică, numărul de personal o Unitatea du-se suplimentar 1 253 producţia marfă, 500 000 cu Nicola
producţia
netă,
lei
la
Radiogaze
poartă denumirea de U.U.M.R. Crişcior din anul 1973, tone utilaj minier, 104 depăşirea productivită­ 16,55 Sfal
cînd preia şi producţia de vagoneţi de Ia U.U.M. din Secvenţă de muncă din atelierul electric al uzinei, tone piese forjate şi ţii muncii cu 1 200 lei 17.00 Bule
oraşul Dr. Petru Groza © în prezent, uzina se află avindu-i în prim-plan pe Aurel Stingă — şer de echipă şi matriţe, 5 468 vagoneţi 17,05 POii
în plin proces de dezvoltare şi modernizare, se con­ Ghcorghe Pleşa. de mină echivalenţi (0,6 pe lucrător, obţinerea 17,35 Prop
18.00 Orei
struiesc noi capacităţi de producţie. mc), piese de schimb în- unui beneficiu peste diojurnal
sumînd 2,8 milioane lei. ( plan. de 500 000 lei. ternaţion:
Partidul,
unic ţel:
hotăririlo
Argumente pentru rodnicia muncii Progres tehnic - eficienţă al XIII-lc
cenaclu;
tr-o oră;
muzicale
Istoricele documente ale cesarul de piese forjate şi deplinit. Ne bazăm pe pu­ După cum spunea ing. secţia I, a ţinut să con­ trul Pavel ITurşan, munci­ Buletin c
Congresului al Xlll-lea al matriţate pentru vagoneţi, terea de mobilizare şi hăr­ Viorel Martin, şeful ate­ semneze eficienţa măsuri­ torii Mircea Simedrea, Ni-
partidului au fost însuşite ■pentru celelalte utilaje şi in­ nicia colectivului nostru, a lierului proiectare-tehnolo- lor şi acţiunilor întreprin­ co'.ae Lazăr şi alţii. BP'' 'ÎS
deplin şi se materializează stalaţii miniere ce se execu­ unor formaţii cum sînt cele gică, în 1984 au fost asi­ se pe linia promovării pro­ — Promovarea unor teh­
deja in cîmpul fertil al pro­ tă în uzină. Printr-o temei­ conduse de Traian Bora, loan milate în producţie o se­ gresului tehnic. Astfel, nu­ nologii înaintate de lucru, E&wSEB
ducţiei de la U.U.M.R. Criş­ nică organizare a lucrului Oprea, loan Costea, Arpad rie de utilaje şi instalaţii mai realizarea şi folosirea modernizarea şi înnoirea DEVA:
cior. Realizările bune de pî- pe formaţii şi schimburi şi Barath, a muncitorilor Nico- a căror execuţie va con­ în producţie a unor dispo­ unor produse, realizarea Bachus (
nă acum <?u Ia bază argu­ printr-o riguroasă disciplină lae Oaidă, Dumitru llieş şi tinua şi în anii viitori, zitive şi echipamente de de dispozitive, echipamen­ pionul —
mente solide, pe care oa­ tehnologică şi a muncii, în alţii. conferind un grad tot mai mică mecanizare cu înalt te şi instalaţii care uşu­ (Arta); )
menii muncii din uzină le 1984 am executat în plus 104 Argumentul cel mai puter­ înalt de înnoire a produc­ nivel tehnic şi grad de rează munca oamenilor şi Simfonia
concretizează zi de zi in în­ tone piese forjate şi matri­ nic pentru toate realizările ţiei. productivitate s-au concre­ conduc la creşterea produc­ (Modern,
treaga activitate. ţate. Pentru acest an sarci­ obţinute, ca şi pentru cele Anul trecut acest coefi­ tizat in 1984 într-o eficien­ tivităţii — toate iu un a- murgul
— Unul dintre primele şi nile sînt mobilizatoare, dar viitoare, râmîne forţa orga­ cient de înnoire a fost de ţă economică de aproape port direct la sporirea efi­ dern, sal
cofe mai importante aseme­ le vom materializa exemplar. nizaţiei de partid a uzinei. 11,7 la sută faţă de sarcina 400 000 lei. cienţei economice, aprecia­ — seriile
nea argumente este con­ Este hotărîrea întregului nos­ - Avem intr-adevăr o pu­ planificată de 6,5 la sută, Capacitatea creatoare a ză contabilul şef al uzinei, ra); Fru
ştiinţa datoriei — consideră tru colectiv, din rîn'dul că­ ternică forţă politică la iar în anul în curs, în anii colectivului este testată .pe­ Ion Faur. Pe aceste căi, în (Arta);
inginerul Viorel Poenar, di­ ruia se evidenţiază constant U.U.M.R. Crişcior. 61 la sută viitori el va creşte şi mai riodic prin chestionare anul trecut am obtinut e- . Amurgul
rectorul uzinei. Şi cînd spun Samson Florea, Avram lan- din întregul colectiv face mult. în 1985 vor fi intro­ speciale, prin care se so­ conomii de 94 MWh ener­ ring); A'
aceasta, mă gindesc la pa­ cu, Miron Pavel, loan Ştefan, parte din organizaţia noastră gie electrică. 57 tone com­ seriile f
siunea şi dăruirea în muncă Ionel Curtache şi alţii. de partid ' - arată Cornel duse în producţia de serie licită rezolvarea practică, bustibil convenţional. 267 Cuibul s;
alo oamenilor, la spiritul lor - Şi eu cred că hotărî- Ştefan, secretarul comitetu­ unele utilaje miniere. între cu aplicarea efectivă în tone metal, economiile to­ Noicmbri
do angajare revoluţionară şi toare în realizarea sarcini­ lui de partid din unitate. A- care vagoneţi ficşi de 1 mc. producţie, a unor temo teh­ tale la costurile de produc­ Zorro
do continuă autodepăşirc lor de plan sint hărnicia şi vem comunişti cu o vastă ex­ vagoneţi basculanţi de 0,6 nice stringente pentru pro­ ţie cifriadu-se la [X'ste 2.5 (Cultu ral
profesională, conferind ast­ conştiinciozitatea în ' muncă, perienţă profesională, oa­ H o r e a
fel noi valori cantitative, ca­ spiritul de exigenţa şi res­ meni dăruiţi trup şi suflet şi 1 mc, vagoneţi autodes- ducţia uzinei. Aşa au fost milioane lei. In 1935 ne LOMEA:
litative şi de eficienţă pro­ ponsabilitate în 'olosirea muncii, permanente exemple cărcători de 3 mc, maşina consemnate in 1984 nouă amplificăm strădaniile în închis or
timpului de lucru, în exploc-
ducţiei pe caro o realizează. pentru tovarăşii cu care lu­ de perforat cu un braţ inovaţii şi o propunere de aceste direcţii, pentru a e- PETRI L/
Au fost multe momente in tarea maşinilor, în gospodă­ crează. Organizaţii puterni­ MAR.G-130 S ' (omologată invenţie, activitate stimu­ conofnisi cantităţi sp >rite obişnuita
această iarnă extrem de rirea materialelor, afirmă Ni- ce, care mobilizează dinamic deja), se va omologa grupul lată şi mai puternic în a- dc materiale, combustibili rose);
grea care au pus serios la colao Adămuţ, şef echipă lă­ în activitate colectivele de si*
încercare colectivul nostru. cătuşi, secţia I. Aşa muncesc muncitori, care desfăşoară o de hidrocidonare cu dia­ cest an. Intre cei care au şi energie, pentru valorifi­ tii ţll<
impreună cu echipa mea şi metrul de 7-00 mm, dispo­ manifestat un interes deo­ carea superioară a unoi
Şi putem spune cu mulţu­ ne îndeplinim ritmic planul; activitate rodnică pe toate Romeo
mire că am rezolvat in bună realizăm sporuri de produc­ planurile muncii- politice şi zitive de mică mecanizare, sebit pentru desfăşurarea rcsursfc secundare şi creş­ (Steaua
măsură majoritatea proble­ ţie. Aşa vom munci in con­ organizatorice, sint cele de precum şi altele. producţiei, creşterea pro­ terea mai pronunţată a e- BARZA:
melor ivite, asigurind fluen­ tinuare. !a „maşini-unelte" (secretar, Referindu-se Ia necesita­ ductivităţii ■ şi diminuarea ficienţei economice, în spi­ riculoasă
ţă şi eficienţă producţiei. loan Ciocan), „electric" (Sa­ (Minorul
Realizările obţinute în pri­ Secţia a 111-a a ocupat în bin Irimie), „vagoneţi" (Pa­ tea şi implicaţiile directe consumurilor, se numără ritul indicaţiilor date de to­ Legenda
1984 locul I în întrecerea so­ asupra producţiei materia­ varăşul Nicolae Ceauşescu, guratic
mele două luni şi jumătate cialistă pe uzină. Ce argu­ vel Ancateu), „lăcătuşi lll“ ing. Nicolae Brusturean, Sul (Fia
din acest an sînt o dovadă mente au condus la acest (loan Farca), „lăcătuşi II" le a cercetării ştiinţifice şi sing. Traian -Mager, Iosif la. Consfătuirea de lucru GIU-BA
elocventă in acest sens: de­ frumos succes ? (Nicolae Adămuţ). Aş vrea ingineriei tehnologice, Ing. Moraru, Liviu Tod, tehni­ de la' C.C. al P..C R. din fi (Casa di
păşirea cu 1,2 la sută a pro­ - S-a muncit ordonat şi să mai spun, în acest con­ Ion Tudoran, tehnolog la cianul Ştefan Mallc, mais- martie a.c. TEC : V
ducţiei marfă - îndeosebi disciplinat, subliniază ing. text, că oamenii muncii de lel-Il (:
Re seama creşterii producti­ Fabian Oprinesc, şeful sec­ la U.U.M.R. Crişcior, atît co­ Legenda
vităţii muncii —, realizarea ţiei. Oamenii au răspuns la muniştii cit şi nemembrii de Chang:
peste plan a unor însemnate toate chemările organizaţiei partid, şi-au dat cu încre­ Fruntaşii - mîndria colectivului rea de
cantităţi de utilaj minier, va­ de partid, şi-au pus deplin dere votul lor la 17 martie 3 (Casa d
goneţi de mină, piese forja­ în valoare capacitatea .pro­ candidaţilor Frontului Demo­ MERI A:
te şi matriţate. fesională şi de inteligenţă craţiei şi Unităţii Socialiste Este greu ca din cei pe­ melor locuri in secţiile din (secţia a lll-a). Primele trei ţa (Mur
— Deosebit de important creatoare, au rezolvat ope­ pentru ca munca să ne fie ste ii00 de oameni, cîţi care lac parte, fiind ur­ locuri pe uzină, la nivelul tenţie 1î
este modul în care ne pla­ rativ probleme complicate şi mai spornică, viaţa mai îm­ numără colectivul U.U.M.R. maţi, in hărnicie şi reali­ formaţiilor de lucru, le de­ na); Gl
nificăm şi ne organizăm ne-am îndeplinit ritmic toa­ belşugată. insăşi uzina noas­ Crişcior, să faci sublinieri zări, de Nicolae Poenar şi' ţin cele conduse de Pavel reginei !
munca — relevă maistrul Pe­ te prevederile de plan. Pen­ tră va cunoaşte noi ritmuri doar pentru ciţiva. Crite­ Ancateu, loan Oprea şi
tră Tod, de la sectorul for­ tru acest an sarcinile sînt de dezvoltare şi moderni­ riile întrecerii socialiste ii Pompiliu Bolcu (secţia I), Victor Almăşan.
jă; Noi asigurăm integral ne- mai mari, dar posibil de în- zare. aduc însă întotdeauna în Miron Pavel şi Pamlll Su- in acest an, inlrecerea
' fafâ pe cei mai buni. Du­ ciu (secţia a ll-a), Nicolae se desfăşoară la cote ri­
pă aceste criterii îi vom Oaidă şi Dumitru llieş (sec­ dicate din primele luni. Vi in pe
consemna şi noi pe frun­ ţia a lll-a). Rezultatele bune obţinute, tru azi,
N .T .S . centrul atenţiei taşii uzinei — adevărata — In uzina noastră sint angajarea plenară pentru mo as A,
vreme
tem
bil,
» mindrie a colectivului, du­ insă foarte multe lormaţii încheierea cu succes a ul­ a doua
— Partidul şi statul nos­ acest an mai mult de tilaţiei şi reducerea noxe­ pă cum aprecia însuşi pre­ iruntaşe, fiecare aducln- timului an al cincinalului .yal ului
tru dau o atenţie deosebi­ 800 000 lei, pentru îmbu­ lor, împrospătarea propa­ şedintele comitetului de du-şi contribuţii substanţia­ şi pregătirea temeinică a ploi sla
sufla
sl
tă îmbunătăţirii continue nătăţirea microclimatului gandei vizuala pe teme din est.
a condiţiilor de muncă şi de lucru, alimentaţie spe­ specifice, verificarea insta­ sindicat din unitate, Traian le Io realizarea sarcinilor abordării celui de al optu­ minime
de viaţă ale oamenilor, cială, materiale igienico- laţiilor şi optimizarea căi­ Bogaru. de plan - adaugă Traian lea plan cincinal - ştiin- se intre i
grade,
pentru ca activitatea pro­ sanitare, propagandă te­ le- de -'cces In secţii, la Primii trei in întrecerea Bogaru. Le amintesc aici, ţilic fundamentate de Con­ între pi
ductivă să se desfăşoare, matică. ag: “gate şi in. '.-deţii etc. pe anul 1984 au lost, in cu cuvenitele felicitări, pe gresul al Xlll-lea al parti­ de. Dii
locala.
cu siguranţă şi cu maximă în acelaşi scop, al asi­ '■iodie se efectueaz 1 in- ( dine Toma Tomodan — cele conduse de maiştrii dului — dau prilejul afir­
gurării unor condiţii opti­ Si,, -ea întregului perso­ La nu
eficienţă — arăta Graţian nal 'pe linia N.T.S., se or­ şef echipă lăcătuşi, secţia Victor Almăşan, Traian Lu- mării plenare în muncă a lativ fr
Ştefan, responsabilul cu me de protecţie a muncii, I, loan Huhu - şef echipă ca şi Vaier Iga (secţia I), tuturor membrilor colecti­ rul tc
de respectare a lor rigu­ ganizează unele consfă­ Izolat v
probleme de protecţia roasă şi de prevenire a ac­ tuiri, simpozioane şi con­ lăcătuşi, secţia a ll-a şi Pavel Ancateu, Petru Tod vului. slabe. ^
muncii din uzină. La cidentelor şi îmbolnăviri­ cursuri, noul cabinet de Traian Bora — şef echipă şi Pavel hlurşan (secţia a modera’
ost.
Ce
Pagină realizată de
U.U.M.R. Crişcior au fost lor ' profesionale, la nivelul protecţia muncii fiind de lăcătuşi, secţia a lll-a. De ll-a), loan Oprea, loan DUMITRU GHEONEA si depuner
(Meteor
alocate în 1984 fonduri în- secţiilor s-au luat măsuri Un real sprijin în aceste altfel, ei sînt ocupanţii pri- Costea şi Arpad Barath LIVIU BRAICA ciu Dar
sumînd 725 000 lei, iar în privind îmbunătăţirea ven- direcţii.