Page 75 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 75
I JOI, 21 MARTIE 1985 Pag. 3
O întrecere
CAMPANIA A0RICOLA DE PRIMĂVARA
a voinţei ID11L0C TEMĂTORII
26080 kg cartofi-—producţie medie la hectar
(Urmare din pag, 1}
In anul trecut, la C.A.P. (avînd tuberculi de dimen menea, cooperatorii Corne tă. De aceea a adus for AVEŢI CUVINTUL ţ
Ostrov cultura cartofilor siuni mai mari) şi de lia Predoni, Ilona Anghe- maţii diverse, cu un bun „în staţia lila, ca în orice gară, există o sală de aş- ţ
a ocupat o suprafaţă de 51 000—55 000 cuiburi la loni, Pâraschiva Brăilă, nivel de pregătire. Pot fi teptare clasa a ll-a (sala de aşteptare clasa I s-a des- |
100 hectare, de pe care s-a hectar la soiul Desiree. Marioara Lăpăduş, Olivia amintite montajul literar- fiinţat demult). Iarna sau vara, cu bilete de clasa I sau
realizat o producţie medie Reglajul maşinilor s-a fă Opric şi alţii asigură a- muzioal, brigada artistică, de a doua, cu toţii folosim aceeaşi sală unde, dacă iarna
de 26 080 kg tuberculi la cut la 70 cm-între rînduri, plicarea la timp şi de ca nu e cald, cel puţin nu ne bate vîntul. Nemulţumirea
6,30 litate a lucrărilor stabilite. obiceiul de nuntă, grupul
.mi- hectar, depăşind prevederi astfel îneît să putem efec vocal, obiceiul de iarnă şi noastră vine de la gradul redus de civilizaţie al unor că
nea le planului cu 3 080 kg la tua mecanizat erbicidarea Pornind de la experien- formaţia de teatru. S-au lători. Deşi în sala de aşteptare există un afiş care aver
7,00 hectar. Ca urmare, s-au şi combaterea dăunători • ţa dobîndită, acţionăm cu tizează că fumatul este interzis în acest spaţiu, ei îşi
lăs- livrat suplimentar la fon lor. înainte de plantat se toate forţele şi mijloace remarcat grupul vocal ^ aprind fără jenă ţigările şi transformă sala în afumă-
t o- mixt, valoros nu numai
olae dul de stat peste 300 tone adună pietrele şi nivelăm le pentru ca şi în acest prin repertoriu, ci şi prin toare. Dacă ei nu respectă de bunăvoie nişte reguli de
ista cartofi, înregistrînd im obligatoriu terenul, iar an să obţinem recolte su comportare în colectiv, atunci ar trebui să se găsească
erul patul germinativ este pre perioare de cartofi la hec costumul vechi, autentic şi cineva din personalul staţiei care să le amintească de
etin portante beneficii la aceas colectivul folcloric care a
>un- tă cultură. Iată cum s-a gătit grădinăreşte. tar de pe întreaga supra montat scenic obiceiul de aceste reguli. Dar nu se găseşte. Personalul C.F.R. de
[0,00 lucrat practic pentru ob In vederea combaterii faţă. în acest scop, din aici nu catadicseşte să facă acest lucru, dar nu o dată
L0,05 ţinerea rezultatelor amin buruienilor am utilizat er- ceie 100 hectare pe care iarnă al „Cerbului", cîndva nici măcar nu mai anunţă trenurile care intră în staţie",
ului valorificat doar la Rîu Mic.
• e a tite. bicidui Nata, precum şi vom face fertilizarea cu Alături de Răchitova, co ţ (Un grup de navetişti din Ilia).
mo- îngrăşăminte organice avem
etin transportat gunoi de grajd muna Densuş dovedeşte că SESIZARI-SOLUTÎI
tem se înscrie între localităţile
11,35 pe mai nîfrlt de 60 de hec hunedorene cu amplă miş
ule- tare, acţiunea fiind în pli o Ne-aţi scris, tovarăşe a asociaţiei şi a locatari
Din nă desfăşurare. Sămînţa care artistică. Tot ceea ce Titus Gagea, din Hune lor blocului, I.G.C.L. tre
[ui ; Amplasarea culturii s-a Sencor. în scopul comba 1 a prezentat a fost de un îm doara, despre o serie de buia să vă încaseze con
ico- făcut, alegînd soluri uşoa terii bolilor şi dăunătorilor necesară este asigurată şi bucurător nivel artistic.
ran- cînd temperatura, va per nereguli în legătură cu travaloarea reparaţiilor
13,00 re, după cereale păioase. am folosit produsele De mite trecem la sortarea ei. S-a dovedit iniţiativă pe blocul în care locuiţi şi necesare ca urmare a
:iub Obligatoriu pe aceste te cis, Birlane, Danex şi Vi linia abordării unor genuri o serie de servicii ce vi spargerii caloriferelor. La
ule- renuri facem arătura de ran în dozele stabilite prin De asemenea, sînt revi mai puţin căutate de aşe
u -
uzi- zuite, reparate Şî i ecep- zările rurale: grupul vocal se fac. Scrisoarea a căr- apartamentele neocupate
scă; vară. Cunoscînd că o in tehnologia culturii. ţionâte maşinile ’de plan cetat-o I.G.C.L. Hunedoa s-au blindat conductele
lare fluenţă hotărâtoare asupra Ca lucrări de întreţi tat şi întreg setul de cameral de la Peşteana, ra. E lung răspunsul, dar de apă caldă şi rece. Re
LC,25 producţiei o are fertiliza nere s-au făcut rebilonatul, ansamblul folcloric „Densu- vom încerca să-l sinteti pararea instalaţiilor în
ică; două praşile mecanice şi utilaje ce le folosim la şiana". Inedite —- dansu
ilui; rea, pe întreaga suprafaţă cultivarea cartofilor. Coo-' zăm. Taxele comune au apartamentele ocupate .
iri ; am aplicat cîte 37—40 tone una manuală. Tractoriştii peratorii şi mecanizatorii rile mixte de la Peşteana alt cuantum deeît cel de cade în sarcina locatari- )
ră ; gunoi de grajd la hectar. Cornel Niculescu, Ion Iosi- cunosc bine tehnologia cul (sobrietate, eleganţă, costu care vorbiţi dumneavoas lor. Despre continua i- t
:al ; In perioada de iarnă s-a maţie impecabilă) şi gru
lla- voni. Ion Brăila, Axente turii, elementele noi v apă tră, deoarece, după cum nundare a subsolului blo- ?
in- făcut şi fertilizarea cu în Dumulescu şi Dumitru rute fiind dezbătute şi la pul de colindători din ace vă este cunoscut, costul cului cu ape uzate, sem- I
grăşăminte chimice com Bogdan au acumulat o învăţămîntul agrozootehnic laşi sat. gigacaloriei s-a majorat. natarii răspunsului ne in- ţ
un (
irea plexe, folosind cîte 170— bună experienţă în aplica de masă, ceea ce ne dă La formaţiile artistice de Cunoaşteţi probabil că formează că vor face e- i
ului 220 kg substanţă activă la rea tehnologiei specifice Certitudinea obţinerii u- la Sarmizegetusa s-a văzut statul compensează tri vacuaren acestor ape de J
aio- hectar, precum şi 80—96 nor recolte sporite la grija pentru repertoriul a- \ mestrial, băneşte, accas- câte ori asociaţia o va ţ
în- kg îngrăşăminte potasice culturii cartofilor, dove
Lerii dind o răspundere deose hectar. les, calitatea interpretării ^ tă majorare, compensaţie cerc, dar pe cheltuiala t
sîntem
siguri
!3,30 la aceeaşi unitate de supral bită faţă de soarta recol PUIU MASTRAGHIN, şi a costumului popular. , rio de 'care, cî„u„ cifru„î locatarilor, întrucît unii ]
faţă. Fertilizarea a fost tei pe care o au angajată inginer şef O notă aparte pentru dan beneficiaţi şi dumnea colocatari distrug coloana ţ
completată cu 100—120 kg in acord global. De ase Io C.A.P. Ostrov satorii de la Păucineşti, ca voastră. Caloriferul de pe de scurgere. Locatara ca- i
îngrăşăminte complexe sau re au scos din lăzile de casa scării a îngheţat re a ocupat abuziv apar- 1
nitrocalcar substanţă bru :£ît zestre costumele vechi de astă-iarnă pentru că uşa tamentul 51 va fi evacua- J
tă la hectar. Sămînţa, din"- A; ES când lumea, dar atit de de intrare în blocul . dv. tă, iar degradările pro- ţ
soiurile Desiree şi Ostara, susţinute pentru strălucitoare în permanen şi ferestrele de pe casa
lui L duse apartamentului pe ^
am- din înmulţirea I, am sor ţa frumuseţii lor dată de scării nu mai aveau gea care l-a părăsit îi vor fi l
I-II tat-o cu deosebită grijă, m, ■ „ opinci, eolţuni, cămăşi muri. în mod normal,
IA : înlăturînd toţi tuberculii V!>il 5zî8 lJ! i lungi, lipsite dc parodia pentru această neglijenţă imputate. ^
erii necorespunzători. Plan ta sclipieiunilor.
A- rea s-a efectuat începind (Urmare din pag. 1) pată cu culturi păioase". La Totesti s-au remarcat ÎNTREBĂRI-RĂSPUNSURI ‘ j
Mo- din a doua jumătate a Şi la Sannizegetusa, în grupul de fluieraşi şi for Adam îacob — Dobra. gii 20/1967, tinerii între ^
ciu! lunii martie, cînd tempe — în jur dc 50—55 de oa livadă se execută tăierile maţia dc dansuri instruite Pensionarii de gradul III 16—17 ani beneficiază de |
i că ratura în soi a ajuns la meni care împrăştie gu la pomi şi fertilizarea cu de inimosul animator cui-, de invaliditate nu sînt un concediu legal de o- «
lii re 5—6 grade Cclsius. Maşi noiul. Fină acum am îm îngrăşăminte organice şi turnl Cristian Petrişor. scutiţi de paza obştească. dihnă de 21 de zile lu- 1
NI : nile de plantat au fost re prăştiat 2 100 tone pe o tratamentul II fitosanitar. Singura comună care a Grigore Mocan u — om crătoare, iar cei în vîrstă ţ
(Pa- glate cu mare precizie, pen suprafaţă de 50 ha. în* ce La tăieri se aflau cei 22 făcut oarecum excepţie a al muncii în construcţii. de 17—18 ani —- de 18 ^
tru a realiza o densitate-
1 de peste 46 000 cuiburi la priveşte feirtilizărHe chimi de cooperatori- din echipa fost Unirea, cu potenţial Prea puţine date ne daţi ziie lucrătoare. Pentru .
condusă de. Victoria Dum-
a) : ce, ele au fost încheiate artistic modest. ca să vă putem furniza stabilirea dreptului res- )
r (7 hectar la soiul Ostara pe întreaga suprafaţă ocu bravă. stropiri le le efec- Pe ansamblu însă, intre- un răspuns clar. Trebuie peetiv, se are in vedere i
NI : luau ni ecanizn torii Petiu cerea a purtat am Planta să ştim ce vîrstă aveţi, vârsta împlinită la 1 ia- ?
r—ii Servetis cili şi ’ŞtesL m Dă- sil ădaniei de a doved că cîţi ani aţi lucrat, ce me nuărie al anului calenda- !
• A
VN : 'd i t ; . t e a c i l i n d r i l o r nescu, iar c < oop tra torii V această zonă se inscrie serie aveţi. ristie pentru care se pre- ^
's'S
Glieor-
a şi
Scumpi ia /ttj;
ca •e pot
u 1); i’be Gr os' 't: ar sport 1U gu- în rîndul celor facă mai Gabriel Mohor, Nălnţi. tinde dreptul la conce- »
:
şi trebuie să
ul); lUimoe d.r. pap >) stnţljg: etci Aici, la una noi cu âteiaje le şi- 1 apli- m rit. Important acu ii este Potrivit prevederilor Lc- din. ;
ne- cau la rădăcina pomilor. să se menţină.
ito- dintre gropi — în care se
O Dar, mai este un „ca află montat utilajul pentru
păt" ..1 produsului, la cele turbarea unui cilindru cu 4 4
trei cuptoare pentru fontă. crustă dură indefinită du- „Problema uo cuvânt descifrat
(Şi aici există un „mai îna pl^jţ,— am asistat Ia o a-
*82
RA- inte" : pregătirea oalelor devarată... cursă contra- Planeta „Metalia", de din acelaşi material. Are Gică, un băiat simpatic, — concluziona şi soţia
de turnare, prin căptuşite,
aparat
cronometru.
Acest
pe- de către zidarii Nicolae de măsurare a vitezelor a unde a zburat spre noi proprietatea de a se face cu mustăcioară şi halat lui II.
i-ii Dorohoi. Vistirm Niculcscu. fos.t mînuit de şeful de robotul T.r. Nichel (alias- înti-o Clipă invizibil şi albastru, care promite să Tinichel asimila rapid
'IE : Vasiie -Jelor ş.n.). Topito- schimb, iar ceea ce se în- Tinichel !), se află Ia o de a fugi, in următoarea se ocupe direct de... pro totul. O primă concluzie:
sin- tîmpla ne-a 'explicat teh distanţă de mii şi mii de clipă, Ia zeci de kilome blemă ! problemă e ceva care lip
Rin- rul Petric- Băluşe ne ex nologul atelierului, sing. kiloparseei faţă de pă- tri depărtare. Este îndo Pe ecranul lui Tinichel seşte I îşi întări această
:OA- plică: „Feroaliajele,, cilin loan Ciorogar: „Pentru fu mînt. Nu. s-a născut încă pat — în loc de vitamine — care, invizibil, îşi dez explicaţie prin cercetările
>ress drii scoşi din uz de unită- ' radiotelescopui care s-o ulterioare... Un cetăţean
tăţile' siderurgice şi tri sul inferior — 30 de secun — cu... programe. în fine, morţea circuitele lingă un
I-IA* de (câte 50 kg/see.), pentru „vadă". A fost descoperi din Cugir a cumpărat din
erii- mişi pentru refoiosire, tă din pură intîmplare, are un ecran pe care afi reşou — se afişă imediat: magazin o cameră com
AZI: fonta specială „Vlăhiţa", tăblia cilindrului — 50 de îrvti'-o noapte cu lună trei şează, cu un aer juvenil, „Tată, un cuvî-nt nou şi binată, fabricată tot la Pe
clor fonta de turnătorie „Călan" secunde (cîte 300 kg/sec.), sferturi, de Metalia Pot însă destiil de aristocra interesant. Ce o fi în- trila. Acasă a constatat
’asâ- şi celelalte materii din ca iar pentru fusul superior coavă. care i-a împrumu tic, tot ce-i trece prin semnînd ?“. Oricît îşi în că mobila are multe... pro
— aceleaşi, timp şi canti
ţialâ re fabricăm fonta pentru tat i numele pentru dic cristale, de cele mai mul- roşi sîrmele proprii, nu bleme, deoarece îi lipseau
cilindri trebuie să fie de tăţi, ca la cel- inferior. A- 7
Si ţionarele... astroumoris- destule. Directorul între
li ca- calitate. Lucrăm direct cu ceştia sînt parametrii sta tice I (n treacăt fie spus, prinderii a luat măsura
biliţi pentru un produs de
: A- laboratorul". înaltă calitate". domnişoara Potcoavă lu F O I L E T O N să i se trimită o nouă
Limi- Cu ajutorul pirometrutui Vitezele de turnare au crează ca radioestezist garnitură. La Cugir s-a
[’atăl optic topitorul măsoară crescut în ultimii ani. La principal Ia biroul pro con.statat că şi acesteia
„gradele" fontei clin cuptor. gramarea şi urmărirea DIN AVENTURILE LUI T.I. NICHEL îi lipsesc piese şi acce
„Pentru o deplină concor fel, producţia atelierului. fierului (PUF), din Antre sorii. Au fost completate
danţă între temperatura Ponderea o deţin cilindrii priza generală pentru re te oiâ fiind vorba de în reuşi să găsească un răs cu altele, din cea veche.
fontei lichide şi cea a uti cu crustă dură indefinită, cuperarea elementelor me trebări — dovadă certă puns. Cuvîntul „proble Numai încurcături !
lajului de turnare („luată" apoi cei din fontă cu gra talice din elemente ne a... precocităţii ! mă" fu aşezat, deci, pri După o astfel de expe
cu termocuplul de contact)" fit nodular care înlocuiesc, metalice topite (AGRE Tinichel a ajuns ia noi mul pe policioara de ra rienţă dramatică, lui Ti
pe:. cu deosebit succes, cilin
lî)85: — ne-a declarat ing. Ioan drii de laminor cu paletă MENT). din curiozitate... calcula rităţi. nichel i s-au zbiriit toţi
fru- Pe • scurt, robotul T.I. tă. Imediat a şi început Ambiţios din... fi re, Ti- conductorii de frică să riu
iria- Dăncescu, şef de schimb, din oţel. să tragă cu felinarele pe nichel urmări taximetrul încapă pe mina celor de
i. In numindu-ne, de fapt, o Pe februarie 1985, pro» Nichel, foarte tînăr (n-a
i ter nouă condiţie a calităţii ducţia marfă , a crescut cu împlinit nici măcar o ste tot, să ciulească bine care transporta cana la secţia Petrila. Ar fi
ibile cilindrilor, prin respecta R.K. !), sc trage din pă antenele, să-şi vîre .trom peaua, ajunse pînă în ho fost, categoi'ic, descom
1 va 0,14 la sută, cea globală rinţi cu circuit nobiţ. E pa inox unde nu-i fierbe lul cetăţeanului (bineîn pletat. Ecranul său, cu
lerat rea căreia se evită crăpă cu 3,24 la sută, în condi
urile turile, rebutul. ţiile micşorării pierderilor de sîrrnă aleasă ! „T“ vine oala. E ca un spiriduş o- ţeles, fără maşină, numai cristale de cunrţ fidele,
irin- de la turnătorie, ,;I" de la braznic. După ce s-a con cu canapeaua), asistă la a afişat: „Problema nu
şi 6 ' Pe firul... temperaturilor, tehnologice admise (deci, indigo şi „nichel", de la vins că pe aici e rost despachetare şi, apoi, ia mărul unu este lipsa de
dme însoţindu-i (numai cu pri- ■ creşterea calităţii !) cu 0,38
g ra viren) pe macaragiii Tu- la sută. el însuşi. Demografie in să-şi adape din plin ter telefonul lui „H" către răspundere în expedierea
re aţă tensivă pe Metalia ! Ti- minalele cu experienţe nevastă-sa : . „Dragă, e o produselor I Remediile ?
dor Berbec, Emilinn Puş . Calitatea înaltă a pro noi, s-a pus pe treabă. problemă, canapeaua este La îndemlea şc'iloi
caş sau Siminic Ghcrgan, ducţiei din februarie 1985 nichel are un bec căprui
î re- ajungem la turnarea pro- permite fabricarea (din şi unul albastru, unul Prima „dispariţie", la numai din lemn". „Bine' A clipit c.: luminiţe,
ce- roşu şi altul verde, plus poarta secţiei de mobilă dar din ce vrei să fie ?“. şi-a ridicat în t. trom
aros. priu-zisă. Chiar cele opt fonta nepierdută !) a 3 ci o serie de alte luminiţe Petrila. Cetăţeanul II. din „Vreau să spun că n-are pa de nichel şi a dispă
isori gropi de turnare — cu a- lindri de laminor: doi cu rut. Unde va mai apare
sufla dîncimi între 5—10 metri crustă dură indefinită şi multicolore care sclipesc Petroşani achită costul nimic în afară de lemn.
din cînd (şi cum) nu te aş unei canapele pentru hol. Lipseşte chestia aia cu Tinichel ? Să vedem. Am 1
cu — folosesc pentru asigura unul „nodular". La nivelul tepţi. In loc de nas are „Nici o problemă !" îi spu arcuri, pe care te odih devenit şi noi curioşi.
iură. rea unei bune calităţi a unui an, eficienţa — iz- ne şeful secţiei. „Nici o neşti". „Asta chiar că *
ervi- produsului, prin evitarea vorîtă numai din calitate o trompă inox, iar urechi problemă !" îl asigură şi este o mare problemă !" S. ROŞCARIU |
curenţilor de aer, menţine — se multiplică de zeci de le sînt înlocuite cu antene
rea unei temperaturi con- ori. r / »ni # i
