Page 77 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 77
CONSILIUL DE STAT ĂL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
D E C R E T
PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
In temeiul articolelor 4(i şi 54 din Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
D e c r e t e a z ă :
ARTICOL, UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în prima sesiune
a celei de-a noua legislaturi în ziua de 28 martie 1!)85, ora 10.
N1COLAE CEAUŞESCU
preşedintele
Republicii Socialiste România
Anul XXXVII, nr. 8 508 VINERI, 22 MARTIE 1985 4 pagini - 50 bani
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU DOUĂ DECENII DE PREFACERI
_________________________________ _______________ 9______________________________________________________________
ÎNNOITOARE PE MELEAGURILE
epoca marilor împliniri socialiste JUDEŢULUI HUNEDOARA
, . , , I
(pagina a 2-a) *
de ani de la istorica plenară a C.C. a! P.C.R., care a ales
în fruntea partidului pe tovarăşul ICQLAE CEAUŞESCU CAMPANIA AGRICOU DE PRIMĂVARA
Astăzi, se împlinesc 20 de cele mai adinei transfor Acţiune de masă la curăţarea
ani de la istorica plenară mări în toate domeniile vie
a C. C. al Partidului Comu ţii materiale şi spirituale. 7 7
nist Român, care a ales pe Aşezînd în centrul Progra şi fertilizarea pajiştilor naturale
tovarăşul Nicolae Ceauşescu mului făuririi societăţii socia
în înalta funcţie de prim- liste multilateral dezvoltate
secretar al Comitetului Cen progresul rapid şi moderni Mai târziu ca în alţi ani, executiv al consiliului
tral al partidului. La numai zarea continuă a forţelor de totuşi primăvara şi-a intrat popular — am antrenat,
două luni, o altă plenară a producţie, extinderea bazei în drepturi. Acum, îna alături de membrii coope
C. C. al P.C.R. a adoptat tehnico-materiale, sub influ intea începerii lucrărilor rativei agricole, lucrători
documentele pentru cel de enţa permanentă a gîndirii de pe ogoare, este timpul din" tonte unităţile econo
al IX-lea Congres al Parti t o v a r ă ş u l u i Nicolae potrivit pentru a se acţio mice şi instituţiile dc |iw
dului Comunist Român, care, Ceauşescu, partidul a funda na cu toate forţele la cu raza comunei. Au răspuns
intr-o unanimitate impresio mentat şi elaborat un im răţarea şi fertilizarea pă chemării noastre oameni
nantă, a ales în funcţia su portant număr de progra şunilor şi fîneţelor natura ai muncii de la coloana
premă în partid pe tovară me, care însumează armo le în vederea asigurării U.M.T.C.F., secţia dc in
şul Nicolae Ceauşescu - nios orientările esenţiale, ja furajelor necesare animale dustrializare a lemnului,
hotărîre pe care comuniştii, lonează efortul naţional spre lor în perioada de păşunat cooperativa de producţie,
întregul nostru partid şi perfecţionarea întregului sis şi pentru iarnă. In nume achiziţii şi desfacerea măr
popor au primit-o cu deo tem de relaţii de producţie roase localităţi din judeţ furilor, ferma de produc
sebită satisfacţie şi mulţu şi sociale, valorificarea su au fost deja întreprinse ţie a întreprinderii dc
mire sufletească. perioară, eficientă a acumu acţiuni de masă po pajiş pajişti Deva, dispensarele
Acum, fa două decenii de lărilor de pînă acum, per tile naturale. uman şi veterinar etc.,
la plenara din martie 1965, fecţionarea organizării şi O asemenea acţiune s-a care au venit in număr
putem spune cu certitudinea conducerii economico-socia-
pe care numai faptele, rea le, creşterea contribuţiei cer
litatea viguroasă de azi cetării ştiinţifice la dezvol IN COMUNA DOBRA
ne-o pot oferi, că opţiunea tarea de ansamblp a socie
politică majoră de atunci tăţii româneşti,
s-a dovedit pe cit de inspi în perioada trecută de la organizat marţi, 1!) martie mare, în frunte cu condu
rată, pe atit de larg des Congresul al IX-lea, partidul a.c., în comuna Doimi. Mo cătorii unităţilor respec
chizătoare de noi perspec a propulsat cu energie spo bilizaţi de comitetul co tive.
tive de dezvoltare economi- rită dezvoltarea şi afirma munal de partid si consi ... Munca era bine orga
co-socială a României. Prac rea mai puternică a ştiin liu! popular, sute de ce nizată. Bărbaţii tăiau ve
tic, procesul constructiv con ţei, învăţămîntului, culturii, tăţeni din satul de centru, getaţia lemnoasă şi nive
dus de partid, de secretarul a activităţii de formare a din Roşea ni, Răd u Ieşti şi lau muşuroaiele, femeile şi
său general, t o v a r ă ş u l omului nou, a democraţiei Mihăieşti au participat la elevii administrau azotu
Nicolae Ceauşescu, a intrat socialiste, muncitoreşti, re curăţarea şi fertilizarea u- lui de amoniu şi sămînţa
pe făgaşul amplificării, adin- voluţionare, practic, a tuturor nor mari suprafeţe de pă de iarbă. Transportul sa
cirii şi diversificării, pe cel resorturilor materiale şi spi şuni si fineţe. cilor cu îngrăşăminte şi
af înnoirilor şi modernizări rituale ale societăţii. In păşunea numită „Dea sămînţă îl efectuau, cu a-
lor fără precedent. Evocind cei 20 de ani lul calului" din apropie telajeie, cooperatorii Maria
Sub influenţa binefăcătoa trecuţi de la plenara din rea salului Dobra se aflau şi Viorel Nemeş şi Aurel
re a personalităţii strălucite martie 1965, comuniştii, toţi la lucru aproape 20(1 de Mibuţ.
a secretarului general al acestora un inalt spirit re vitoare la România, ţară so oamenii muncii din judeţul oameni — tineri şi virstnici. Ne apropiem de un grup
partidului, ţara noastră a voluţionar, de largă mobili cialistă în curs de dezvol Hunedoara, omagiază cu bărbaţi si femei, elevi ai de lucrători de la coope
străbătut în cei 20 de ani o zare a tuturor forţelor ma- tare, premisele trecerii ia deplină mîndrie patriotică şcolii generale din locali raţie, care tăiau lăstărişul
perioadă de profunde pre terial-financiare, ştiinţifice şi stadiul de dezvoltare medie tate. -Se muncea eu tra crescut într-o porţiune de
faceri revoluţionare în eco umane, in acest mod, în pe în condiţiile înfăptuirii exi toate împlinirile de pină gere de inimă, intr-o at păşune. De la Adrian
nomia şi structura socială, în rioada ce a trecut de la acum pe plan intern, ca şi mosferă de voie bună, la ('oştea, p r e ş e d i n ţ e i e
gîndirea şi existenţa oameni Congresul al IX-lea, partidul genţelor noii calităţi in toa iniţiativele de larg ecou in tăierea lăstărişurilor şi spi t’.P.Â.D.M. aflăm că din
lor, în transformarea în şi-a elaborat Programul fău te domeniile, ca să ne re ternaţional ale României nilor, imprăştierea muşu 50 dc lucrători prezenţi,
tregii societăţi. ferim doar la citeva dintre orientate spre apărarea pă roaielor, administrarea ma cei mai harnici s-au dove
In cei 20 de ani de cînd ririi societăţii socialiste mul ele. cii, înlăturarea din viaţa nuală a îngrăşămintelor dit a fi Alexandru Biro,
se află în fruntea parti tilateral dezvoltate şi de Definind drumul parcurs mondială a pericolului ter chimice şi la supraînsă-
dului, tovarăşul Nicolae. înaintare a României spre d la Congresul al IX-lea mînţări. TRAIAN BONDOR
e
Ceauşescu a determinat mu comunism, in care se regă drept „Epoca Ceauşescu", monuclear, a subdezvoltării, — La acţiunea dc astăzi MIRCEA LEPADATU
taţii esenţiale 'in gîndirea sesc concepte şi clarificări partidul şi poporul au o foametei şi ignoranţei, pentru — preciza loan Fonoage,
teoretică şi practica socia pentru o largă perspectivă deplină justificare, ea carac. o lume moi bună şi mai \ iceproşedinlcle biroului (Continuare în pag. a 3-a)
lă a partidului, imprimînd istorică, intre care cele pri terizindu-se cu adevărat prin dreaptă.
iŞy v' - •
ei
•Şv
Ctitorii hunedorene în ultimii 20 de ani — dsnşii ani ai realizărilor pe multiple planuri in Epoca Ceauşescu, Fotomontaj de NICOLAE GHEORGHIU
