Page 78 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 78
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMUL
EPO
epoc
DOUA DECENII DE PREFACERI ÎNNOITOARE PE MELEAGURILE JUDEŢULUI HUNEDOARA
Industrializarea — temelia 0 agricultură în plin avînf
progresului multilateral • In vederea creşterii producţiei agricole şi a contri
buţiei acestei ramuri la ridicarea calităţii muncii şi vieţii
Partidul nostru comunist, personal tovarpşul Nicolae întregului nostru popor, agricultura hunedoreană a be
Ceauşescu dau o atenţie cu totul deosebită industrializării neficiat în ultimele două decenii de un amplu program
pivot al întregii dezvoltări economico-sociale a patriei, de investiţii, numai în perioada 1980-1984, acestea însu-
mînd aproape două miliarde lei.
al progresului şi prosperităţii poporului.
• Comparativ cu anul 1965, numărul tractoarelor a
Urmare a acestei politici de industrializare dinamică, sporit în anul trecut de 2,4 ori.
judeţul Hunedoara a ajuns azi o considerabilă forţă a • Suprafeţele amenajate pentru irigaţii s-au extins de
economiei naţionale. la 430 la peste 7 390 hectare.
• In aceeaşi perioadă, o continuă dezvoltare şi mo
• In cei 20 de ani de cind în fruntea partidului se dernizare a cunoscut sectorul zootehnic, care acum cu
află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în industria judeţului prinde mai mult cu 37 700 bovine, 124 000 porcine, 43 000
ovine şi 2 039 000 păsări.
au fost investite fonduri de peste 55 miliarde lei.
• Valoarea fondurilor fixe deţinute de C.A.P. şi aso
• Dinamica viguroasă a industriei a făcut ca popu ciaţiile intercooperatiste este de peste 5,9 ori mai mare
laţia din judeţul Hunedoara ocupată in acest sector să decît în 1965.
fie mai numeroasă, în 1985, cu aproape 33 la sută, fată • în 1984 cantităţile de produse care s-au livrat la
de 1965. fondul de stat au fost aproape de 4 ori mai mari la grîu,
de 14 ori la cartofi, de aproape 10 ori la legume, de pe
® Numărul unităţilor cu producţie industrială a cres ste 7 ori la carne şi de aproape 4 ori ia lapte, faţă de
cut de la 45 la 122, iar producţia industrială anuală a cele realizate în 1965.
judeţului nostru a crescut de la 10,9 miliarde lei în 1965,
la 42,9 miliarde lei în 1985.
® Ritmuri accelerate de creştere a cunoscut producţia Noile coordonate
fizică, sortimentală, azi fiind mai mare cu 241 la sută
la energie electrică, pc^. 80 la sută la cărbune brut ex ale vieţii spirituale
tras şi aproape 85 la sută la cărbune net, 220 la sută la
minereuri complexe, mai mult de 50 la sută la cocs me Pentru instruirea şi educarea tinerei generaţii ca şi
talurgic, 100 la sută la fontă, 72 la sută la oţel, 100 la pentru ridicarea vieţii spirituale a localităţilor hunedo-
sută la laminate etc.
rene, în ultimele două decenii s-a construit o largă re
ţea de şcoli şi aşezăminte de cultură.
® Prin dezvoltarea şi modernizarea în ritmuri accele • Numărul unităţilor preşcolare a crescut de la 140
rate a industriei, azi valoarea fondurilor fixe ce revin unui în 1965 (cuprinzînd 7 026 de copii), la 271 în prezent, cu i
om al muncii din industria hunedoreană însumează mai 20 491 copii.
mult de 455 000 lei. i
Comuniştii — promotori • Atelierul-şcoală, o noţiune necunoscută în unităţile
® Producţia globală industrială a crescut intr-un ritm de învăţămint de acum 20 de ani. Astăzi, în şcolile gene l
rale şi liceele hunedorene funcţionează 379 ateliere-şcoa-
mediu anual de aproape 9 la sută. ai spiritului revoluţionar lă, in care elevii deprind îndeletniciri practice şi se pre
gătesc, prin muncă, pentru muncă. I
® In acelaşi timp productivitatea muncii înregistrea In cei 20 de ani trecuţi de la plenara din martie 1965 • în unităţile de invăţămint au fost amenajate 1 129
ză un procent de creştere de peste 171 la sută. de cabinete şi 379 laboratoare de specialitate, care asi i
a crescut considerabil forţa organizaţiei judeţene de
partid, care acţionează cu spirit revoluţionar pentru pro gură o temeinică însuşire a disciplinelor şcolare.
gresul economico-social al judeţului. Numărul membrilor • în urmă cu două decenii, în judeţ funcţionau 11 li i
cee, cu un număr de 5 300 de elevi. Astăzi, în judeţ işi
de partid depăşeşte, in prezent, cifra de 104 000. desfăşoară activitatea 28 de licee in care se pregătesc i
Hunedoara — mare aproape 62 la sută, ţăranii 10,5 la sută, iar femeile repre 26 851 elevi. 22 dintre acestea sint licee industriale, cu c <
•
Din efectivul total, muncitorii deţin o pondere de
producător de materii zintă nu mai puţin de 31,3 la sută. profil minier, siderurgic, energetic, de construcţii şi agro r \
industrial.
Membrii de partid reprezintă aproape 19 la sută
•
In judeţul Hunedoara se desfăşoară o bogată acti
•
din totalul populaţiei, 34 la sută din populaţia ocupată vitate culturală, cu o dotare pe măsură : 7 case de cul
prime şi energie şi aproape 34 la sută din totalul personalului muncitor tură, 6 muzee, 361 cămine culturale, 165 biblioteci cu r
din unităţile economice.
Important rezervor de materii prime şi resurse energe • O pondere considerabil mai mare deţin comuniştii 1,4 milioane volume, 25 cinematografe cu sediu propriu. (
Festivalul naţional ..Cîntarea României" este creaţia
•
tice, judeţul Hunedoara asigură zilnic economiei naţio din ramurile die bază ale economiei judeţului: energie e- ultimului deceniu — ctitorie spirituală a secretarului ge
nale apreciabile cantităţi de cărbune, minereuri cuprifere lectrică — 49 la sută, mineritul carbonifer — 37 la sută, neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De la r
şi complexe, energie electrică, diferite alte sortimente mi mineritul metalifer - 56 la sută, metalurgie - 46 la sută prima sa ediţie, numărul formaţiilor artistice ale maturilor s
nerale. etc. s-a dublat (de la 1 269 la 2 392), iar, ale elevilor a ajuns c
• Expresivă este şi structura profesională. Din totalul la 2 369. I'
• La sfîrşitul actualului cincinal, Valea Jiului va asi inginerilor, de pildă, proporţia comuniştilor este de 52 • Numărul cercurilor şi cenaclurilor literare a ajuns 2
gura 50 la sută din necesarul de cărbune pentru cocs la sută, la subingineri este de 46 la sută, la tehnicieni în prezent la 42. I (
şi semicocs al României, iar pînă in 1990 circa 80 la — 73 la sută, la cadre didactice - 63 la sută. X
sută. t
'J
• Puterea instalată în centrale electrice a crescut de c T
la 386 MW la 1 662 MW, judeţul Hunedoara situindu-se Pentru bunăstarea T
azi pe primul loc pe ţară la producţia de energie elec (
trică livrată sistemului naţional. c /
celor ce muncesc I
I
ş
« Creşterea sistematică a veniturilor oamenilor muncii,
realizată pe calea majorărilor de retribuţii dar şi pe cea r
a înmulţirii surselor de venit din retribuţie pe fiecare fa ’l 1
milie, a făcut ca venitul realizat din muncă să alcătuias r
că baza trainică a nivelului de trai. Astăzi, într-o fami c
lie hunedoreană, medie, aproape două persoane sînt c
retribuite. Retribuţia medie a crescut în acest timp de r r
2,8 ori. T
® Volumul desfacerilor de mărfuri a cunoscut în a- 1
ceastă epocă dimensiuni spectaculoase : de la ceva mai r ţ
mult de 4 000 lei pe locuitor în 1965 la peste 13 000 Iei i
in 1984. Saltul s-a realizat în creşterea consumurilor pe (
locuitor, dar, mai cu seamă, în îmbunătăţirea substan M
ţială a structurii de consum. în cei 20 de ani populaţia
judeţului a cumpărat 164 000 televizoare şi peste 128 000 0
frigidere. Dacă în 1965 apartamentul proprietate perso
nală sau autoturismul proprietate erau de domeniul îi
aspiraţiilor înalte, astăzi ele sînt visuri împlinite pentru
foarte mulţi hunedoreni. i
® O altă dimensiune care vorbeşte de calitatea vie \
ţii — serviciile puse la dispoziţia populaţiei. Vor ajunge ş
anul acesta la peste 3 500 lei pe locuitor. Sistemele pres C
n
tatoare de servicii au crescut în acest-timp de la două la l
cinci ca urmare a măsurilor de perfecţionare continuă a n
societăţii. s
o Baza materială a asistenţei medicale în 1965 s-a c
G
dezvoltat fără precedent. Reţeaua sanitară cuprinde as r
tăzi : 13 spitale cu aproape 7 000 paturi, 18 policlinici P
şi 134 dispensare deservite, laolaltă cu spitalele, de peste 6
1 200 medici şi 5 900 cadre medii. 0
iS
s
