Page 79 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 79
5 508 ® VINERI, 22 MARTIE 1985 Pag. 3
ŢR>»aT-.ŢPWiUBl»»m ai Toţi indicatorii de plan realizaţi ritmic
evjziuwe .AM H/VI
3EE2SSBH3S5ESB5H
— Iu anul 1984, Sectorul — Ce sarcini revin S.F.E. rea unor măsuri corespun
urnal forestier de exploatare Ha Haţeg în acest ultim an al zătoare.
) al marilor ţeg a obţinut rezultate bune cincinalului ? — Bineînţeles. Ne preo
j wi *i : Epoca Acţiune de masă la curăţarea în producţie, situîndu-sc — Sînt mai mari cu 15
ao Ceauşescu 5 S cupăm să creăm stocuri în
rimlc cu al pe locul al II-lea în între la sută faţă de 1984. To punctele apropiate de căile
iubit con du- şi fertilizarea pajiştilor naturale cerea socialistă pe I.F.E.T. tuşi le putem îndeplini. rutiere, în vederea uşură
. Spectacol li- Deva. Vă rugăm, tova Dispunem de forţa de
— muzical — rii activităţii de trans
grafic răşe inginer Aron Petric, muncă necesară, de dotarea port în perioada următoa
5iiI muncii — (Urmare din pag. 1) meni din unitatea noastră. — Nu plecăm de aici — şeful S.F.E. Haţeg, să vă tehnică şi de capacitatea re ; gîndim noi soluţii de
)ală a vieţii, Am venit să dăm şi noi o arăta Aron Marian, secre
ii din filmul Lorinţ Munteanu, Nicolae mină de ajutor la această tar adjunct al comitetului referiţi Ia principalele rea organizatorică. Deşi sîntem concentrare a ef-ctivelor şi
ncsc lizări din anul trecut. sectorul cu cea mai întin utilajelor în parchetele
urnal. Turnescu, Laurean .Oprean, acţiune, deoarece sîntem comunal de partid — pînă să arie geografică (Pui — cu condiţii mai bune de
Graţian Floare, Ana Ter- oameni ai satului şi înţe nu încheiem toaletarea, — De la început vreau Rîuşor — Rîu Mare —
tici, Ilisie Bulzan şi alţii. legem importanţa ei pen fertilizarea şi supraînsă- să precizez că planul sec Valea Fierului — Prislop — realizare a planului ; avem
în mijlocul oamenilor tru asigurarea hranei ani mînţarca întregii supra torului nostru în 1984 a Gînţaga — Boşorod), deşi în vedere aplicarea unor
măsuri de pregătire a per
se aflau Adrian Frenţoiu, malelor din comună. feţe de 60 de ha, cit are fost cu 36 la sută mai mare iarna e x t r e m de sonalului, de triere a mun
şeful fermei din Dobra a Muncind, împreună cu această păşune. Dar ac faţă de 1983. Dar l-am pre
întreprinderii judeţene de gătit eu seriozitate, din grea ne-a pus mari pro- citorilor buni şi de stabi-
3ŞTI I : 6,30 cei mari, elevii veniţi ţiunea de astăzi este prima timp, ne-am organizat te
: ramul dimi- pajişti şi tehniciană Ma marţi, împreună cu mais- dintr-un şir pe care ne-am meinic lucrul în parchete, rr* Ei 3 11
15 La ordinea riana Trif, care nu asigu trul-instructor Lucian Si- propus şi sîntem hotăriţi
AN DETRICERE IN CMCM&Ult VHTBR
jriculturâ; 7,00 rau doar asistenţa tehnică chiar şi în timpul iernii llL 11
al; 7,30 Răs- moc, pe păşunea din ^Dea să le organizăm pe parcur şi am reuşit să îndeplinim 1
liemărilor t o- necesară, ei munceau cot lul calului-', participau cu sul acestui an. Larga par planul ritmic, lună de lună,
1 u i Nicolae la cot cu ceilalţi. însufleţirea şi elanul speci ticipare a oamenilor ne-a lizare a lor in parchete,
; 8,00 Revista la toţi indicatorii fizici şi S.F.E. HAŢEG
8,10 Curierul Cu mult spor acţionau fic vîrstei lor la aceste dovedit că cetăţenii Dobrei de eficienţă. Depăşirile Q- la legarea mai strînsă a
•; 9,00 Buletin şi ing. 11 ie Istrate, Amos ore practice de producţie răspund cu însufleţire la nuale au fost de 2,3 mi oamenilor de locurile lor
.9,05 Răspun Lazăr, Adrian Lupşa, agricolă. Din rindul lor acţiunile vizînd realizarea
zătorilor; 10,00 Gheorghe Lazăr, Profira am reţinut numele lui lioane lei la producţia bleme (ia munte zăpada a de muncă, prin perfecţio
e ştiri; 10,05 unor lucrări de larg inte marfă, de 1,4 milioane Iei fost mai mare şi gerul mai narea formei de retribuire
viaţa; 10,25 Crcţu, ceihilţi lucrători ai Adriana Josan, Petru Boian, res obştesc. Totodată ea în acord global.
Icloric; 10,50 Ocolului silvic Dobra, con Daniela Oprean, Ana La constituie o garanţie că, la producţia netă şi de puternic), am început bine
inima ţării, duşi de Alexandru Bi-ătean, anul şi ne-am realizat sar — In concluzie, planul
de versuri ; zăr, Gabriela Luncan, Ca împreună cu oamenii, vom 500 000 iei la export, pro cinile pe lunile ianuarie şi anual îl realizaţi.
ictin de ştiri ; şeful unităţii. melia Stark, Marinela Ursu putea înfăptui toate o- ductivitatea muncii cres- februarie, ca şi pe cele
au să ştiu ; — Sîntem aici — ne spu si Marioara Bălan, care au biectivele şi sarcinile ce — Credem că îl vom şi
licitate; 12,00 revin comunei în domeniul cînd cu 1 la sută faţă de două decade din martie, depăşi. Avem colective
c ştiri; 12,05 nea Traian Groza, -şofer dovedit că sînt copii de plan. obţinînd chiar unele de bune, dispunem de o serie
popor — uni- la coloana U.M.T.C.F. Do- ţărani, deprinşi de mici cu economico-social în acest păşiri la producţia sorti
itatc. Epoca bi'a — aproape 20 de oa lucrul pămîntului. an şi în viitor. mentală şi la cea valorică. de condiţii şi posibilităţi
eauşescu; 12,35 şi dacă vom fi mai mult
•ara folcloru- — Cum aţi reuşit, totuşi? ajutaţi de I.F.E.T. Deva, de
Avanpremieră — Am făcut o selecţie centrala şi ministerul de
; 13,00 De la resort, vom r.tuşi să în
5,00 Student riguroasă a oamenilor şi
)0 Buletin de am întărit disciplina mun cheiem cu rezultate deo
3 Tribuna ra- cii în parchete, am con sebite acest ultim an al
5 Mereu în
oastră — cîn- centrat forţa de muncă şi cincinalului, să pregătim
40 Coordonate principalele utilaje clin do toate condiţiile de aborda
;; 17,00 Bule- tare în piincteit: joase, unde re a sarcinii:)'- din cincina
iri; 17,05 Pen- zăpada a fost mai mică, lul 1986—1990, temeinic
; 17,45 Noi în
de muzică am deschis rapid căile de fundamentale de Congresul
; 'H) Orele acces spre parchetele în al XlII-lea al partidului,
R: urnal ★ care s-a putut iucra şi, în
pd„ ui — un întregul nostru colectiv
înfăptuirea plus, oamenii noştri sînt şi-a dat cu încredere vo
Congresului harnici şi ştiu să lucreze. iul candidaţilor Frontului
?a; 20,00 Ra- — Unde s-au obţinut cele Democraţiei şi Unităţii So
21,00 Din măi bune rezultate ?
rogului popor cialiste in alegerile de
fierbinte con- — în parchetele din ba deputaţi în Marea Adunare
ui iubit. Reci- zinele Rîu Bărbat, Cîrnie,
- muzical; 22,00 Valea Fierului şi Zeicani. Naţională şi în consiliile
-o oră; 23,00 populare din 17 martie a.c,,
e tragerii Lo- Sigur însă că mai sînt şi angajîndu-se totodată să
Bijuterii mu- ia noi probleme, greutăţi
,25—23,30 Bu- şi neajunsuri, pe care ne amplifice in continuare,
ştiri. lună de lună, realizările
vom strădui, împreună cu
colaboratorii noştri, să le obţinute de la începutul
rezolvăm, să asigurăm rit anului.
EMA micitate şi eficienţă mun
cii noastre în continuare. Convorbire consemnată de
— Aceasta presupune lua- DUMITRU GHEONEA
Secretul lui
Patria); Cam-
seriile I-II
IUNEDOARA : Manifestări politico-educative
primăverii
sala A); A-
intînilor (Mo- O DEZBATERE. „Partici sociale, un simpozion menit
parea maselor la rezolva să evoce marea răscoală
i B); Vraciul rea treburilor obşteşti — populară condusă de Hcr-
I-II (Flacă- Aspecte «le la acţiunea de curăţare şi fertilizare desfăşurată in comuna Dobra
rea, Cloşca şi Crişan. Co
expresie a democraţiei so
te de pădure cialiste" a fost tema unei municările „Desfăşurarea
PF'rROŞANI : marii răscoale“ (Mariana
t; or (P.a- Succesele de pînă acum permit reuşite dezbateri desfăşu
erti.,..lentul — rată la Cristur. Dezbate Mult/, clasa a X-a G),
(Laura
„Martiriul"
Pădura-
II (Unirea) ; rea a fost susţinută cu sec
lamandrelor (7 realizarea transformărilor calitative venţe din filmul „Primarul ru, clasa a X-a G), „Răsu
netul european al răscoa
:); LUPENI : din Valea Mare". lei" (Adriana Faur, clasa
seriile I—II O CINECALEIDOSCOP a IX-a A), ca şi fragmen
; vulcan : Grupul întreprinderilor tinderii cit şi pe seama de apartamente deteriora bune condiţii depinde îm DE EDUCAŢIE MATERIA tul din poemul lolclorie
(Luceafărul); de gospodărie comunală şi diversificării. Servicii mai te şi neocupate, terasele bunătăţirea calităţii acti
Amurgul fîn- locativă — unitate în care multe şi pentru mai mulţi cu infiltraţii, blocurile cu vităţii. „în ceea ce priveş LIST-ŞTIINŢIFICĂ. Cu apor „Horea", susţinut de elev!
linerul); pe- îşi desfăşoară activitatea oameni, înseamnă, să recu condens, reducerea pierde te investiţiile în gospodă tul competent al profeso ai clasei a IX-a F au făcut
Capcană ne- peste 8 000 de oameni ai noaştem, un salt calitativ rilor din reţelele termice ria comunală, ele sînt în rilor Ernest Uskar, Domnica din simpozion o manifes
(Muncito- tare cu multiple valenţe e-,
1
INOASA: Spa- muncii de cele mai diverse in ansamblul activităţii. şi de apă' . Probleme ase cea mai mare parte ataca Livescu- şi T. Avram, la Ca
modă nouă profesii — a încheiat anul Stadiul la care s-a ajuns mănătoare are de rezolvat te şi au tonte ' condiţiile sa de cultură din Călan a ducative.
esc) ; URI- trecut cu un succes impor trebuie să-i mulţumească avut loc un apreciat cine-
Jalutări de la si platforma, de activitate pentru a fi continuate şi caleidoscop de educaţie
( R e t e z a t ) ; tant : toate unităţile şi sub pe cei ce prestează activi proprie Deva. Directorul finalizate — afirmă tova O MASĂ ROTUNDA.
lissando — se- unităţile sale şi-au reali tate de gospodărie comu g e n e r a l adjunct al răşul Victor Zaharco — şe materialist-ştiinţifică. Tema „Realizări epocale ale po
(Steaua ro- zat planul şi, cu excepţia nală şi locativă ? Un răs G.I.G.C.L., tovarăşul Nico ful compartimentului in acestuia - „Concepţia ma-
3URABARZA : terialist-ştiinţilică despre porului nostru sub condu
erbinte al pii- uneia singure, toate au puns parţial la această în lae Pirvu, vede posibilă vestiţii din grup. Dar, con cerea partidului, intre con
erul); ORAŞ- marcat depăşiri la princi trebare dă d i r e c t o r u l organizarea mai bună a re tinuă dînsul, eu socotesc natură şi societate, trăsă
enda călâre(u- palii indicatori. Valoarea că în executarea de bună gresele al IX-lca şi al
ratic (Patria); I.G.C.L. Petroşani, tovară paraţiilor la fondul locativ tură definitorie a omului
(F 1 a c ă r a) producţiei şi prestărilor calitate a apartamentelor nou" - a fost inspirat şi XlII-lea ale P.C.R." a fost
J-BAI: Singur realizate suplimentar se şul Alexandru Todor: „A- prin înfiinţarea unui dis trebuie să se implice mai
Casa de cultu- cifrează la peste 92 milioa temeinic pe parcursul exe convingător ilustrată cu tema mesei rotunde orga
’EG: Ca-n til nizată la cinematograful
da) ; BRAZI : ne lei. cuţiei şi personalul nostru peliculele documentare „Re
rată; CALAN : Mai este de adăugat la ÎN ACTIVITATEA DE GOSPODĂRIE de la fondul locativ. în ligie, mit, cultură", „Ştiin „Cultural" din Lupeni. In
asa de cultu- aceasta faptul că în anul definitiv ei ştiu foarte bine tervenţiile participanţilor la
ERIA: Câlăre- COMUNALĂ SI LOCATIVĂ ţa şi religia".
eap (Mureşul); trecut depăşirile s-au ex .care sînt defecţiunile care dezbateri, ca şi lilmele do
cnţio la gafe ! primat în aproape toate apar cel mai des după da
; C.'CLARI: capitolele activităţii: pro veni în Valea Jiului fon pecerat cu această destina rea în folosinţă a aparta O SIMPOZION. Cinstind cumentare „România, ţara
inel (Minerul).
ducţie marfă industrială, duri fixe pentru gospodăria ţie. „Acest dispecerat va mentelor. în felul acesta istoria neamului, elevii Li mea", „De faimă mondia
gospodărie comunală, gos comunală şi locativă în începe să funcţioneze din vom avea posibilitatea să ceului industrial nr. 3 Hu lă", care le-au susţinut,
podărie locativă, transport valoare de peste 3 miliar luna martie. Mai avem încă le contracarăm pe unele nedoara au organizat, cu au împlinit educativ mani
în comun, prestări con de lei. Corespunzător ne-am o problemă grea la Deva chiar în timpul execuţiei".
strucţii, reparaţii capitale extins şi activitatea dar în — alimentarea cu apă po Potrivit realităţilor înce sprijinul catedrei de ştiinţe festarea.
la clădiri de locuit şi la ceea ce priveşte calitatea putului acestui an, potrivit
probabil pen- mijloace fixe de gospodărie tabilă şi, în funcţie de a- unui astfel de mod de a
22 martie 1985: serviciilor mai avem mul ccasta, îmbunătăţirea regi
■a fi frumoasă comunală. te de făcut". Il completea mului de furnizare a apeţi gîndi se poate formula
încălzi uşor. Nu este prea greu de de ză tovarăşul Tiberiu Conţ, calde menajere. Rezolva concluzia că în acest im P R O G R A M U L
fi variabil, pistat în aceste realizări directorul I.G.C.L. Hune portant sector al vieţii so
t senin noap- rea ei este condiţionată to ciale a judeţului sînt crea
tul va sufla şi o transformare calitati doara: „Măsurile pe care tal de impulsionarea lu Universităţii politice şi de conducere
din sud şi va în activitatea de gos ne-am propus să le . înfăp crărilor la captarea de apă te condiţiile pentru îmbu
cu intensifi- podărie comunală ;i loca- tuim în 1985 nu reprezintă nătăţirea substanţială a ca Filiala Deva
Ie pînă la 40— de la Sîntămăria-Orlea". lităţii -activităţii. Pentru
ă. Tcmperatu- t. ă a judeţului. Elemente altceva dccit nevoia de a Investiţiile de gospodă
me vor 15 cu- care să susţină afirmaţia contracara lipsurile din aceasta este nevoie ca pro ANII I ŞI II — luni, 25 martie 1985, orele 17,00.
itre plus 1 şi sînt suficiente. Intre Con activitatea anului trecut. rie comunală şi locativă blema calităţii să fie pri
iar cele ma gresele al XH-lea şi al vită în profunzime, ca de ANII III ŞI IV — marţi, 26 martie 1985, orele 17,00.
re 12 şi 17 gră Ele vizează probleme deo reprezintă un volum impor
it, dimineaţa XlII-lea ale partidului, sebite în administrarea tant de lucrări în activita ea să se simtă responsabil Dezbaterile au Ioc în suIile şi la temele stabilite
semnala ceaţă volumul total al activită fiecare om al muncii din
ţii respective s-a dublat. fondului locativ, cum ar tea G.I.G.C.L. Şi de fina G.T.G.C.L. anterior.
Aceasta ătit pe seama ex fi cea a unui mare număr lizarea lor la termen şi în ION CIOCLEI
