Page 81 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 81
Telegrame, mesaje şi scrisori adresate
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
din întreaga ţară la împlinirea a două decenii
de cînd a fost ales in fruntea partidului
Se împlinesc două decenii de cînd tură, unităţi militare, precum şi din
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales partea a numeroşi oameni ai muncii de
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A în funcţia supremă de conducere a cele mai diferite profesii, prin care îi
SI LI U LI II P O P U L A R I J U Partidului Comunist Român, a destine sint exprimate cele mai alese sentimente
lor patriei şi poporului.
neţărmurită
profundă
dragoste,
de
de
Cu acest prilej, tovarăşului Nicoiae stimă si adîncă recunoştinţă, calde feli
Ceauşescu, secretar general al partidului, citări şi urări de sănătate, fericire, via
preşedintele Republicii Socialiste Româ ţă îndelungată şi putere de muncă, de
Anul XXXVII, nr. 8 509 SIMBATÂ, 23 MARTIE 1985 4 pagini - 50 bani nia, i-a fost adresat un mare număr de noi şi tot mai mari succese. în fruntea
telegrame, mesaje şi scrisori din partea partidului şi statului nostru pentru în
comitetelor judeţene, municipale, orăşe făptuirea măreţei opere de edificare a
neşti şi comunale de partid, a organiza socialismului şi comunismului pe pămân
ţiilor de masă şi obşteşti, ministerelor tul României, pentru creşterea continuă
şi altor instituţii centrale, a unor uni a bunăstării întregului popor, pentru
tăţi din industrie şi agricultură, insti cauza păcii, înţelegerii şi cooperării in
tuţii de învăţămînt, ştiinţă, artă şi cul ternaţionale.
Conslituindu-se intr-lin •etapă di ■ profunde înnoiri tăţii- sale, pentru întărirea
nou şi vibrant omagiu adus în toate domeniile vieţii stalului nostru socialist,
secretarului general al politice, economice şi so- perfecţionarea continuă a
ST partidului, revoluţionar şi c-iale, pe carc întreaga na- democraţiei muncitoreşti,
In i n avut loc l;i Deva, ţiiîor tovarăşului Nicolae de dezvoltare a agricultu patriot înflăcărat, erou în ţiune o defineşte cu jus- revoluţionare, înfăptuirea
tificată
tre eroii neamului, perso
mîndrie ,.Kpoca
; dumirea activului Comi Ceauşescu la Consfătuirea rii şi de autocondueere şi nalitate proeminentă a lu Nicolae C eausescu". politicii naţionale juste a
tetului judeţean de partid de lucru de la C. C. al autouprovi/donare teritoria mii contemporane, telegra In telegrame se dă o partidului, asigurarea con
din domeniile agriculturii P.C.R. din 13—-14 decem lă, punind accentul p'e mele, mesajele şi scrisorile înaltă apreciere ctintribu- diţiilor pentru ca toţi cetă
ţenii patriei să participe ac
şi propagandei. La lucră brie, privind dezvoltarea măsurile ce le-au între reliefează pregnant rolul ţici decisive a conducăto tiv şi în deplină egalitate
rile adunării nu participat în continuare a agriculturii. prins şi le iau in continua botăritor, determinant al rului partidului şi .statu la conducerea vieţii eeo-
membrii şi membrii su 2. Raport privind preo re în vederea îndeplinirii t o v a r ă s u 1 u i Nicolae lui nostru la dezvoltarea nomico-socialc, a întregii
pleanţi ai Comitetului ju cuparea Comitetului jud >- in cele mai bune condiţii Ceauşescu în elaborarea şi armonioasă, echilibrată a
deţean de .partid,' .membrii ■ ţean, a 'organelor şi orga a planului pe acest an şi transpunerea în viaţă a tuturor judeţelor şi loiali societăţi. reliefează
Telegramele
Consiliului judeţean al oa nizaţiilor de pai'tid pentj'U pe întregul cincinal. In a- întregii politici interne şi tăţilor patriei, la dezvolta prestigiul fără precedent
menilor muncii din agri ridicarea calităţii activită eest context s-a subliniat externe a partidului şi sta rea si modernizarea conti de care se bucură astăzi
cultură, silvicultură, indus ţii politico-idcologice si cul fa)ştul că, sub conducerea tului, a programelor de nuă a economiei naţionale, România pe arena mon
tria alimentară şi gospo turale, în spiritul hotă Comitetului Judeţean de dezvoltare şi înflorire a la perfecţionarea prganiză- dială pentru politica sa
dărirea apelor, prim-secre- lor Congresului al XlII-lca partid, organizaţiile de rii şi conducerii societăţii,
lari', secretari şi secretari al P.C.R.. in vederea mo partid de la sate, consiliile patriei, în dobindirea suc înflorirea ştiinţei, învăţă- externă, promovată cu clar
adjuncţi ai comitetelor bilizării comuniştilor, n tu populare, organele agricole ceselor istorice ale poporu mîntului, artei şi culturii, viziune şi realism de tova
lui român în opera de fău
municipale, orăşeneşti şi turor oamenilor muncii la judeţene şi conducerile u- rire a societăţii socialiste la creşterea neîntreruptă a răşul Nicolae Ceauşescu,
realizarea sarcinilor de nităţilor agricole s au pre de România socialistă în
comunale de partid, cadre multilateral dezvoltate şi nivelului de trai material scopul apărării celui mai
de conducere din agricul produoli'*. întărirea oi dinii ocupat cu răspundere şi înaintare a României spre si spiritual al celor ce de preţ bun al omenirii —
tură, din instituţiile cultu- şi disciplinei in muncă şi insistenţă de valorificarea comunism. Se dă expresie muncesc, ia făurirea omu pacea. Se exprimă preţui
ral-educutive şi din invă- viaţă. mai bună a potenţialului satisfacţiei depline şi mîn- lui nou, constructor con rea şi admiraţia pentru ac
ţămînt, reprezentanţi ai 3. Aprobarea angajamen agriculturii judeţului. Cri driei patriotice a tuturor ştient şi devotat al noii tivitatea consecventă a pre
organizaţiilor de masă şi tului organizaţiei judeţene urmare, in anul trecut s-a fiilor ţării faţă de lot ceea orînduiri. şedintelui României, to
obşteşti, alte cadre cu res de partid în întrecerea so realizat cea mai mare re ce poporul român, sub con Telegramele pun în re varăşul Nicolae Ceauşescu,
ponsabilităţi in agricultură cialistă pe anul 1985. coltă de cereale, cartofi şi ducerea înţeleaptă, clarvă lief preţuirea deosebită de strălucit promotor al luptei
şi în domeniul propagan Pe marginea materialelor sfeclă de zahăr de pînă zătoare a partidului, d se care se bucură preocupa pentru promovarea păcii,
dei, aparatul Comitetului prezentate, nu luat cuvintul acum, inregistrîndu-se tot cretarului său general, a rea stăruitoare a tovarăşu înţelegerii şi colaborării
judeţean de partid. tovarăşii: Ana Szegedi. odată rezultate superioare înfăptuit în ultimii 20 de lui Nicolae Ceauşescu internaţionale, înflăcărat
La adunare a luat parte Victor IIurbei. Cornel Lu în horticultura şi in. secto ani, perioadă a celor mai pentru c r e ş t e r e a ro luptător pentru cauza liber-
tovarăşul ION COMAN, pă dă toni, Ilisie Pasc, Marin rul zootehnic. Comparativ remarcabile împliniri din lului conducător al parti
membru a! Comitetului Med rea, A urci Doboş, Geor- cu anul 1903, în anul tre întreaga istorie a României, dului în societate, a uni (Continuare in pag. a 4-a)
Politie r.xeciKiv. secretai, gel Răic.m, Aurel Lirca, cut s-a obţinut la cereale
al C.C. al I’.C.R. Antoniu luga. Vasile Si- o producţie mai mare cu
minie, T’ebfil Ragd ai. Hiena peste 31 01.10 tone, la legu
Lucrările adunării au fost me cu 27 000 tone, iar la
deschise ' dt lovarăşul Brînduşa, Dumitru Hodor, cartofi cu (i 000 tone. în
Radu Rabin, prim-secretar Hiena Plic şi Constantin aceeaşi perioadă s-a.u înre CEAUSBSOU
al Comitetului judeţean Iovănescu. gistrat sporuri Iu efectivele
Hunedoara al P în lumina orientărilor şi epoca marilor împliniri socialiste
indicaţiilor date de secre de animale,' precum şi la
Adunarea activului a a- ta’ u) general al parti producţia .de lapte şi carne.
-
doptat următoare rdine dului. tovarăşul Nicolae Pe această bază, a crescut
de zi : Ceauşescu, la Consfătuirea şi aportul unităţilor agri
1. Raport privind con de lucru pe problemele a- cole de stat şi cooperatiste
cluziile ce se desprind din grieulturii din decembrie şi al gospodăriilor popu
activitatea desfăşurată de 1984, raportul prezentat şi laţiei la asigurarea fondu Anul. 1965 — piatră de ririi umane. A lost atunci transform ăm In realităţi. Se i
organele şi organizaţiile participanţii la dezbateri lui de stal şi fondului de hotar' a• istoriei noastre o explozie de noi speranţe înţelege, cred, din acele ’
de partid, de conducerile nu reliefat, în spirit critic autoaprovizionare eu pro socialiste, bornă iniţială a şi vise. Titlurile din presa rinduri, că este vorba de l
unităţilor agricole pentru şi autocritic, modul în care duse agron li montare. ,,Epocii Nicolae Ceauşescu" anului sînt o dovadă fier ,,visul M intia". 1
înfăptuirea > programelor organele şi organizaţiile de 'între factorii care au a lost începutul unor noi binte a hotăririlor şi anga Da, recitind astăzi arti- /
judeţene de dezvoltări' a partid au acţionat in anul contribuit In ridicarea ni germinaţii româneşti, o jărilor colective, o lavă colul respectiv, descifrăm )
agriculturii in anul 11)84 ; trecut pentru creşterea pro velului producţiilor medii concentrare nebănuită de nouă care se revărsa şi im ediat totul. Hunedorenii l'
măsurile ce se impun pen ducţiei agricole, vegetale şi la hectar, s-a relevat că lorţe ale gindirii şi hotă- unea lotul intr-o singură visau, in 1965, ,,Steaua Iară i
tru transpunerea în viaţă animale, pentru realizarea voinţă de mai bine. num e“ a energeticii rom ă l
a orientărilor şi indica- prevederilor programelor. (Continuare in pag. a 2-a) Energeticienii hunedoreni ncsli O ştiau din calcule l
o — a _ o _ e _ © _ « _ © _ e »_0 — O — <8 — O visau împreună cu toată m atem atice şi hotăriri m un■ (
sultarea tării. Unul dintre citoresti, o sim ţeau m ate- j
e a u n i i s î n t g a t a d a \
DOUĂ DECENII DE PREFACERI
alţii aşteaptă, aşteaptă, aşteaptă ÎNNOITOARE PE MELEAGURILE
JUDEŢULUI HUNEDOARA
Am intrat în ultima deca rosuri, inginerul ş 'f al u- gricole sint in bună stare clusa, losif Pădurean si )
dă a lunii martie. Peste uitaţii —, iie-am conci Ml- de funcţionare. Deci, sîn- Gheorglie Mort. La imprăş- i
puţină vreme, o dată cu trut e forturile, o r.LUinizîn- tem gata ea atunci cînd tiat, în brigada din Ohaba , ei, in ziarul nostru nr. 3 312 rială şi palpabilă, aproape l
zvintarea pămîntului, se va du-ne temeinic ac tivitul ca, vremea ne va permite să se aflau cooperatorii Io ne- 1 din 22 august 1965, scria : de... răsărit I N-a trecut J
trece cu toate forţele la pentru a fertiliza cu în- începem însămînţările". 1 ia Angliei, Marin llerci şi ,,Num ai in regiunea noas nici m ăcar un an şi... ţ
pregătirea terenului şi e- grăşăminte organice şi chi O situaţie asemănătoare alţii. In brigăzile Finiong i tră se va construi — in ur — La 31 m artie 1966 s-a l
fecluare i însăminlărilor de mice toate suprafeţele pla am intîlnit şi la C.A.P. şi lloldea gunoiul se trans- l m ătorii 10 ani — o centrală hotărit construirea C.T.E. )
primăvară. Pînă atunci, nificate. La această dată Dobra. unde intr-un fel, porta în eîmp cu atelajele. ^ de 1 000 M W , pe bază de M intia, pe o suprafaţă de '
toate lucrările premergă am încheiat transportul şi campania de primăvară a Filimon Muntoanu, iulian l cărbune din bazinul Văii circa 70 ha, pe m alul sting ţ
toare — îndeosebi fertili administrarea gunoiului de luat startul. In grădina do Tămaş, losif llerţeg, Gheor- , Jiului"... al riului M ureş - ne deda- I
zarea terenurilor cu îngră grajd pe toate cele 45 de legume s-au amenajat 2000 glie Lazăr, Gheorgh Brîn- \ — Nu puteam să precizez tu ing. Ieronim Rusan, di- 1
şăminte chimice şi natura ha ce vor fi cultivate cu mp răsadniţe. Din acestea dusese, din Fintoag, F.mil l locul şi nici tim pul exact rectorul I. E. Deva. \
le — trebuie să fie înche Han, Gaşpnr Seleşan. Vie- i cînd va începe construcţia Desigur, neexistind încă l
iate. in raidul efectuat re tor Grosan şi Mai'ia Bude. centralei term oelectrice - m egawaţii şi kilowaţii, chiar '
cent in unele unităţi agri A din lloldea, sînt cei care \ ne explică, azi, sem natarul şi o centrală term oelectri- \
cole clin comunele Dobra duc cu căruţele gunoiul în l articolului de acum 20 de că se m ăsoară tot in hec- t
şi Lăpugiu am urmărit sta cartofi şi sfeclă. Am 200 . mp s-au semănat câmp şi-l împrăştie pe te- i ani, ing. loan Hafegan (ac tare, păm înlul liind m am a ,
diul Lucrărilor respective.' cat între 35—40 tone îpli- renurile ce urmează a fi 1 tualul director al' I.R.E. De unică şi prim ară a lucru- )
de
Redăm succint cele con îngrăşăminte organice la cu varză timpurie. Miicea ocupate cu porumb şi sfo- \ va, pe atunci inginer şei al rilor. Oam enii Trustului \
Jivan, inginerul şef al u-
statate. unităţii). Ne gindeam cu to Energoconstrucţia Bucureşti 1
hectar. • De , asemenea, cu nităţii, preciza că întreaga clă furajeră. „Piuă acum i ţii la îm plinirile viitoare. (aşa se num ea pe atunci), 1
F.xperienţa anilor trecuţi, suprafaţă ocupată cu ce -— arăta Miliai Hoţea, in- i
în care C.A.P. Lăpuşnic câteva zile în urmă am în reale păioase a fost ferti ginerii] şef al cooperativei, 1 Din 1965, de la Congresul au început construcţia in ^
a obţinut producţii agrico cheiat fertilizarea s u pl i- lizată chimic. Tot gunoiul am transportat în eâjnp 900 : al IX-lea, care a ales in vara lui '66, iar in serile i
le mari la hectar, i-a de mentală pe cele 11 ha sc- din ferma zootehnică a fost tone gunoi, din care am \ fruntea partidului pe tova calde, pa in rom ane, spu- j
terminat pe cooperatorii şi fnanate cu grîu şi orz. A- transportat în cîmp şi în împrăştiat 000 tone. In zi- ^ răşul Nicolae Ceauşescu, neau poveşti in jurul locu- ţ
mecanizatorii de aici să ac cum continuăm celelultc aceste zile un mare număr lele următoare vom molii- . am început cu toţii să gin- rilor. Este o realitate, o l
ţioneze cu răspundere în lucrări menite să ducă la de cooperatori îl împrăştie liza un număr mai mare 1 dim altfel, nu m ai revoluţio : descriu ,m artorii" prezenţi !
atit
num ai
Şi
nar.
vederea asigurării unor buna desfăşurare a însă- pe ogoare. am început să aducem vi MARIN NEGOITA
condiţii optime pentru a militărilor. Ani început sor La C.A.P. Ohaba trans MIRCEA LEPADATU, i sele şi glodurile noastre
realiza recolte cit mai bo tarea cartofilor,' sămînţa portul gunoiului îl efec TRAIAN BONDOR j cit m ai aproape şi să le (Continuare în pag. a 2-a)
gate si în 1985. „Ca urma de porumb şi sfeclă este tuau mecanizatorii Romu-
re — preciza Simion Mu- asigurată, iar utilajele a- lus llerci, Gheorglie Briti- (Continuare în pag. a 3-a) {