Page 82 - Drumul_socialismului_1985_03

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

Adunarea activului Comitetului judeţean de partid

din domeniile agriculturii şi propagandei

[Urmare din pag. 1) bustibili. Tonte culturile randament şi eficienţă e- sociale, S-a intensificat, de agricole şi de construcţii, Aşa cum a subliniat de
să fie insămînţate în te­ conomică. asemenea, activitatea de prin participarea tot mai multe ori secretarul gene­
un loc important revine renuri fertilizate, intr-un Examinind activitatea dc ■educare patriotică, revolu­ numeroasă a tineretului ral al partidului, tovarăşul
grijii acordate folosirii ra­ pat germinativ bine pregă­ propagandă desfăşurată de ţionară a tineretujui, a tu­ muncitoresc, a elevilor, pio­ Nicolae Ceauşescu, întrea­
ţionale a pămintului. am­ tit şi nivelat, asigurînd organele şi organizaţiile turor oamenilor muncii, nierilor şi studenţilor. ga activitate politico-edu-
plasării judicioase a cul­ densităţile prevăzute, apli­ dc partid municipale, oră­ folosindu-se cu succes me­ Relevînd rezultatele bu­ cativă trebuie subordonată
turilor. fertilizării acesto­ carea la timp şi de cali­ şeneşti, comunale şi din tode şi forme atractive ca­ ne obţinute în activitatea activ cerinţelor majore ale
ra, îmbunătăţirii calităţii tate a lucrărilor de întreţi­ unităţile economico-soeia - re au ridicat nivelul aces­ de propagandă, adunarea economiei naţionale, reali­
lucrărilor agricole, precum nere,. precum şi folosirea le, adunarea activului a tei munci, nu făcut cunos­ activului a subliniat, în zării exemplare a sarcini­
şi respectării tehnologii­ eficientă a amenajărilor relevat îmbunătăţirea sim­ cute tradiţiile do luptă ale acelaşi timp, în spirit cri­ lor de plan, a producţiei
lor de lucru specifice fie­ pentru irigaţii. O preocu­ ţitoare a conţinutului mun­ poporului nostru, măreţele tic şi autocritic, uncie lip­ fizice, îmbunătăţirii cali­
cărei culturi. în zootehnie, pare deosebită necesită cii de educare şi formare înfăptuiri ale socialismu­ suri şi neajunsuri care se tăţii produselor, creşterii
atenţia u fost concentrată culturile intensive; unde se a omului nou, diversifica­ lui pe pămintul României mai manifestă în acest do­ neîncetate a productivităţii
asupra problemelor privind impune respectarea cu rea formelor şi mijloace­ în cei 40 de ani de la do- meniu, făcîndu-se propu­ muncii, economisirii stricte
creşterea efectivelor, îm­ strictele a tehnologiilor sta­ lor, iniţierea unor acţiuni bindîrea libertăţii şi. în neri importante pentru în­ a energiei, combustibililor,
bunătăţirii indicatorilor de bilite. mai eficiente. mod deosebit. în „Epoca lăturarea lor, pentru creş­ materiilor prime si mate­
reproducţie la toate speciile, Pentru sporirea efective­ Punînd la baza activită­ Nicolae Ceauşescu". S-a terea eficienţei muncii de rialelor, combaterii orică­
asigurarea bazei furajere, lor şi a producţiei anima­ ţii din domeniul propagan­ relevat îmbunătăţirea edu­ educare şi formare a omu­ rei risipe în acest dome­
dezvoltarea şi moderniza­ liere — in concordanţă cu dei prevederile Programu­ caţiei materialist-ştiinţifică lui nou, pentru legarea şi niu.
rea fermelor, îngrijirea şi prevederile programului lui ideologic al partidului, a oamenilor muncii, nume­ mai strînsă de problemele Adunarea activului a re­
furajarea animalelor, per­ judeţean de dezvoltare a sarcinile reieşite din expu­ roase brigăzi ştiinţifice dc producţiei, ale îndeplinirii levat, de asemenea, nece­
manentizarea şi pregătirea zootehniei, aje Programu­ la nivel de judeţ, din mu­ planului în toate sectoa­ sitatea îmbunătăţirii sub­
personalului. lui unic şi programului dc nerea secretarului general nicipii, oraşe şi comune rele economico-sociale. A stanţiale a activităţii de
Arătîndu-se ca, în anul autoconducere şi autoapro- al partidului, tovarăşul deplasîndu-se la locurile fost criticat faptul că une­ educare materialist-ştiinţi­
trecut şi în perioada tre­ vizîonare teritorială — toţi Nicolae Ceauşescu, la ple­ de muncă sau in locali­ le organe şi organizaţii de fică a oamenilor muncii,
cută dîn acest an, rezul­ factorii răspunzători sînt nara C.C. al P.C.R. din iu­ tăţi, unde au organizat partid din judeţ nu privesc ridicarea pe o treaptă su­
tatele obţinute Ia Indica­ chemaţi să se implice cu nie 1982, din Consfătuirea dezbateri fructuoase, expe­ activitatea de propagandă perioară a procesului in-
torii de pian şi de eficien­ fermitate în soluţionarea de la Mangalia, din Rapor­ rienţe şi demonstraţii ştiin­ ca fiind o sarcină a între­ struetiv-educativ din şcoli,
ţă nu se ridică la nivelul operativă şi concretă a tul prezentat la Congresul ţifice apreciate. gii organizaţii, lăsînd-o licee şi institute de învă-
prevederilor şi al posibili­ problemelor ce condiţionea­ al XlII-lea. organele şl or­ în adunare a fost rele­ doar pe seama celor care ţămint superior, do edu­
tăţilor s-a insistat asupra ză realizarea ireproşabilă ganizaţiile de partid au vată activitatea instructiv- acţionează în acest dome­ care patriotică, revoluţio­
măsurilor ce trebuie înfăp­ a indicatorilor fiecărei fer­ intensificat munca politico- edueativă desfăşurată de niu, precum şi munca su­ nară a tineretului, intensi­
tuite in vederea îmbună­ me şi localităţi. 'finind ideologică şi cultural-edu- organele şi organizaţiile perficială pe care o des­ ficarea acţiunilor cultural-
tăţirii radicale a întregii seama de sarcinile ce revin cativă, orientînd-o şi sub- de partid, de cadrele didac­ făşoară unii factori educa­ artistice şi de creaţie teh-
activităţi din agricultura unităţilor agricole şi uni­ ordonlnd-o îndeplinirii de tice din şcoli, licee şi insti­ ţionali, din care cauză în nico-ştiinţifică în cadrul
judeţului nostru. Expe­ tăţilor' administra tiv-terito- către flecare colectiv a pre­ tuţiile de învăţămint supe­ unele colective se mai în­ Festivalului naţional „Cîn­
rienţa unităţilor agricole rinle, trebuie să se acţio­ vederilor de plan din ac­ rior din judeţ, remareîn- registrează acte de indis­ tarea României", mai bu­
fruntaşe, cum sint C.A.P. neze energic şi cu răspun­ tualul cincinal şi pregăti­ du-se îmbunătăţirea conţi­ ciplină, încălcări ale nor­ na organizare a festivalu­
Rapoltu Mare, Deva, Ro- dere in vederea sporirii nu­ rii în cele mai bune con­ nutului acesteia, legarea ei melor legale, abateri de la rilor locale şi creşterea c-
mos, Lăpuşnic, Ostrov, Ha­ merice şi calitative a efec­ diţii a trecerii la înfăptui­ mai strînsă de practica principiile socialiste de e- ficienţci lor în formarea
ţeg şi altele, a demonstrat tivelor, îmbunătăţirii indi­ rea cincinalului 1986^—1990. tieă şi echitate. A fost sub­ omului nou, constructor
convingător că acolo unde catorilor de reproducţie, a- productivă şi cercetarea liniat faptul că în uncie activ al socialismului şi
organizaţiile de partid, sigurării furajelor necesa­ în acest scop, majoritatea ştiinţifică, de problemele Unităţi industriale, agrico­ comunismului.
consiliile de conducere, re, modernizării fermelor, organizaţiilor de partid au pregătirii forţei de muncă le şi de construcţii, din în problemele examinau
specialiştii, cooperatorii şi realizării integrale a pro­ reînnoit propaganda vizua­ necesare unităţilor econo­ cauza slabei preocupări a pe baza sarcinilor desprin­
mecanizatorii acţionează cu ducţiilor prevăzute şi a lă, i-nu îmbogăţit conţinu­ mice din judeţ, in mod organizaţiilor de partid, de se din hotărârile Congre­
răspundere pentru folosi­ fondului de stat. în scopul tul, dîndu-i un caracter deosebit pentru ramurile sindicat şi U.T.C., propa­ sului al XlII-lea, a orien­
rea cu randament ridicat ridicării potenţialului pa­ mobilizator. Colectivele de minieră, siderurgică, de ganda vizuală nu este con­ tărilor şi indicaţiilor date
a bazei tehnico-materiale jiştilor naturale, să fie în­ agitatori au fost instruite construcţii şi pentru agri­ vingătoare, nu ţine pasul dc secretarul general al
şi valorificarea deplină n treprinse acţiuni de masă şi acţionează cu bune re­ cultură. cu evenimentele politice, p a r t i d u l u i , tovarăşul
potenţialului productiv al cu participarea tuturor lo­ zultate în munca politică Un loc important în dez­ colectivele de agitatori nu Nicolae Ceauşescu, aduna­
pămintului, se obţin pro­ cuitorilor satelor şi cres­ de la om la om. S-a inten­ bateri şi în raportul pre­ sînt mobilizate operativ rea activului a adoptat mă­
ducţii de 5 000—8 400 kg cătorilor de animale, la cu­ sificat propaganda prin zentat i-a ocupat activita­ pentru a explica unele ho- suri corespunzătoare.
cereale la hectar, 30—45 răţarea şi fertilizarea pă­ conferinţe, iar in cadrul tea cultural-educativă şi tărîri şi legi, iar la unele Adunarea activului a a-
tone sfeclă de zahăr, 20—26 şunilor şi tinetelor. Gos­ învăţămîntului politico- artistică desfăşurată în ca­ cursuri şi cercuri ale în- probnt apoi angajamentul
tone cartofi şi legume la podăriilor populaţiei, în­ idoologic de partid, U.T.C., drul Festivalului naţional văţămîntului politico-ideo- organizaţiei judeţene de
aceeaşi unitate de suprafa­ deosebi contractanţilor cu sindicate şi O.D.U.S. se „Cîntarea României", sub logic de partid, sindicat, partid în întrecerea socia­
ţă. Obţinerea in acest an statul li se va acorda, de dezbat orientările, ideile şi conducerea organelor şi U.T.C. şi O.D.U.S. frecven­ listă pe anul 1985, obligîn-
a unor producţii agricole asemenea, pe lingă repar­ sarcinile ce revin colecti­ organizaţiilor de partid, ţa cursanţilor este slabă, du-se să depună toate efor­
record — aşa cum a ce­ tizarea de păşuni, sprijin velor de muncă din docu­ de către casele dc cultură, temele de studiu nu se dez­ turile în mobilizarea co­
rut secretarul general al prin livrarea de purcei şi mentele Congresului ni cluburile muncitoreşti, că­ bat la nivelul cerut. muniştilor, a tuturor oa­
partidului — impune ca pui, cit şi atribuirea unor XlII-lea, în scopul însu­ minele culturale, de forma­ O anumita doză de for­ menilor muncii, pentru în­
organizaţiile de partid de suprafeţe pentru produce­ şirii şi aplicării lor exem­ ţiile profesioniste de tea­ malism mai dăinuie şi în deplinirea lui exemplară.
la sate, consiliile populare, rea de furaje în cultura a plare în activitatea pro­ tru, de muzee, de forma­ activitatea de generalizare în încheierea lucrărilor
consiliile unice agroindus­ doua. ductivă. ţiile artistice ale elevilor, a iniţiativelor muncitoreşti, adunării a luat cuvintul
triale şi conducerile unită­ Prin înfăptuirea neabă­ Adunarea activului a pionierilor şi studenţilor, a metodelor de muncă de tovarăşul Ion Coraan.
ţilor agricole să acorde a- tută a măsurilor politieo- subliniat faptul că în ul­ evidenţiindu-se rezultatele înaltă productivitate, pre­ într-o atmosferă entuzias­
tenţie maximă îmbunătă­ organizatorice şi tehnico- tima perioadă au fost or­ remarcabile obţinute la în­ cum şi în combaterea risi­ tă, participanţii la aduna­
ţirii conducerii şi organi­ economice stabilite este ganizate mai multe dezba­ trecerile finale pe ţară, nu­ pei de energie electrică, rea activului Comitetului
zării muncii în fiecare u- posibil ea in acest an in teri, mese rotunde, sesiuni meroasele titluri de lau­ combustibili, materii prime judeţean de partid au adre
nitate, întăririi ordinii şi activitatea din agricultura de comunicări ştiinţifice, reaţi ce le-au fost decer­ şi materiale. Economisirea sat o telegramă Comitetul!
disciplinei, aplicării cu ri­ judeţului nostru să se în­ simpozioane, schimburi de nate. A fost, de asemenea, acestor importante resurse, Central al Partidului Comu­
gurozitate a tehnologiilor registreze un important experienţă care au contri­ subliniată activitatea de acţiunile privind recupe­ nist Român, tovarăşului
de lucru înaintate; în sco­ salt calitativ, să fie înde­ buit la generalizarea ini­ creaţie tehnico-ştnnţifică ce rarea, recondiţionarea şi NICOLAE CEAUŞESCU, cu
pul ridicării nivelului pro­ plinite In cele mai bune ţiativelor muncitoreşti va­ se desfăşoară în cadrul refolosirea materialelor de prilejul împlinirii a 20 de
ducţiilor medii Ia hectar, condiţii prevederile planu­ loroase în unităţile minie­ Festivalului naţional „Cîn- orice fel, a pieselor de ani de la alegerea sa, la
în fiecare unitate trebuie lui, asigurînd astfel trans­ re, energetice, siderurgice, tarea României", caracte­ schimb şi subansamblelor Plenara C. C. al P.C.R. din
organizate sole cu dimen­ punerea exemplara în via­ de construcţii, din indus­ rul ei de masă prin atra­ trebuie să constituie o sar­ 22 martie 1965, în fruntea
siuni corespunzătoare, care ţă a h-olărîrilor Congresu­ tria materialelor de con­ gerea largă a muncitorilor, cină de cea mai mare în­ partidului, perioadă pe care
să permită folosirea cu lui al XIH-lca al partidu­ strucţii, chimică, uşoară, în tehnicienilor şi inginerilor semnătate pentru propa­ întregul popor român o
randament ridicat a mij­ lui, a imperativelor noii cooperativele agricole de la soluţionarea unor pro­ ganda de partid, pentru denumeşte cu mîndrie şi
loacelor mecanice şi redu­ revoluţii agrare, realizarea producţie, în alte domenii bleme ale progresului teh­ comunişti, pentru toţi oa­ satisfacţie „Epoca Nicolae
cerea consumului de com­ unei agriculturi de înalt ale activităţii economico- nic în unităţile industriale, menii muncii. Ceausescu".

(Urmare din pag. 1} 1 600 de energeticieni, pes- J
Vise de lumină împiinite te, jumătate sini comunişti. ( Succese in întrecerea socialistă
I atunci pe şantier, prezenţi Nu mai sint necesare alte «
' astăzi lingă turbogeneratoa- Mai întii o rază puterni­ de pe Mureş", de la apari­ argumente pentru a susţi- I
j rele alertate ale C.T.E. că, pe urmă a doua, a ţie şi pină in această di­ ne forţa şi devotamentul * * CĂRBUNE paraţie capitală — a lur-
Mintia. Ei sint aceia care treia şi a patra. Aşa s-a mineaţă, de 23 martie 1985, colectivului. Iarna grea, f PESTE PLAN bosuflantei nr. I de la
' au, cum se spune, număr reflectat, pe etape, in pri­ a pulsat in sistemul ener­ care abia s-a dus, a lăsat, * C.E.T. 3. De asemenea,
mic la ,,marcă". Din „re- virile oamenilor. Este mo­ getic naţional 85,5 miliar­ la C.T.E. Mintia, urme de î Minerii de la Bărbăteni prin preocupări susţinu­
valorificarea
pentru
strădaniile te
, gistrul matricol' al unităţii, mentul cînd se poate vorbi de kWh. inegalabilă hărnicie. Con- | îşi intensifică răspunzînd resurselor energetice, a
1
în
abataje,
starrtin Neag arăta: „Am J
) pe care energeticienii ii despre un adevărat mă­ nergetic de la Mintia vine răspuns la chemarea secre- E prin fapte demne de mun­ ajuns să recupereze 99 la
e-
Puterea
obiectivului
răsfoiesc deseori cu nostal-
nunchi de raze şi, implicit,
volumul
total
secretarului sută
că
din
chemării
I ' gie, am notat cîteva nu­ despre steaua aceea visată şi de la oamenii săi, de­ tarului general ai partida- î general af partidului, de resurse energetice ale
lui,
mere şi nume .- cu numărul
|
Nicolae
tovarăşul
| matricol 1 - ing. leronim (cu luciditate) de energeti­ votaţi trup şi suflet activi­ Ceauşescu, şi am dat ţării, J t o v a r ă ş u l Nicolae combinatului.
[ Rus an, cu nr. 2 - ing. Fla- cienii hunedoreni, a ctito­ tăţii, profesiei alese. „Pe în aceste luni grele, un | Ceauşescu, de a da ţării
* rea Bereş, nr. 8 — maistrul rie de lumină pe care toa­ comunistul Mircea Firtat, plus de 233 milioane kWh, I mai ntttU cărbune. Cete CU PLANUL
| Doref Maiea, nr. 9 - ing. tă ţara o numeşte dintr-o care s-a aflat, odată, 48 din care 56 milioane kWh î mal bone rezultate, de TRIMESTRIAL
0
J Mircea Bădărău, cu nr. 11 răsuffare : „Steaua de pe de ore fără întrerupere în pe bază de cărbune . Ia începutul anului şi LA EXPORT DEPĂŞIT
| - ec. Constantin Moga efc. Mureş", termocentrală, l-am trimis Titlul articolului din 1965, s pînă Ia zi, le înregistrea­ Ca ultimul lot de bu­
Tehnicianul prindpai Ro- Ulterior, au fost con­ cu maşina acasă. Dar, după la care ne-am referit, era I ză brigăzile conduse de nuri dc larg consum care
1
I mulus Bota (nr. 55J ne struite şi puse in paralel două ore de somn, Firtat e „Anii ii măsurăm acum în ; Mibai Kovacs (ca plus a plecat zilele trecute din
| declară: „Am fost diri- ultimele două grupuri e- venit din nou la unitate, Sâptămini". După 20 de I 1000 tone de cărbune) şi portul Constanţa spre
* ginte de şantier. S-a con- nergetice (in 1977 şi 1980), Nu a putut să stea acasă ani, realitatea pe cate o J Pompei Tomolca (ea plus Cuba, întreprinderea chi­
| struit, mai intri, ,,colonia° Astăzi, „astrul“ este com­ ştiind câ treaba na este trăim şt o vedem astăzi, g 70 mf ia lucrările de pre­ mică Orâştie raportează
\ pentru constructori, apoi plet. Ce a adus el nou pe terminată i‘ - no poves­ safe conducerea ctitorului | gătiri şi deschideri}.. îndeplinirea şi depăşirea
I drumul, pe urmă cu ince- harta economică a jude­ teşte Constantin Neag, se­ de ţară nouă, tovarăşul * cu un milion Ici a planu­
* put fundaţiile. In 1969, ta ţului ? Mai multă forţă : cretarul comitetului de Nicolae Ceauşescu, se di- I RECUPERAREA lui I* export pe primul
| 30 noiembrie, s-a dat în puterea Instalată de 366 partid. Aşa sfnt mulţi oa­ iaensîonează în alţi tor- * RESURSELOR trimestru anului. Chi-
I funcţiune primul grup e- MW, în 1968, a urcat-o lat meni ta C.T.E. Mintia: meni t „Anii îi măsurăm I ENERGETIC® miştii din Orăştie lucrea­
I nergetic. Următoarele două 1662 MW în prezent, iar loan Jula, (oan Şandru, Pe­ acum în zile*. Este 6 re- J Oamenii muncii de la ză hi prezent la onora­
| au pornit lo un interval de producţia anuală de ener­ tro David, Ladislau Aioji, plică peste ani pe care ® I «ziua 6 a C.S. Hunedoa­ rea altor comenzi pentru
J 6 luni unul de altul, Ua gie electrică> pe aceeaşi loan Butaciu, Petru Debre­ dă trecutului „Epoca | ra au devansat ea trei beneficiari din U.R.S.S.,
I ta 23 August 1971, ai pa- perioadă, s-a multiplicat ţin şi mufţh mulţi alţii. Re­ Nicolae Ceauşescu", epoca g zile termenul de punere R.D, Germană, Grecia,
l tfuiea". de aproape 5 ori ,JSteaua ţineţi : din cei aproape viselor împlinite î
îs funcţiona — după re» Chinai» Irak, Egipt.
Jt mmm m mmm m mmm / mmm t mm mmm