Page 85 - Drumul_socialismului_1985_03

J EPOCA NICOLAE CEAUSESCU
l — ...........................— ............................................................—^------------------------
j epoca marilor Împliniri socialiste

\ O unitate de prestigiu

J a agriculturii hunedoren* ,e

Se îm plinesc două dece­ Dat in folosinţă in 1981, Un nucleu valoros, de la 1
nii de cind străvechile com plexat de creşterea care, prin hrănirea dife- i
V m eleaguri hunedorene, ra­ bovinelor al A.E.I. Chim in­ renţiată, asigurarea celor )
cordate organic la pulsul m ai bune condiţii de igie- )
dia a iost populat iniţial
întregii ţări, s-au înscris nă şi m icroclim at, urm ări- i
cu un num ăr de 1 100 a-
vertiginos pe coordonatele rea perm anentă a stării de
nim ale. Rezultatele bune
m arilor îm pliniri ale „Epo­ sănătate, sintem in m ăsu- )
obţinute incă din prim ii producţii ţ
cii Ceauşescu". 20 de ani ră să obţinem
Anul XXXVII, nr. 8 510 DUMINICA, 24 MARTIE 1985 4 pagini — 50 bani in care o dată cu dezvol­ ani au perm is dezvoltarea m ari de lapte. Aşa am 1
tarea im petuoasă a indus­ continuă a bazei m ateriale, reuşit să dublăm , faţă de /
triei, agricultura judeţului extinderea capacităţilor de 1981, producţia m edie do )
nostru a cunoscut, la rin- adăpostite. Astăzi, in cele lapte pe cap de vacă Iu- l
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVĂR® dul ei, proiunde m utaţii ca­ 9 adăposturi, echipate cu rajală. <
V/-?'-2?iK&v.&T'A&f ** i • C:u, i : I I f. :• V~;.:; < .ir'.vt
litative şi structurale, aţii instalaţii m ecanice de e- vat Este sem nificativ de rele- /
de )
evoluţia
producţiei
m ai
vegetal,
Pregătirea terenului pentru însămînţări in sectorul in cel al cit creş­ Două decenii lapte in această 1982 s-au ţ
unitate. |
seam ă
cu
terii anim alelor.
Astlel,
in
dacă
In ritm înalt si de bună calitate rea Vorbind despre dezvolta­ de prefaceri obţinut 6 270 hl lapte, in )
înnoitoare
1983 producţia a crescut la |
cu
acestei
îndeletniciri
frum oase tradiţii in satele pe meleagurile 9 960 hl, pentru ca in a- i
în această primăvară, u- acţionează pentru finaliza­ de transport cu tracţiune hunedorene, nu putem să judeţului nul 1984, ea să ajungă la J
nităţile din Consiliul unic rea fertilizării cu îngrăşă­ animală. La Cooperativa nu am intim de puternicele Hunedoara 12 250 hl. In acest an, a-)
agroindustrial Orâştie au minte chimice şi naturale. agricolă de producţie din com plexe de creştere a a- llăm , se preconizează ob- )
de cultivat cu sfeclă, car­ Aplicarea azotatului de a- Orăşlioara de Sus, de pil­ nim alelor, aparţinind aso­ ţinerea a 15 000 hl lapte, |
tofi, plante furajere, po­ moniu şi a îngrăşămintelor dă, la transportul şi admi­ ciaţiilor econom ice inter- vacuare a dejecţiilor, cu lucru pe/lecl posibil dacă ţ
rumb, legume ş.a. o su­ complexe pe suprafeţele nistrarea gunojului parti­ cooperatiste, unităţi în care instalaţii de m uls m ecanic
prafaţă de peste 3 000 ha. . cultivate cu cereale păioa- cipă un mare număr de activitatea de creştere a vi­ ş.a., există un electiv to­ am intim că pînă la zi, ,
Buna desfăşurare a pregă­ se s-a încheiat zilele tre­ care si căruţe ale membri­ telor este aşezată pe baze A.E.I. Chim india a livrat la '
tirii terenului şi a însămîn- cute. în ce priveşte admi­ lor .cooperatori, printre ca­ noi, m oderne şi care con­ tal de 1 800 anim ale, vaci londul de stat 3 000 hl, cu )
lărilor de primăvară pre­ nistrarea îngrăşămintelor re ale lui Toma Rujoi, loan tribuie anual cu m ari can­ cu lapte şi tinerel bovin. 100 hl peste prevederi. M e- ţ
supune întreprinderea unor organice, eele mai bune Cazan, Vasile Sigoi, Vasi- tităţi de lapte şi carne la — Preocuparea noastră ritul — ni se spune — este ^
măsuri eficiente care să a- rezultate s-au înregistrat le Mihăieseu şi ale altora. perm anentă — arăta m edi­
sigure cadrul optim pentru Formaţia de mecanizatori realizarea sarcinilor pentru cul veterinar Celu Popescu, al soţilor Florica şi Aron i
atingerea unui înalt ritm alcătuită din Gligor Oni- i fondul de stat, a celor de Henţ, am bii ingineri zoo- 1
de lucru şi, totodată, rea­ C.U.A.S.C. ehe, Dorel Ivănescu, Iosif autoaprovizionare in profil directorul unităţii — , s-a în­ tehnişti şi şeii de lerm ă, al /
lizarea unor lucrări de cea ORĂŞTIE Rîpaci, Vasile Trozan şi • teritorial. dreptat atit in direcţia spo­
mai bună calita’te. Petru Aurel Arghiţan a trans- , Dacă ne-am propus să ririi num ărului de anim a­ Îngrijitorilor M aria Covaci, 1
Puia, directorul Staţiunii portat pînă în prezent, pe i scriem astăzi despre A.E.I. le, cit, m ai ales, spre se­ Susana Rus, M aria Boze- \
pentru mecanizarea agri­ la Asociaţia economica in- terenul ce va fi cultivat \ Chim india, despre oam enii şan, Ana M anea, Lucian )
culturii Orăştie, preciza: tercooperatistă din Beriu, cu cartofi, 500 tone îng.ră- , din acest colectiv, o facem lecţia şi am eliorarea rase­ Spanache, Ion Cherecheş, ţ
— Campania agricolă de la cooperativele agricole şăminte organice. Nicolac > lor (prom ovind îndeosebi Gheorghe Condrea, Lucre- i
primăvară a luat startul din Căslău, Pricaz, Orăş- Crăciun, inginerul şef al \ deoarece unitatea respecti­ cele din rasa Bălţata ro­
în multe unităţi. Zilele tioara de Sus şi altele, Consiliului unic'agroindus- i vă, specializată în creşte­ m ânească) pentru a ne crea ţia Tulea ş.a. .
trecute au început lucrările trial Orăştie, ne spunea că .’ rea anim atelor, este, cre­ Ce m ai putem consem na ’
de pregătire a terenului la unde s-au transportat în toate unităţile dispun de ) dem , cea m ai reprezenta­ un fond de anim ate sănă­ despre această unitate zoo- J
Asociaţia economică inter- cimp, pînă în prezent, în­ cantităţile de sămînţă ne- t toase, de ia care să ob­ tehnică a judeţului care, \
tre 800—1 200 tone gunoi
cooperatistă din Orăştie, la cesare, utilajele agricole tivă din judeţ, prin evolu­ ţinem producţii m ari de
cooperativele do producţie de grajd. Pentru impulsio­ ce vor lucra la pregătirea l ţia ei continuu ascendentă lapte şi carne. Din totalul MIRCEA LEPADATU *
din Pricaz, Turda.ş, Beriu, narea acestei activităţi, TRAIAN BONDOR ) in cei patru ani de cind electivului actual, 850 ca­
Orăşlioara de Jos şi altele. S.M.A. Orăştie a organi­ a intrai în funcţiune. pete o .constituie m atca. (Continuare în pag. a 2-a) ţ
Am mobilizat la arături zat cinci formaţii de lucru, (Continuare în pag. a 2-a) (
şi discuit un număr mare fiecare dotată cu utilaj de
de tractoare care lucrează încărcat, cu mai multe cu­
de dimineaţa devreme pî- pluri de remorci ce lucrea­
nă seara tirziu. Această ză la transportul şi admi­
activitate este coordonată
îngrăşămintelor
direct de către inginerii nistrarea la . unităţile agri­
naturale
şefi ai unităţilor agricole, cole din Dineu Mare, Tur-
ceea ce asigură efectuarea daş, Orăşlioara de Sus ş.a.
unor lucrări de bună ca­
litate. Da această activitate de
în aceste zile, paralel maximă însemnătate au
cu pregătirea, -terenului. se fost mobilizate şi mijloace
in prima zi — 30 de hectare însâmînţate
Ieri, în fermele din IIia, Tîrnava şi Deva ale
I.A.S. Mintia a început însămînţatul mazurii, orzoai­
cei şi ovăzului, în prima zi lucrarea reali/îndti-se pe
30 de hectare. Pentru efectuarea în timp scurt a însă-
mînţării mazurii (00 ha), orzoaicei (DO ha), ovăzului
(100 ha), sfeclei furajere (70 ha), plantelor perene şi
anuale pentru masă verde (157 ha) se lucrează zilnic,
inclusiv azi, duminică, cu forţe sporite la pregătirea
terenului si semănat.
Laudele se cuvin Creşterea producţiei în cariere garantează
gospodarilor de frunte !
îndeplinirea integrală a planului sortimental
— Tovarăşe secretar, ani Răminem cu primarul, ră-
adus borderoul. Toţi cei 'J4 mînem Ia subiectul nostru. După doua luni de mun­ asemenea, carierele de la extracţie cunoaşte impor­ re producţia în cariere,
de comunişti din Nojag au — Vedeţi cu cită mîndrie pentru a asigura la pre­
achitat cotizaţia şi au sem­ vorbeşte nea Ghcorghe de­ că din acest an, colectivul Alun si Căprioara se pre­ tante înnoiri, în sensul do­
nat. spre sătenii • de frunte din muncitoresc dc la „Mar­ zintă eu depăşiri însemna­ tării cu maşini de excavat lucrare materie primă da
— E bine ! Doua treburi Nojag ? Dar asemenea oa­ mura" Simerin su prezintă te. La baza acestor rea­ de mare productivitate, a bună calitate, în sortimen­
să-mi mai spuneţi; cum mer­ meni avem in toate satele
ge sectorul U de Ia mină şi noastre. Doi viţei, doi porci, cu planul producţiei, fizice lizări, obţinute în condiţii modernizării tehnologiilor tele cerute de beneficiarii
cum stăm cu contractările peste 3 000 litri lapte de va­ sortimentale realizat şi. de­ de muncă grele, de iarnă de lucru peste tot, creşte­ noştri interni si externi.
la Nojag ? că au livrai anul trecut Sa­ păşit. rii productivităţii muncii, Intr-adevăr, avem în acest
— Sectorul merge bine. I.a bin Faur, Pecii Fareaş, Vil- aspră, stau măsurile luate ultim an al cincinalului
plan şi peste. Contractările V moş Serdcan (care are peste •— Aceasta, chiar in con­ şi aplicate încă. din tri­ a întăririi ordinii şi disci-
Ii ştiţi pe cei din Nojag : 70 de ani), toţi din Certcju diţiile grele ale acestei mestrul IV al anului tre- plinei muncitoreşti. sarcini mobilizatoare. Pro­
întotdeauna în frunte. de Sus! Făcînd o socotea­ ierni, eînd in toate carie­ ductivitatea muncii va tre­
în acest moment al dis­ lă simplă, numai Nicolac bui să crească, în medie,
cuţiei dintre Constantin Co­ Podeau, Petru şi Marin Po­ rele noastre producţia de eu 11.5 la sută, producţia
tar, secretarul Comitetului pa — din Vărmaga —, au marmură albă, roşie, bej, P R Q S W C m F fZ t* Â ~ \
comunal de partid Certe ju predai trei porci şi peste cea de travertin extrasă a marfă cu 7 la sută. Din
de Sus, şi Ghcorghe Ormin- 3 000 litri de lapte. Cile un cariere avem de extras o
dean, secretarul organizaţiei porc si looo litri lapte au crescut de la o zi la alta cantitate de marmură şi
de partid din salul Nojag, dat Ghcorghe Voian şi loan — ne spunea tovarăşul ing. R m izM M im m zip m
am intervenit : Todea — din Ilondoi. Să travertin mai mare cu
— Miner şi contractant cu nu-1 uit pe . Iosif Florean, Svhvveighoffer Robert, in­ 8 501) metri cubi. faţă de
1
statul ? din Săeăriml), care a livrat ginerul şef al întreprin­ eut: asigurare a cu maic­ - Se poate aprecia că anul trecut. După cum se
— An de an. De 2? de ani Ia fondul de stal 3 viţei, derii. riale, maşini • ii Utilaje', for- sarcinile sporite pe care­
Ia mină. Acasă — gospodă­ un porc şi o mare canti­ ţă de muncă în toate ca­ le are în faţă a n u l aevsla vede, în cariere se mun­
rie. In 1984 am livrat un tate de lapte. Şi în Măgura, — Să concretizăm, tova­ ceşte cu rezultate bune,
porc şi aproape o mie litri şi la Bocşa, şi în Topi iţa răşe inginer şef. rierele, ca ce nc-n colectivul dc muncă de la ceea .ce ne îndreptăţeşte să
de lapte. Anul acesta am avem asemenea gospodari permis sa avansăm mult „Marmura” vor Ti îndepli­ credem că ne vom înde­
contractat mai mult... harnici. Viorel şi ltusalim ■— Pe total, în cele şase nite exemplar, pentru a
— Merge munca pe două Bodrean, Liviu Vesa — din cariere s-au extras supli­ acţiunile de descopertă, a- plini sarcinile ce ne revin.
planuri ? Măgura, Magda Moise, îl ie sigurînd zăcămînt de cx- încheia întregul cincinal — Dar hotărîtoare este
— Merge. Dacă... munceşti. Cazan, Nicolac Ardelean — mentar 625 metri cubi mar­ ploutare la zi mult şi de cu realizări bune ?
Dar să nu credeţi că-s sin­ din Bocşa, Traian Bedea, mură dc diverse culori şi lot munca oamenilor...
gurul din Nojag. Ghcorghe Maria Bota — din Topliţă categorii, precum şi tra­ calitate, Cu ton fă zăpada — După primele aproa­ — Fără îndoială. Este
Moise are 76 de ani şi a li­ sint doar ciţiva dintre ei... vertin. Ponderea o deţine căzută, cu lot gerul, dru- pe trei luni de muncă, pe pilduitoare dăruirea şi ab­
vrat la stat anul trecut mai Lor, gospodarilor de frun­ baza realizărilor dobîndi- negaţia cu care au aclio-
bine de 2 000 litri lapte; Ni- te, li se cuvin laudele. Pe cariera de la Ruşchiţa — muri le de acces în cariere
colae Moise a predat un vi­ deplin meritate î cu 388 metri cubi în plus, au fost în permanenţă te, mai cu seamă in carie­
ţel şi un porc; Ghcorghe Moneasa — cu 109 metri practicabile. Se cerc sub­ rele noastre — avem a- GH. 1. NEGREA
Dan — 2 000 litri lapte de
vacă... G. IGNAT cubi, Geoagiu şi Cărpiniş liniat şi faptul că în ca­ ceastă certitudine. Esenţial
■—- cu 107 metri cubi. De este să crească în continua­ (Continuare in pag. a 2-a{