Page 86 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 86
Pog^ t DRUMUL SOCIALISMULUI NR
. v
Transporturi operative, eficiente
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU 1
tn 1986, Autobaza Hune ioace auto de 22' tone, cu datoresc şi modului în ca
doara. va împlini 2.0 de ani
J epoca marilor împliniri socialiste ) de existenţă. După eum se care realizăm transporturi re- îşi îndeplinesc sarcinile .12,01
masive- de mărfuri şi pro
mecanicii;
„Activita-
auto.
ştie; activitatea sa este duse, solicitările fiind din tea de revizii şi reparaţii', V 0!
mixtă; adică efectuează an în an mal mari. ŞI pu la toate mijloacele auto
t Q unitate ie prestigiu a agriculturii Iruneiorene* atît transporturi .de marfă, tem spune că, prin dărui din dotare, are o pondere 13.0
cit şi de călători. Unitatea
(Urmare din pag. T) Fireşte că o asemenea fina Covaci, Tanţa Baer, ' dispune- de spaţii corespun rea şi conştiinciozitatea însemnată în producţia to 15.0
tală a autobazei — men
noştri
conducătorilor
auto
„întreprindere", ca să func Eugenia Cizu, mecanicii \ zătoare de Lucru,, de o bu — şi i-aş menţiona' pe loan ţiona interlocutorul. Am 19.01
ca majoritatea celorlalte ţioneze in condiţii bune, Fabiu Marinuţ, Cornel Pes- i nă. dotare tehnică şl mate constituit echipe speciali 19.1
de profil, a Fost pusă în să-şi realizeze sarcinile, are caru, loan Lako, Dumitru i rială şi este încadrată ' cu Donea, loan MUiai, Marin zate pe operaţii şi ne stră
funcţiune in anii fertili şi nevoie de un colectiv for Covaci, tractoriştii Grigare i personal temeinic pregătit Parnschiv, Vasîl'e Maxim, duim, uneori împreună cu
dinamici ai „£ p a c i i mat din buni' specialişti, Cherecheş, loan Pescaru, ^ profesional. loan Dărăban, Ciprian Ra- şoferii — care-şi respectă
Ceauşescu". Din re st rea îngrijitori pricepuţi şi har losif Vinţi şi mulţi alţii. i — In decursul anilor, ţiu, loan Coştiuleann —
materială a complexului> pe nici, personal auxiliar pe „Întregul nostru colectiv, J Autobaza Hunedoara s-a reuşim să facem faţă ori meseria şi maşinile — să
lingă adăposturi, mai a- aceeaşi măsură. Oameni ţinea- să sublinieze im in- \ dezvoltat şi modernizat căror cerinţe". facem lucrări de calitate şi 19,41
mintim silozurile cu o ca care să nu Facă rabat de cheiere directorul Gelu l continuu, datorită grijii De asemenea, in trans îit timp util. Nu de puţine
pacitate de 7 000 tone-, la disciplină, să-şi execu Popescu, beneficiar direct ) partidului şi statului nos portul de călători- se înre ori, mecanici auto cum sînt 20,2(
cele 10 fînare cu 2 500 to te cu dăruire şi răspunde al politicii agrare înţelep- i tru- — spunea log. Nicolae gistrează constant unele Silvestru Horbovan, Să-
ne capacitate,, şi 500 ha da re sarcinile, care nu sînt te şi cutezătoare promovate { Iacob, şeful unităţii. Azi rezultate bune. Chiar şi în mUEi Kacso, Dumitru Lu-
teren agricol, destinat' pro deloc uşoare. In cei aproa de partidul nostru în cele I avem un. parc de aproape această iarnă deosebit de cescu, Ştefan Goran, Lazăr
ducerii furajelor. Mai de pe cinci ani de Funcţio două decenii consemnate i 400 de mijloace: auto. — Burtică, Teofit Abrudean 21,3£
21,5(
ţine A.E.I. Cliimindia un nare, aici. s-a închegat un in. istorie ca „Epoca ţ camioane, autobasculante nu ţin cont de timp sau 22, U<
bloc ou. Ut apartamente bun colectiv,, din rîndul că Ceauşescu", este angajat 1 şi autobuze- — şl ea ni tot de oboseală pentru a ter
pentru lucrătorii, săi. Este ruia se detaşează — pre puternic în obţinerea unor ’ atîţia oameni- ai muncii. LA AUTOBAZA mina- o revizie sau o re L
a b:ază materială modernă ciza directorul unităţii — producţii superioare de lap- '\ Sigur, ponderea o au trans HUNEDOARA paraţie, Incit activitatea 20,15
20,01
şi puternică,, menită să asi specialişti ca- inginerul te şi carne, cele mai mari i porturile- de marfă, extin autobazei să nu stagneze".
gure. condiţii optime pen Constantin Petculescu, şeful din acest cincinal, pentru } Vorbind despre sarcinile 20,35
tru buna desfăşurare a ac fermei vegetale, medicul ridicarea A.E.I; Chimindia V se în ultimii ani,, cu bune grea, majoritatea şoferilor lui 1984. şi despre unele 21,00
tivităţii pe tot parcursul veterinar Virgil Gligor, în la nivelul de- unitate etalon \ rezultate, la Canalul Du greutăţi, cu care s-au mai
anului. grijitorii de animale Adol- pe judeţ". i năre—Marea Neagră, la - de ta Autobaza! Hunedoara 21,5(1
cariera de cărbune Cîrnpu au depus mari eforturi confruntat, despre proble 22,0C
lui Neag- şi in bazinul mi pentru a-şl realiza: obliga mele mar.L puse de asperi
</j nier Rovinari. ţiile de serviciu. In auto tatea iernii şi despre efor
v turile depuse pentru re
In ultima vreme, pentru
ii CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA trebuinţele autobazei s-a gara s-au organizat servi zolvarea lor, contabilul şef
construit o. hală modernă, cii' de noapte-, pentru. încăl al unităţii, Teofil TrLcu, a.
zirea maşinilor,, iar la,- ple
m
rezultate
unele
menţionat
Pregătirea Stabulatia liberă — o metodă cu ©•■ capacitate de 500 au carea în cursă s-au folosit — depăşirea planului trecut mini
Aeti
bune
obţinute
anul
tovehicule — în care con
r
foarte
rezultate
cu
bune
la
gran
terenului eficientă de creştere a animalelor diţiile termice şi de aeri dispozitivele automate de tone transportate cu 2,4 la Razii
sire se cer îmbunătăţite —
pornire care; aşa cum re
toati
Ferma mixtă a Unităţii care să aibă în primire s-an asigurat,, prin dotare sută, la eălâtori-kilometri; Itadi
agroindustriale Şoimu.ş, aceste animale. şl autodotare, o serie de marcau mai mulţi şoferi, cu 13,6 la sută şi la venit- înrej
{Urmare din pag. 1) dc
condusă de medicul vete De menţionat faptul că. aparate de control şl de „ne-au fost de un enorm călători cu 1.3,7 la sută (dar Radi
rinar Petru Ciobanu, a do- diagnosticat, maşini-unelte, nerealizln.d veuitul-marfă, Radi
terenului şi la insămînţăn: bîndit o experienţă bună, metoda amintită are a efi ajutor", tn galeria celor lor;
sînt' în perfectă stare de ce.- merită să fie generali cienţă ridicată, deoarece piese de schimb- şi mate mai vrednici conducători venitul brut. productivita 14,35
funcţionare, semănătorilor zată, privind creşterea ani investiţia pentru construc riale necesare- In activita de autobuze se situează tea şi beneficiul) — şi a
li s-a făcut proba eu boa ţia padocului: şi şopronu tea de reparaţii. Şeful a- exprimat, ca şi ceilalţi in i(>,05
be, fiind gata să intre în malelor în stabulaţie libe lui este redusă, iac anima telierului transport marfă, Iulian Revnic, loan B.ojan, terlocutori. hotărirea între rulu
brazdă. ră pe timpul iernii. în a- lele au avut o stare de să loan ŞUfană, relevă preo Nicolae Popescu, Toma gului colectiv d.e a majo Alm
La Cooperativa agricolă cest mod, în iarna anilor nătate mai bună decît a- cupările şi hărnicia oame Mareu, Gheorghe Nicolae, Bule
Muz
de producţie din Qrăşţioa- 1983—1984 aici au fost în celor aflate în adăposturi nilor din acest comparti Ion Flon.ta. Tot la acest ra succesele obţinute de la 20,00
ra .de Sus, discutăm cu E- grăşate 1=0.0 de bovine, ca obişnuite. Avantajele unui. ment, în direcţia efectuării capitol trebuie menţionaţi începutul acestui an, de a Rozi
lena Viş.escu,. inginera şefă re s-au livrat în. luna no asemenea sistem: de creş unor curse operative şi e- îndeplini integral sarcinile cepţ
iembrie
din
trecut.
anuL
21,10
a unităţii. tere şi îngrăşate a anima şefii de coloană Marin lor ;
In iarna anilor 1984—-1985, lelor fiind evidente, înre- ficieiite, prin circulaţia nu mobilizatoare din acest an,
— Ce suprafaţă de teren care a fost, după cum se mai în relaţia plih-pîin, cu Păunescu şl Constantin aşezînd o punte solidă spre 22,10
veţi. semăna în această pri ştie, destul de geroasă şi gistrîndu-se rezultate no autoremorci şi economisi Sîrbu. tiv;
cepţ
măvară ? aspră, s-au aflat la îngră- tabile chiar şi în condiţiile rea pe toate căile a Lubri- La rîndul său, maistrul etapa 1936—1990, strălucit 22,35
geroase;
unei
ierni
foarte
— 135 ha cu sfeclă, car şare 46 de animale. Aces este bine ca: această prac f uraţilor, benzinei şî mo principal Emil. Vots a ţi prefigurată de documente 23,25
ştiri
tofi şi porumb. Pe o mare* tea s-au întreţinut şl fu tică să fie extinsă, şi în le Congresului al XlII-lea
parte a acestei suprafeţe rajat afară, intr-un. padoc alte ferme zootehnice. torinei. „De la maşini de nut să precizeze că activ i al partidului.
am administrat G00> tone betonat, sub copertine sim 5—7. tone, acum 20 sau 15 tatea bună şi rezultatele
îngrăşăminte naturale, a- ple, prevăzute cu jgheaburi N. TIRCOB ani, am ajuns azi la mij- pozitive ale autobazei se DUMITRU GHEONEA
ceastă acţrţme fiind aproa de alimentare. Pentru adâ-
Dl
pe încheiată. Am luat gu posti'tul pe timpul nopţii,, * — ® — e — ® — • — • — • — Baci
noi de grajd din ferma s-a constituit un şopron a- înlocuit becurile in bucă ful, după cum se ştie, este pion
zootehnică a unităţii şi din coperit cu plăci de azbo După cum a subLiniat-, in electrică, fapt reflectat şi de 0,65 lei/kVVh. (Art
gospodăriile populaţiei. ciment, iar pereţii s-au repetate rînduri tovarăşul în reducerea costului aces tărie şi în baie cu tuburi Sim
de neon, mult mai puţin
(Mo
— însămînţările n-au construit din scîndură şi Nicolae Ceauşescu, secre teia de la trei-patru sute costisitoare, iar în camere Elena Eilip : Este un pri m u r
început la Orăştioara de baloţi de paie. în vederea tarul general al partidului, de Iei la 180 lei. Pe de am. lăsat Ia lustre doar mi lej de a afla şi cei care nu den
Sus. Sînteţi pregătiţi în asigurării microclimatului cea mai importantă sursă altă parte, am efectuat nimum de becuri. Seara sînt pătrunşi de spirituL de ra);
vederea acestei "acţiuni, corespunzător, patul cald de energie este economisi controale în. apartamente folosim o mică lampă de economie că tariful pro (Art
care — dacă vremea va s-a format din paie şi gu rea acesteia. Preocuparea şi am discutat cui fiecare carte, iar aspiratorul îl gresează în funcţie de con Arm
1
permite — va lua startul noiul de grajd rezultat de constantă a conducerii membru al asociaţiei pen poate foarte bine înlocui sum. Un cetăţean care o- ring
s rii
în zilele următoare ? la animale. Grosimea aces partidului' şi statuLui pen tru: a reduce Ia- strictul ne mătura „Felix" şi ştersul cupă un apartament cu uil
— Avem toate seminţe tuia a ajuns la 90 de cm, tru reducerea, mai accen cesar iluminatul în încă pardoselii cu o cîrpă ume două camere, spre exem Noi<
peri'. Locatarii au răspuns
le necesare, utilajele agri acum gunoiul fiind scos şi tuată, pc toate căile; a con zită. Pe timpul iernii, nu plu, are stabilit, conform Zori
cerinţe,
(Cui
cole sînt în stare de func aplicat pe terenul destinat sumurilor energetice şi în acestei încadrîndu-se cei în mai am folosit frigiderul. decretului, un consum de H o
mulţi
li
ţionare, au fost încercate. producerii furajelor. Pentru cadrarea lor în nivelurile mita consumului raţional 650 kWh. Pentru fiecare LON
linii
De ieri (joi, 21 martie a.e.) ca apa să nu îngheţe, du raţionale îşi găseşte reflec stabilit. Elena Frunză : Folosesc KWh se. percepe 0,65 lei. TIU
am început pregătirea te pă adăpat s-a făcut scur tarea în stabilirea unor un singur bec de iluminat, Dacă depăşeşte această li la
renului ce va fi cultivat gerea ei din jgheaburi. In măsuri concrete pentru Blaj Moroşan : Construi de 25 W. Ca dovadă, plă mită, pentru următorii 50 rcsc
cu sfeclă. In zilele urmă terlocutorul ne-a spus că gospodărirea judicioasă şi tesc trimestrial între 13 şi 40 kWh se va stabili un ta Spa.
(Mu
toare vom începe semăna animalele au fost hrănite reducerea în continuare a rea şi punerea în funcţiune rif de 0,75 lei/kWh, iar CAI'
tul acestei culturi. cu siloz, fin şi paie toca consumului de energie e- dacă consumul este şi mai Agii
în unităţile agricole din te, în amestec cu concen lectrică, termică, gaze na mane, pentru următorii 50 BR/
C.U.A.SiC. Orăştie trebuie trate. Sporul mediu zilnic turale şi alţi combustibili. Energia electrică kWh se percepe 0,85 lei/ riilc
însămînţată în această pri de creştere în greutate în In contextul preocupă kWh, pînă ia un leu. Şic)
Mie:
măvară o mare suprafaţă registrat în aceste condiţii rilor generale pentru gos (Mii
de teren. Pentru buna a ajuns la 0,5 Kg pe cap podărirea judicioasă a tu se poate economisi Iuliana Gonibefşiu7 Plă L e ;
desfăşurare a campaniei a- de animal. Animalele la turor formelor de energie, tesc trimestrial între 90— lui
Rin;
gricole cooperatorii, meca îngrăşat sînt din rasele o importanţă, deosebită o şi în fiecare apartament 100 lei. Mă întreb la cit GEC
nizatorii şi specialiştii au Bălţata românească şi me ocupă economisirea ener se ridică costul energiei dc (
datoria să organizeze mun tişi din rasa respectivă şi giei electrice şi, în această pentru cei care folosesc ră);
me
ca pe ogoare în aşa fel Pintzgnu. Furajarea şi în sferă, şi a consumului cas radiatoare de puteri mari Mai
incit să se atingă- un ritm grijirea s-au asigurat de nic. Pe tema economisirii a unor noi obiective eco lei>. Ceea ce economisesc eu, pentru încălzit. în multe Hor
zilnic- înalt şi, totodată-, să către echipa de deservire a ei şi atitudinii ferme îm nomice şi sociale, conform foloseşte- industria. Astfel apartamente ferestrele şi ră);
ţul
se realizeze lucrări de cea fermei, fără a avea înca potriva risipei, am organi programului de dezvoltare trebuie să ghidi-m cu toţii. uşile sînt ncetanşe, apa ILI/
mai bună. calitate. drat nici un alt lucrător zat o masă rotundă la ca a ţării în actualul cinci Red.: Decretul Consiliu caldă este risipită adesea (Lu
re au participat cetăţeni nal şi în perspectivă, im fără. rost, robinetele sînt Sfîr
□ 1 municipiului Deva. Le pun asigurarea unor im lui de Stat .nr. 240/1982 defecte. De cele mai multe rul)
gospodăria
în
prevede
ca
Creşterea producţiei dăm cuvântul: portante cantităţi de com fiecăruia dintre noi să rea ori nu este ne\ oie decît
gospodar
de
o
de
mină
bustibil şi energie necesa
Coriolan Gomboşiu: în re funcţionării acestora. lizăm importante reduceri pentru rezolvarea unor a-
(Urmare din pag. 1) loan Slevaş, Sorin Urs, primul rînd, în calitatea Noile cerinţe de resurse de combustibil şi energie. semenea probleme.
Sînt încă cetăţeni care au
Francisc Cociş, Viorel Po pe care o am de adminis trebuie să le asigurăm în în gospodării consumuri Ti
nat oamenii noştri in a- pa, Miron Boldor, pentru trator al asociaţiei de loca principal prin reducerea de energie electrică şi ter Iilaj Moroşan : Consider tru
vre
eeastă perioadă. îi amin mulţi alţii. Trebuie să sub tari nr. 5, care cuprinde continuă a consumurilor e- că instituirea unor controa loai
tesc aici pe Viorel Luca şi liniez însă că întregul nos cîtcva blocuri din strada nergctice. Ca cetăţeni tre mică exagerate. Faţă de le severe din partea comi mu!
cad
Petru Brădean — de la ca tru colectiv de muncă, deşi Progresului, vreau să sub buie să manifestăm grijă risipă, trebuie să avem cu tetelor asociaţiilor de loca sub
toţii o atitudine fermă-. Să
riera Cărpinfş, Ionel Bis- dispersat pe o' mare rază liniez că pe toate cele opt gospodărească pentru eco avem grijă ca becurile să tari-, a celor cetăţeneşti dc Vin
trian, Traian lenăşescu şi de acţiune, în unităţi pro scări am luat măsuri, îm nomisirea energiei, atît la nu ardă inutil, să nu, în străzi, a factorilor de răs pîn.
une
Victor Suciu — Ia cariera ductive din mai multe ju preună cu membrii comi locul de muncă cit şi aca pundere pentru revizuirea don
;
Alun, maistrul Vasile loan deţe, este mobilizat, cu în tetului asociaţiei de Ioca- să. Doar un efort minim călzim apa în maşinile de periodică şi repararea in iar
— la Geoagiu. Un rol cu treaga capacitate, Înregis ; tari, pentru montarea de este necesar pentru a scoa spălat, să nu lăsăm să stalaţiilor de ardere şi a per.
totul deosebit l-au avut în trează ritmuri bune în fie , întrerupătoare automate şi te din priză aparatele e- funcţioneze în gol nici un schimbătoarelor de căldu fi c
şi G
această perioadă şi condu care zi de muncii, ceea ce : schimbarea la toate cele Lectrice care funcţionează aparat electric, din casă. ră, a instalaţiilor electrice xiir
cătorii auto, excavatoriştii, garantează că sarcinile spo ; trei nivele şi Ia parter a inutil sau a stinge becu Este în interesul econo din, apartamente şi locuin 10
buldozerrştii, muncitorii de rite pe care le avem anul | becurilor de 60 sau 100 W rile după ce ieşim dintr-o miei naţionale, dar şi al ţe particulare trebuie per dici
mir
la întreţinerea utilajelor acesta la producţia fizică ' cu becuri de. 25 W. Am e- Încăpere. fiecăruia dintre noi, să nc manentizată. sen
din cariere. O remarcă a- sortimentală vor fi înde conomisit astfel o cantita încadrăm Intr-un consum rigî
parte se cuvine pentru plinite şi depăşite. te importantă de energie Aurora Gavrilă: Eu am raţional pentru care tari ESTERA ŞINA