Page 87 - Drumul_socialismului_1985_03

«

I • DUMINICĂ, 24 MARTIE 1985
Pag, 3
V
Printr-o pregătire temeinică, se poate
IZIUNE
L a a d o u a c a r t e
s ICA, obţine o dublă calificare
T
RTXE Printr-o fericită coinci­ publicistic, cunoscind arta cunoscute, coroborindu-le J
'opiilor denţă, tocmai în ziua in selecţiei, dozării şi. orgarfi- in permanenţă cu tradiţiile » Liceul industrial nr. 5 — Pe lingă pregătirea intr-un grad înalt valorifi­
7xx\\i\ cîntc- care se împlineau două zârii unui material docu­ orale, cu izvoare din co- 1 Deva, cu profil electroteh­ generală pe care trebuie
romfinesc. veacuri de la execuţia lui mentar loarte stufos, Ion lecţii particulare, cu măr- ' nic şi şcoală profesională carea superioară a poten­
populară s-o asigure orice liceu* ab­ ţialului didactic de care
duminical Hori a şi Cloşca, mi-a par­ Părva reuşeşte să îmbogă­ turii literare şi iconograli- | auto este — ca de altfel solvenţii noştri obţin — dispunem. Avem cadre di­
rea progra- venit volumul proaspăt ieşit ţească genul pe care-l a- ce, in sfirşit cu prelungi- * cele mai multe licee cu evident, în condiţiile unei dactice foarte bine pregă­
de sub teascuri 1784 în lo­ bordează cu lucrări nu nu­ le vibraţii afective pe care | profil tehnic din judeţ — bune pregătiri individuale tite profesional. Am făcut
area a 40 curi şi monumente, apărut mai utile sub raportul in­ acest pretenţios periplu is- ; creaţie a glorioasei „Epoci — o dublă calificare: elec­ 0 permanenţă din pregăti­
de Ia vic- in populara; colecţie „Iti- formaţiei, ci şi de o neîn­ toric îl naşte in propria sa- 1 Nicolae Ceauşescu". Nu are tromecanic auto şi condu­
ipra fascis- nerarii turistice" a Editurii doielnică valoare educa­ conştiinţă. Să mai adăugăm » rea suplimentară- a elevilor
i sărbâtori- încă o tradiţie, dar în re­ cător auto. Liceul avînd şi care în.tîmpină greutăţi: în
ei indepen- Sport-Turism. Este cea de tivă. amănuntul că şi bogata | ţeaua învăţămîntului de- şcoală profesională, absol­ asimilarea cunoştinţelor.
Vomâniei“. a doua carte a lui Ion 1784 în locuri şi monu­ ilustraţie fotografică e sem- I venn el se bucură de apre­
vremurilor Părva care, in 1983, a pu­ venţii a 10 clase pot Orice prestigiu cîştigat
Documen- mente este exact ceea ce notă fot de autorul cărţii | cieri. frumoase prin rezul­ opta p e n t r u această se bazează pe- conştiincio­
blicat la aceeaşi editură se anunţă prin titlu. După şi vom ajunge la. o ima- ] tatele pe care le obţine, se- zitatea şi seriozitatea co­
i Româ- volumul Drumuri în Ţara gine concludentă o volu- « măoînd setea de cunoaş­ formă de pregătire, ob- lectivului şi noi avem, ase­
Zaranduiui, semnalat la tere, de cultură, dragostea ţinînd la absolvire eali-
istic. ,,Nici 1 inului de muncă pe care-1 menea cadre — profesori,
î-ai visat“. vremea sa şi in această l-a necesitat elaborarea , pentru muncă. ingineri, maiştri instruc­
â. Tv. Pro- pagină. Ceea ce atunci ei. j A-f-Jîndu-ne in perioada tori; — care pun pasiune şi
studiouri- putea să apară ca o pre­
ctice zumţie se dovedeşte in Un proverb chinezesc , cind elevii claselor a învăţăm muncind,, dragoste în munca de in­
;1 muzicii spune „să nu azvîrli cu I VlII-a şi a X-a trebuie să struire şi educare a; elevi­
al noua carte o certitudine : ce s-a documentat cu con­ opteze pentru una dintre muncim învătînd lor.
ea progra- Ion Părva, care a fost dis­ ştiinciozitate parcurgînd piatra ' cînd locuieşti o * multiplele posibilităţi pe — Procesul formativ ce
tins recent cu unul dintre enorma bibliografie a Răs­ casă de sticlă". E un a- j se desfăşoară Ln orice- şcoa­
MARTIE premiile concursului inter- devăr de care, din păcate, ‘ care le oferă î.n vă tăinuitul
al coalei, autorul ii străbate nu-şi dau seama decit cei | tehnic liceal, am găsit, util fiearea de conducă lori-me­ lă nu, se bazează, doar pe
tchnico- judeţean de r e p o r t a j itinerariile, oprindu-se in să adresăm câteva, între­ canici auto. pregătirea didactică şj; pro­
„Alexandru Sahia", este un toate locurile memorabile, ce au conştiinţa că vie- I bări directorului acestui li­ Liceul- dispune de o ba­ fesională, ci are şi- aspecte
Folcloric poposind cu o ireprimabilă foiesc intr-o astfel de '
bileton. împătimit iubitor al Munţi­ ceu; profesorul Dumitru ză materială bogată — în extraşcolore. Cum> se- ex­
Episodul lor Apuseni. Născut şi tră­ participare afectivă în laţa cosă. Dacă vom căuta | Fioca, despre complexita­ valoare de peste 12 milioa­ primă acestea î« liceul pe
ind in. aria acestui verita­ tuturor monumentelor, ori- cu tot dinadinsul',, vom aila- ' fc tea procesului instructiv- care-l conduceţi,2
(JlUt-L'bUJUl 1 i 1,7> L1. U.t- KL.V — ne lei — aşa că oferă po­
-
a!
ea progra- bil topos al istoriei româ­ cit de modeste, care per­ poate şi mici inadvertenţe | formativ cc se desfăşoară sibilităţi optime de desfă­ — Se pot spune mai
neşti, el posedă capacita­ petuează peste veacuri a- m cartea lui Ion Părva. , aici, baza materială a a- şurare a procesului Lnstruc- multe aici. Mă mulţumesc
tea moştenită (nu dobîndi- mintirea acelui impresio­ Dar să nu ne grăbim cu | cestui proces, succesele pe tiv-educativ şi formativ. Că să vorbesc doar despre spi­
----- * ----------------- -------
1
to) de a vibra profund în nant seism social:. Riscul piatra. Căci mai impor- . care le-a cunoscut, posibi­ aşa stau lucrurile; a de­ ritul de competiţie pe ca-
laţa realităţii sale, de la care pindea o astfel de tonte decit viermişorii pe I lităţile ce lc oferă absol­ monstrează două; aspecte: re-1 cultivăm sistematic
aspectele ce ţin de natura întreprindere era de a eşua care-i caută ciocănitoarele ' venţilor sui. 82 la sută dintre absolven­ ln elevii noştri. In. ultimii
ei, pină la istoria sa tre­ intr-o simplă, pedestră e- sub scoarţa stejarului mi > doi ani am avut, o parti­
7,00 nu.merare, intr-un sec re­ — Prin urmare, tovarăşe' ţii noştri care s-au prezen­
în 60 de cută şi prezentă. înzestrat se pare. în acest caz vi- t director, Liceul industrial tat la concursurile de ad­ cipare semnificativă la di­
Radiopro- cu darul unei expresii flu­ pertoriu de locuri şi mo­ goarea şi adîncul foşnet nr. 5 Deva este un liceu: ferite olimpiade şi; con­
r; 9,30 Ma- ente şi agreabile, bine e- numente. Ion Părva por­ al copacului însuşi. mitere în învăţămîntul su­ cursuri şcolare, obţinîndi 72
il; 12,00 De chilibrat la hotarul dintre neşte insă de Io relatarea cu profil electrotehnic. Ce perior au- devenit studenţi.
toţi; 13,00 meserii pot învăţa elevii Celorlalţi absolvenţi li s-a de diplome pentru Ioettri
13,15 Din stilul artist şi cel elevat evenimentelor îndeobşte RADU CIOBAN.U j care se pregătesc aici ? fruntaşe la -fazele pe judeţ
orchestrei asigurat în totalitate înca­ sau pe ţară. Keferindu-mă
uşoară a drarea în producţie în în­
nii; 13,30 treprinderea tutelară — la participarea în. cadrul
al femei- Festivalului naţional „Cân­
:1a veselă; I.T.A. Deva — sau în sec­ tarea României", formaţii­
folclori- toarele de profil, ale di­
a• •‘lor; A te defini prin feritor unităţi economice le liceului nostru. a.U: obţi­
Jri ; nut la faza judeţeană: a; ac­
île dagă- din judeţ, fiind bine cotaţi tualei ediţii şapte-, premii
16,45 în producţie, datorită, pre­
18,00 comportament gătirii dobîndite în liceu. 1 şi H şi două premii-, IIÎ.
tiri ; 18,30 De asemenea, la concursul
ntru toţi; — Este vorba de un organizat în municipiul
nai; 20,15 prestigiu cîştigat îji. timp. Deva pe tema „200 de ani
agerii ex- şi atitudine Căror elemente se datorea­
noexpres; de la răscoala condusă de
melodii- ză el ? Dorin, Cloşca şi Clâşaa'*,
diojurnal; Alături de bibliotecă, li- că, bibliografie şcolară — — Cred că trebuie avut ca şi la cel eu tema „40
mic spor- brăria este o instituţie in ne mărturiseşte Mioara Se­
Itatele cx- în vedere climatul sănătos de ani dc realizări în
moexpres; care e necesar să intri cu soiu. Cind cartea nu se gâ- de muncă,' de răspundere România-, echipajul liceu­
la dans ; respectul pentru valorile seşte, poate ii recomanda- şi condiţiile orgnnizatoriro- lui nostru n obţinut lo­
Liletin de spirituale şi materiale pe tâ alta. Dar pentru acest didactice cure se asigură cui 1.
care le conţine, cu gindul lucru trebuie să citeşti me- pe tot parcursul anului 9
ia ceea ce poţi să dobin- reu, să cunoşti fondul de şcolar şi care stimulează ION CIOCLEt
A1111 deşii. Călăuziţi de această carte intrat",
impresie, pătrundem in li- Şi qtft Mioara Besoiu cit
t
brăria „Ovid Densusianu" şj Cornelia Voica citesc cu )
iretul Iul din Deva. Impresia se a- pasiune. Citesc şi se stră- i Remember masă caldă un mare nu­
ia); Cam* măr de muncitori ® Coo­
iile l-II dinceşte in prezenţa unei duiesc să cunoască prele- perativa „Straja" Lupeni
SDOARA : lurrii a cărţilor şi obiecte- rinţele de lectură ale pu-
rimăvcril lor de papetârie, a oome- blicului de virste şi proie- ® în munca din abata­ a deschis in oraşul Vul­
A); A- La Ţesător ia- de mătase Deva, calitatea şi diversifica­ je, pentru creşterea pro­ can, pe strada Miorii nr.
ilor (Mo- nilor care te conduc cu siuni diferite. O importantă rea produselor constituie o problemă permanentă a co­ 4, o unitate de sifonărie
; Vraciul statul şi zimbetul intipărit - categorie a cititorilor o re- lectivului de aici. In imagine un aspect din expoziţia dc ducţiei de minereu dc
I (Flacă- pe laţă. prezintă copiii, care intră mostre a ţesătorioi. fier, cele mai mari spo­ • Ultima performanţă a
le pădure ruri de producţie de la minerului-geolog Ioan
ROŞANI: Comunistele Camelia Voi- să răsloiască, să se inte- I.M. Hunedoara le înre­ Lădaru, de la secţia Te­
uilor (Pa- ca şi Mioara Besoiu sint reseze, să se delecteze pri-
me^iul — două dintre aceşti oameni v >nd cărţile, să cumpere gistrează, la zi, brigăzile ii uc a I.P.F.G. ' Deva,
r -a) ; „ZILELE FILMULUI CANADIAN" conduse de lordaehe Scîn- este realizarea a două ă S
n. or (7 pe care ii numim librari, rechizite şcolare, jucării. teie (-j-600 tone), Nicolae puşcări înt-'-un schimb,
m
LTJPENI : Prima este responsabila V singuri sau alături de în perioada 26 martie — 1 aprilie, cinemato­
ile I—II s e c t a r u l u i papetârie, părinţi. Ce mult spun ochii graful „Patria" din Deva vă găzdui * „Zilele filmului Buhaeiuc (-|-400 tone). la galeria adiacentă nr.
/ULCAN : canadian". Sărbătoarea filmului canadian va fi inau­ Ştefan Năstase (| 300 to­ 1 de la Vadu Dobrii o
ceafărul); a doua răspunde de foc atitudinea, aşteptarea ne), Dumitru Sava ( j 200 ln
irgul fin­ sectorul carte. Două co- /or? gurată marţi, cu pelicula „Krieghoff" şi documentarul incinta minei Live-
ul) ; PE- „Canada azi", spectacol care va începe la orele 16,30. tone) o La cei 54 de ani zeni a început construc­
utări de muniste care se definesc, „Aşteaptă in laţa ace- Aceleaşi filme vor rula şi miercuri, 27 martie. Pentru ai săi. Avei Sav are 35 ţia unui baraj pe Jiu pen­
(Muncito- prin comportament şi ati- leiaşi vinzătoare care au
NOASA : tudine, în contactul perma- indrăgit-o, ştiu că i-a ser- celelalte spectacole ale „Zilelor filmului canadian" au de muncă la volan, nu­ tru captarea ipei indus­
lodă nouă nent cu publicul de diver- vit cu promptitudine", ne fost programate producţiile „Familia Plouffe" (joi, mai la LT.S.A.I.A. Deva triale necesare noii pre­
; Ulu­ 28 martie), „Gala" şi „Flamengo" — distins cu premiul (Autobaza 4 Simeria) şi paraţii a cărbunelui, care
iri de la se categorii de virstă şi ni- spune cu satisfacţie Corne- Oscar pe 1984 la categoria filmelor documentare
t c z a t) ; v el uri de pregătire, cu gin- li Voica. „îmi place s'â.-i numai la transportul lap­ se construieşte aici ® A-
a
ido — se­ duri şi temperamente diie- întreb ce vor să cumpere. (vineri, 29 martie), „Vulpea cenuşie" şi „Băieţi şi telui de la producători la glomernţie şi dezinforma­
ca ua ro- r 'te. Mi-s dragi copiii pentru că fete" — distins cu premiul Oscar în 1984 la /catego­ unităţile de industriali­ re în gara Simeria. Foar­
BARZA : ria filmelor artistice de scurt metraj (sîmbă.tă, 30 te adesea, călătorul nu
te al pîinii Două comuniste care Iu- Şi noi avem copii", adaugă zare 9 La C.S. Hunedoa­
)RAŞTIE : crează in aceeaşi unitate Mioara Besoiu. martie), „"Cordelia" (duminică, 31 martie) şi „Unchiul ra a fost organizată o ştie la care casă din cele
călăreţu- meu Antonie" (luni, 1 aprilie). amplă acţiune de muncă opt îşi poate cumpăra
(Patria); de la darea ei in lolosin- Aceeaşi grijă dovedesc bilet, nu ştie la ce peron
c ă r a ) ; fă. intr-o unitate construită cele două comuniste laţă patriotică pentru curăţa­
C; Singur in ultimii ani, dovadă a gri- de toţi cumpărătorii prin rea şi amenajarea aleilor, trebuie să aştepte trenul.
de cultu- divist, a comis o spargere Schimbaţi macazul!... «
Ca-n fil- jii permanente a partidului, vitrinele tematice, prin col- căilor de acces, zonelor Paznicul de vînătoare
BRAZI : a secretarului său gene- ţul „Noutăţilor editoriale", la o locuinţă din Haţeg, verzi. în peste 1Q00 de
cAlan : ral, tovarăşul Nicolae prin difuzarea cărţii în a- de unde a furat bunuri în ore prestate de numeroşi Ioan Manoleseu, de la
de cultu- valoare de 70 000 lei. Ne­ Cîmpu lui Neag, de 22
: Călăre- Ceauşescu, pentru ridica- lara librăriei, la standu- oameni ai muncii s-a pus
Mureşul); rea culturală a oamenilor rile de carte din unităti e- încadrat şi neostoit era şi veşmânt proaspăt de pri­ de ani pe potecile pădu­
la gafe ! muncii in ampla manifes- , ; ,ţii. S-au o Ca din propriul mo- Ion Stoica din Deva. în- măvară pe o suprafaţă rilor din Retezat, câştigă­
conomice f
HELARI : tare Festivalul naţional nsliU garirs. Aşa vindea plăcile tr-o noapte a lovit pe un tor, în 4965, al unui pre­
i (Mine- confruntat şi cu neimpli- de circa 1,2 hectare din
„Cîntarea României". de azbociment ce le avea cetăţean pe stradă, I-a incinta combinatului ® miu internaţional ia Bu­
niri. Zimbetul obişnuit a
Cit de mult înseamnă li- fost umbrit pentru o clipă în gestiune Gabriela Duli- deposedat de căciulă, hai- Colectivul întreprinderii dapesta pentru un trofeu
b rar ui in viaţa colectivită- de încercarea unora, pu- ba, de la I. L. Chişcădaga. nă şi ceas, încercînd să de confecţii Vulcan dă o de urs carnivor, a dobo-
ţii ? La această întrebare ţi ; ţ număr, de a obţine A fost prinsă cînd încerca, dispară, dar a căzut în atenţie deosebită recupe­ rît de curind un mistreţ
n
a
pot răspunde cei aproape cartea şi pe alte căi decit cu sprijinul şoferului Ion braţele patrulei. Amîndoi rării şi valorificării mate­ uriaş, cu colţ medaliabil
1 500 de cumpărători care aceea de a trece pe la Hogman, să „valorifice" a- s-au liniştit pentru o bună rialelor refolosibile. în cu aur, de 24 cm lungi­
trec zilnic pragul librăriei, casă, de tirajele mici la u- semenea materiale în va- perioadă de timp. 1984 a realizat mai mult me e Premieră la noua
® A avut ceva noroc.
Pot răspunde cei care par- ne /e titluri, de tipurile de loare de 7 Q00 lei. de 10 000 bucăţi confec­ întreprindere minieră. Va­
ticipă la acţiunile cu car- jucării care rămin aceleaşi ® S-a ars. Pentru por- Aflîndu-se sub influenţa ţii din materiale recupe­ lea de Brazi, din Valea
tea. Şi, librăria „Ovid Den- de an j de zile, fără a se nirea utilajului de încăr- alcoolului, Virgil Nan, şo­ rate şi refolosite ® Jiului: a fost pusă în
nă
susianu" găzduieşte nume- ni ai înnoi gama sortimen- cat—descărcat furaje pe fer ia Energomontaj Min- I.A.C.C. Valea Jiului a funcţiune prima combină \
roase asemenea manifestări tală. De aici şi dorinţa lor care-l deservea la I.A.S. tia, a pornit hai-hui cu plantat cu diferite legu­ de înaintare pentru- să­
intre__ care cea mai impor- co t ţi ce! care le ' trec Haţeg, losif Szekely a fo- autobasculanta. A avut me timpurii 2 ha (în se­ parea galeriei diagonale
0
tantă este „Salonul cărţii", pragul să fie mai răbda- losit focul deschis. Nereu- mare noroc, deoarece ac- ră). Se aşteaptă prunele de aeraj. de la orizontul
Poate răspunde cumpărăto- toii, să-i sprijine mai mult şindu-i acţiunea, a aban- celeratul cu care s-a ,,în- trufandale la cantinele 400 spre puţul 7 ® La
rul obişnuit, pe oamenii librăriei, care, donat-o fără însă să stin- tîlnit" nu i-a spa-rt decît minerilor • La baza de parterul blocului de lin­
gă focul, care a izbucnit parbrizul. De sancţiune
„E o satisfacţie deosebi- oameni iiind, se străduiesc mai tîrziu, producînd astfel însă tot nu va scăpa. desfacere a laminatelor gă cofc’.J.: ..U-'rmes",
fă să poţi oferi cartea pe să lie permanent ceea ce o pagubă de circa 50 000 Rubrică realizată Peştiş a fost dată in fo­ de pe strada Repubecii,
care o aşteaptă cititorul, se aşteaptă de la ei. lei (I). cu sprijinul losinţă o• microcantină din Petroşani, a fost des­
indiierent că este social- e S-au liniştit. Constan­ Inspectoratului judeţean modernă, unde servesc o chisă o unitate eafe-bar.
politică, beletristică, tehni- MINEI BODEA
tin Zamfir, cunoscut reci- de interne