Page 95 - Drumul_socialismului_1985_03
P. 95
> MIERCURI, 27 MARTIE 1985
Pag. 3
Prospeţimea şi elamil specifice virstei in sâptâmma
ZIUNE Zilele filmului canadian !
BBBBEBB Ieri s-au deschis, în mu pomicuStufis
lacurilor şi a pădurilor l
l în consonantă eu vatoriie artei nicipiul Deva „Zilele fil dc arţari, a bogăţiilor J
le ii)for- mului canadian". Ca în fiecare an, ulti
tico-ideo- subterane, a marilor con- ţ ma săptămînă a lunii
Că avem copii talentaţi, sebite, prezenţe notabile festival la un nivel calitativ La manifestările prile strucţii industriale şi so- l
mitit pon- câ talentul are astăzi con fiind în concurs şi cele ale superior a ansamblurilor fol juite de acest eveniment cial-culturale. / martie, este declarată
Emisiune diţii optime de dezvoltare şcolilor generale nr.’lO Hu a luat parte tovarăşa SÂFTÂMÎNA FOMICUL-
'i clorice de cîntece şi dansuri A urmat spectacolul ' TURII. Poţi •ivit programu-
Iuraia : sînt adevăruri pe care faza nedoara, 4 Vulcan, Liceul (şcolile gen. nr. 3 Lupeni, Maria Mitrofan, vice de gală cu documentarul \
i, repor- judeţeană a formaţiilor ar agroindustrial Haţeg. Coru C.P.S.P. şi liceul înd. nr. 5 preşedinte al Comitetului lui stabilit, în această
„Canada azi" şi filmul 1
emnări, tistice ale pionierilor şi şco rile de cameră (şcolile ge Deva), a estradei (şc. gen. executiv al Consiliului „Krieghoff" — care redă / săptămînă trebuie organi
al: larilor le-a confirmat cu nerale nr. 4 şi 5 Hunedoara, nr. 4 şi liceul „Decebal" popular al judeţului Hu viaţa şi activitatea artis- 1 zate ample acţiuni în toa
te fermele pomicole şi In
î luplă“ prisosinţă şi în această a 8 Deva, liceul de matemali- Deva), a spectacolelor de nedoara. tică a unui mare pictor (
7 V-a ediţie a Festivalului na că-fizică Petroşani) au fost, creaţie (Şc. gen. nr. 4 Deva), A fost prezent Jacquos canadian. Spectacolul de i gospodăriile populaţiei în
i progra- ţional „Cintarea României". prin repertoriu şi interpreta a colectivelor de satiră ' şi Sirnard, ambasadorul Ca gală de ieri a deschis* vederea plantării unui nu
măr sporit de pomi, pen
Aproape 300 de premii şi re, momente de referinţă in umor (şc. gen. nr. 5 Deva, nadei în ţara noastră. suita producţiilor celei de ţ
menţiuni au încununat evo întrecerea judeţeană. Forma C.P.S.P. Petrila, liceul Că Inaugurarea „Zilelor tru valorificarea deplină a
J2E£5SS^0 luţia in etapa judeţeană a ţiile instrumentale de cameră lan), comediei muzicale (Şc. filmului canadian" a fost a şaptea arte, care vor fi i potenţialului pomicol al
sutelor de formaţii şi inter (C.P.S.P. Orăştie), grupurile gen. nr. 6 Petroşani), a spec precedată de vernisajul prezentate în cadrul „Zi- , judeţului prin efectuarea
preţi individuali din şcoli vocal-camerale (şcolile ge tacolelor de muzică şi poe expoziţiei foto-documcn- lelor filmului canadian”, ) în timp scurt şi de cali
generale şi licee. Numărul nerale nr. 10 Hunedoara, 1 zie (Călan, Lupeni), a tea tare şi artistice „Imagini la Cinematograful „Pa- \ tate a lucrărilor de îngri
I : 6,30 tria“ Deva, pînă la 1 apri- i jire a livezilor şi pomilor
l dimine- premiilor I depăşeşte cifra Petroşani), orchestrele de mu trului de păpuşi (Bucureşci, din Quebec“, deschisă ]a lie. din curţi, din grădinile
ordinca 100. Aceasta înseamnă că, zică uşoară (Liceul industrial Hunedoara) au evidenţiat - Casa de cultură din De
tură; 7,00 in etapa republicană a ac nr. 1 Lupeni), formaţiile o dată cu interesul pentru va. La vernisajul expo „Zilele filmului cana- ' caselor şi a celor din
7,30 Răs- cînip.
îcmărilor tualei ediţii a festivalului, vocal-instrumentaic de muzi modalităţi noi de exprimare ziţiei şi la deschiderea di an" programează pentru ^
Nicolae şcoala hunedoreană va fi o că uşoară şi folk (şcolile artistică — impresionanta „Zilelor filmului cana azi, miercuri, documenta- f între altele, din cele 45
'i ele zi, prezenţă merituoasă şi în generale nr. 8 Hunedoara, muncă pentru un repertoriu dian" au luat cuvîntul rul „Canada azi" şi ..Krie- ' de ha planificate să fie
i organi- preşedintele ghoff", joi — „Familia plantate cu pomi în aceas
iiuleplinit activitatea artistică, precum 1 Lupeni, 6'Deva, casele pio vibrant patriotic, curat, sin Rafila Iacob,
f)rii ; 8,00 este şi în procesul instruc- nierilor şi şoimilor patriei cer. Exceptînd minusurile Comitetului judeţean de Plouffe", vineri — „Gala" tă primăvară la C.A.P.
M i 8,10 tiv-educativ. cultură şi educaţie socia şi „Flamenco", sîmbătă Bretea Streiului, Ohaba şi
iilor; 9,00 Burjuc, pînă la sfîrşitul
ri ; 9,05 Ce a relevat întrecerea listă şi ambasado „Vulpea cenuşie" şi „Bă ă- ^
cultători- judeţeană din această edi rul Jaeques Sirnard. ieţi şi fete" (film distins^ lunii martie a.c. trebuie
ilctiu de ţie ? O creştere frumoasă a Prin mijloacele speci cu premiul „Oscnr"), du- 1 realizat plantatul pe 10 ba.
:lă limbii In paralel — ne spunea
Din ţă- numărului de formaţii artis fice artei fotografice, ex minică — „Cordelia", iar .'
* ; ii’,oo tice, diversitatea genurilor, poziţia prezintă semni luni, 1 aprilie — „Un- ţ ing. lonn Barbu, de la Sta
iri ; 11,05 calitatea spectacolelor, pre \ ficative secvenţe din tara chiul meu Antonio". ( ţiunea dc corectare şi pro
copii- Hunedoara, Brad, liceele nr. unor formaţii — privind op
îtîmplare zenţa excelentă în concurs 2 Lupeni, agroindustrial Ha ţiunea repertorială, exacer ducţie pomicolă Geoagiu —,
11,35 Pu- a interpreţilor din clasele II— la gospodăriile populaţiei
) Buletin IV (care au adus şi cele ţeg) ca şi salba de solişti barea muzicii folk în dauna LOCUITORI Al SATELOR SI ORAŞELOR se vor planta 00 000 pomi,
*5 Ştiinţa din care s-au detaşat perle celei populare, formule fa
12,25 Din mai frumoase numere) şi a — Gabriela Florescu, Caria cile în realizarea spectaco HUNEDORENE ! aceştia preluîndu-se de la
clorului ; şcolilor generale cu clase pepiniera S.C.P.P. Geoa
i 3 ; 15,00 de muzică şi arte plastice, Caraman, Adela Popescu, lului de teatru, conţinutul în această săptămînă — „SĂPTĂMÎNĂ giu de către consiliile
lor; 16,00 încercările - reuşite — de a Codruţa Borca, Lucian Cîm- vetust al unoT piese — populare.
ia — Po- pean, Mariana Blănaru, Dia- sutele de prezenţe scenice POMICULTURII" — întreprindeţi acţiuni de
siune di crea genuri noi. Note mari na Bauman, Cornelia Lup şi De asemenea, din cele
nu; 17,50 se cuvin coregrafiei, ca şi în etapa judeţeană au adus, masă pentru plantarea cit mai multor pomi 53 de hectare destinate în
. ; 18,00 preocupărilor pentru valorifi mulţi alţii — au fost tot atîtea alături de prospeţimea şi
Itacliojur- revelaţii. elanul specifice virstei Inter fructiferi în livezi, în curţi şi în grădinile de fiinţării de noi plantaţii
interna- carea folclorului local, pre de căpşuni, pînă la sfîrşx-
)in agen- zenţei merituoase în concurs Folclorul adus de copii preţilor adevărate valori ale lingă casă. Participaţi cu toţii la lucrările tul săptămînii trebuie plan
interna- a unor zone care in ediţia ne-a inundat inimile de mîn- artei care emoţionează,
*ă, infor- dria de a avea păstrători şi de îngrijire a pomilor : tăieri, stropiri, ferti tate 10 ha la C.A.P. Haţeg
i ; 0,00 precedentă a festivalului au continuatori de nădejde ai educă, formează. şi 5 ha in gospodăriile
su- fost modest reprezentate lizări şi săpat în livezi — acţiuni hotărîtoare populaţiei.
O zi (Călan, Haţeg, llia). frumuseţilor populare, tarafu LUCIA LICIU
v. -iojur- rile (Şcoala generală nr. 12 pentru sporirea producţiei de fructe ! Un important volum de
îzultatele Prin amploarea, conţinutul Hunedoara, C.P.S.P. Deva,' lucrări se cere să fie exe
oexpres ; repertorial şi ţinuta scenică, cutate de pomicultori în
nuzicalc; elevii - pionieri şi utecişti — Liceul industrial Gurabarza),
letin de orchestrele şi formaţiile in scopul ridicării potenţialu
au celebrat cum se cuvine lui productiv al livezilor
ţara, partidul, poporul, pe strumentale populare (şcolile intensive şi^clasice, precum
părintele iubit şi stimat al generale nr. 1 Haţeg, llia,
esssbbbkh copiilor României socialis Blăjerri, C.P.S.P. Brad), gru şi al pomilor izolaţi. Tăie
rile de rodire şi fructificare
\WM te, t o v a r ă ş u l Nicolae purile vocal-folclorice, forma
■BBHBBB Ccauşescu. ţiile vocal-instrumentale aie vor fi realizate la mai
mult do 1,2 milioane pomi,
Etapa judeţeană a fost o genului (şcolile generale nr.
(hoff şi 6 Deva, Romos, Dobra, nr. 1 din care 220 000 la gospo
’.ilclc fi 1- sărbătoare şi un bilanţ al Orăştie, 1 Haţeg, C.P.S.P. şi dăriile populaţiei. Tot în.
v‘) ; a- muncii elevilor şi instructo Săptămînă pomirulturii vor
mari iu- rilor lor — învăţători, profe Liceul pedagogic Deva, ca
Iară pcn- şi suita de solişti vocali şi fi continuate fertilizările cu
riile I-II sori — din ultimii doi ani, îngrăşăminte organice şi
□OARA : bilanţ care a relevat şi efor instrumentişti (Titiana Ţăr- chimice, acţiune în care
rn, sala tul comun, şi talentul copii mure, ileana Rus, Nicolae
pelicu Chereji, Adina Resiga), de- trebuie cuprinse peste 1 100
le I-II lor, şi pasiunea, şi dragos hectare. De asemenea, 0
B); A- tea dascălilor pentru actul monstrînd aceasta elocvent
itanţe a- de cultură, pentru artă. cum au demonstrat colecti influenţă hotăritoare asu
’lacăra) ; vele de obiceiuri populare de pra recoltei dc fructe o are
ru (Ar- Formaţiile muzicale s-au la Lăpugiu de Jos, Zam, săpatul în jurul pomilor,
'TI: Sim- remarcat de la cele corale
rii (Pa- pînă la cele vocal-instru- C.P.S.P. Orăştie şi Brad. lucrare ce se va efectua
3 gheaţă mentale, fanfarele Casei Impresionantă a fost în în această săptămînă pe
laşament 890 hectare.
specială pionierilor şi şoimilor patriei întrecere coregrafia, de la
LUPENI: Orăştie şi ale Liceului in jocurile populare (Orăştioa- Organizînd judicios mun
a lumii ra de Sus, Orăştie) la dansul ca, sub .conducerea şi în
T T,r/\N : dustrial nr. 1 Lupeni fiind,
ru- de pe acum, formaţii de bază nou cu temă (Şc. gen. nr. 4 drumarea specialiştilor, po~
ai o ; ale genului cu un repertoriu Deva, nr. 2 Lupeni), clasic micultorii din judeţul nos
mi fitme (nr. 1 Petroşani), modern tru sînt chemaţi să dea
ui) ; A- şi o interpretare valoroase.
ul verde Corurile de voci egale (cla (nr. 2 Lupeni, nr. 1 şi măsura hărniciei şi price
URI- sele ll-IV, - Şcoala genera C.P.S.P. Hunedoara, liceul perii lor prin realizarea în
tctezat) ; lă nr. 8 Deva, clasele V— ind. nr. 2 Deva) contempo timp scurt şi de calitate a
pierdu- întregului volum de lucrări
Blumm VIII, Şcoala generală nr. 5 rane (nr. 1 Criscior), de so Formaţia corală de voci egale do Ia Şcoala generală nr. 5 Deva (clasele V—VIII)
GURA- Deva, Liceul pedagogic De cietate (nr. 5 Petroşani, 1 a cucerit locui I la faza jude ţeană a intrccerii. Foto N. GHEORGHIU stabilit pentru această pri
i Măriei va), au relevat calităţi deo Hunedoara). Prezenţa în măvară.
incrul) ;
cotenent
.); Aco-
îevăzute
:oagiu- Restanţele grabnic recuperate
il — se CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA :
ri c cul-
: Pcscă- (Urmare din pag. 1) ducţia se menţine la ni depăşi planul cu 20 ml.
(Dacia) ;
inul — velul celei din prezent. •în condiţiile asigurării rit Pregâtsrea terenului şi semănatul —■
’ALAN : Toliuc şi Ia Bolesc, capaci Perspectiva anilor viitori? mice a materialelor ne
Casa de Prin punerea în funcţiune cesare la fronturi, a ali
VIERI A : tăţi care vor asigura rea , sarcini urgente pe ogoare
ui Filip lizarea sarcinilor fizice pe a puţului nr. 4, vom ataca mentării constante cu e-
v ; Casa 3 985. Aceste lucrări sînt lucrările dc cercetare geo nergie electrică ne vom
ui). logică din orizontul 16, îndeplini ' planul la mine
în stadii diferite de execu (Urmare din pag. 1) cordăm şi însămînţărilor, producerii a circa treî mi
ţie şi se vor finaliza la pentru punerea în exploa reu de fier, vom recupera realizînd densitatea şi a- lioane fire de răsaduri, din.
termenele stabilite. tare a zăcămîntuluii Ghe- integral restanţele acu Cooperativa agricolă de dîncimea stabilite in teh care o suprafaţă de 300 mp
Exploatarea minieră Ghe lari — nord-vest, cu rezer mulate. producţie din Tîmpa are nologii. a fost semănată cu varză
ţari realizează peste 80 la ve estimate la peste 5 mi Asigurarea viitoarelor ra- de semănat 15 ha cu ma C.A.P. din Băcia are şi vinete. Răsadurile de
sută din producţia totală lioane tone, exploatabile eapităţi de producţie, cum zăre şi 50 de ha cu sfeclă, stabilit în planul pe acest varză timpurie — circa
’asa ^ de în cincinalul 1986—1990. este şi firesc, preocupă pe 200 000 fire — au fost ro-
6 şi liv. de minereu de fier a în culturi cc trebuie însămân an producerea de cartofi
il Timl- treprinderii. Cu tot .greul în secţia minieră Teliuc fiecare cadru de conducere ţate în timpul cel mai timpurii pe trei hectare. picate, iar cele de vinete
dragoste din acest început de an, situaţia este puţin diferi al I. M. Hunedoara, pe fie scurt. Luni şi marţi, me Suprafaţa respectivă a fost sînt supuse acestei opera
. nebu- cele două sectoare de aici tă. în februarie (din moti care muncitor. Ritmurile ţii în prezent. în cîmp, Ioan
’opescu. vele amintite — n.n.) i-au canizatorii Ioan Aruncu- fertilizată şi discuită şi Secheleanu a încheiat pre®
şi-au realizat producţiile atinse la cele mai im tean, Emilian Dara, Ioan s-a trecut — cum ne spu
planificate şi lucrările de adunat restanţe cam mari. portante puncte de lucru, Ilerţa, Dumitru Gara şi nea îoan Barb, preşedin gătirea a 30 de ha desti
pregătire şi deschidere. Zoltan Silaghi, şeful sec unde sînt grupate brigă Viorel Rad au lucrat la tele cooperativei — la nate producerii de ceapă,
Tovarăşul V.asile Pavel, ţiei, a subliniat : zile conduse de Vasile fertilizarea suprafeţelor plantarea ei. Cu atelajele iar marţi a început culti
directorul unităţii, preciza — Pentru recuperarea Coman, Vasile Jurj, Nicolae respective, au pregătit te au fost tăiate brazde în varea lor. Dragoş Vi.si.rim,
că va încheia primele trei restanţelor, în această lună Petrea, Petru Barna, Gheor renul şi au început însă- teren bine îngrăşat şi pre inginerul şef al unităţii,
bîl pen- sublinia :
tie 1985: luni ale anului cu un plus ne-am concentrat forţele ghe Bîclea, Ioan Uţă, lonn mînţatul. Ioan Igna, ingi gătit şi s-a trecut la pu
frumoa- la minereu de 1 500 tone, în zonele bogate în con Stan, Constantin Crîşmă- nerul şef al unităţii, ne nerea tuberculilor sub — Avem în acest an
rul mai iar la pregătiri de peste ţinuturi de fier (abatajele relu certifică hotărârea spunea: brazdă, lucrare care a în toate condiţiile pentru ob
variabil
ei. Vîn- 60 ml. L-am întrebat: 73, condus de Gheorghe minerilor din masivul. — Recoltele ce se vor ceput ieri. în paralel, me ţinerea unor recolte supe
moderat — Cum va evalua pre- Silvestru, 74 — Ioan Pas Poiana Ruseăi, dc a înde obţine la hectar depind în canizatorii Eugen Toma şi rioare la hectar — aşa cum
idlc, cu ducţi. cal, 149 — Ştefan Năs- plini exemplar sarcinile ce mod hotărâtor de modul Boghy Adrian au conti ne-o cere secretarul gene
:ale pî- tase, 92 — Ştefan Onuţe). ral al partidului. Pentr®
h. Tcm- — în iacul capacităţilor le revin, de a recupera cum se pregăteşte 'terenul. nuat pregătirea celor_ 40
.me vor care se epuizează vor intra Conform graficului şi rea restanţele înregistrate în De aceea, am acordat o a- de ha ce vor fi semănate atingerea acestui obiectiv
e 1 şi 6 în funcţiune alte trei a- lizărilor de pînă în pre luna februarie, atît la pro tenţie deosebită acestei lu cu sfeclă de zahăr şi fu asigurăm executarea în.
maxime rajeră. In grădina de le timp scurt şi de calitate a
ade. Di- bataje — 1001, 1002 şi 910 zent vom reduce minusul ducţia dc minereu dc fier, crări, realizînd un pat ger
ceaţu. — la orizonturile 15 şi în luna martie cu 500 de cit şi la lucrările de pre minativ pregătit grădină- gume s-a încheiat amena însămînţărilor de primă
16. Deci, cantitativ, pro tone, iar la pregătiri vom gătire şi deschidere. reşte. Aceeaşi atenţie o a- jarea salariilor destinate vară.