Page 98 - Drumul_socialismului_1985_03

Pon 7 DRUMUL SOCIALISMULUI

20.00 Teii
20,15 Act
c« n
20*25 4/m
Iul
21,50 Toi.
22.00 Inc!
mul
LICEUL DE MATEMATiCĂ-FIZICĂ Sentimentul demnităţii personale
„DECEBAL" DIN DEVA
Sîntem tineri şi ne place ziasmul şi efortul nostru cu dorinţa de mai bine, vor li necesare in orice
să visăm la flori, la albas­ întăresc temelia viitoarelor de a li folositori societăţii, domeniu tehnic unde vom
este o unitate şcolară hunedoreană repre­ BUCUJ
trul cerului, la piscuri realizări. Deşi sîntem elevi ceea ce ne dă siguranţa şi lucra. Facem acest lucru Radiopri
zentativă. Elevilor ?âi le este dedicată aceas­ înalte... să visăm, insă via­ ai unui liceu cu profil de sentimentul demnităţii per­ insuşindu-ne noţiuni, şi Ui î G,<
tă pagină, realizată de ciţiva dintre cole­ ţa nu înseamnă numai vis matcmatică-lizică, înţelegem sonale. lormindu-ne deprinderi. zilei în :
Rad io jiu
: şi bucurie, ci presupune un necesitatea îmbinării cu­ Ne desfăşurăm activita­ In cadrul complexului
gii lor. element fundamental şi per­ noştinţelor teoretice cu tea practică in atelierele - proces de instruire ce are pundcm
tovarăşu
manent : munca. practica, pentru a deveni şcoală dar şi in întreprin­ loc în orele de curs şi in Ceauşcsi
îndemnul pe care secre­ specialişti cu o înaltă pre­ deri şi laboratoare de timpul efectuării practicii m unea p|
zaIA,
Am fost brigadieri pe cel tarul general al partidului, gătire, pentru a ne inte­ specialitate din oraş. Am de atelier, dobindim o ati­ Ia toţi :
tudine
moral-cetăţenească
Nicolae
gra
sociale.
vieţii
ă
r
u
ş
a
l

v
o
t
înregistrat succese. Am ob­
Stră-
Revista
Ceauşeseu, ni l-a adresat duindu-ne să obţinem note ţinut premii la concursurile ce ne permite o integrare Curierul
Buletin
mai mare şantier al ţării de la înalta tribună a rapidă in procesul vieţii Răspund
social-economice, după ab­
Congresului
:
al
lor ; io
Xlll-lea
„Faceţi totul, dragi prie­ ÎNVĂŢĂM MUNCIND - solvirea liceului şi chiar ştiri ; 10
In acest nn, cinci se îm­ in 26 noiembrie 1983, noi teni, tineri, pentru a fi la după absolvirea primei eloric s
rea ţi
plinesc două decenii de am reprezentat, pe acest înălţimea încrederii parti­ MUNCIM ÎNVĂŢÎND trepte. Apropiatul Congres naţio:
cînd la cînna destinului mare şantier, cu cinste, dului nostru comunist, a al Xll-lea al U.T.C. şi Anul Românii
naţional se află marele glorioasele tradiţii de mun­ condiţiilor minunate ce vă Internaţional al Tineretu­ nii cor a
tin de ţ
om politic, patriot şi re­ că şi luptă pe fronturile sînt create. Învăţaţi, mun­ cit mai bune, să ne lăr­ pe meserii. Am realizat, an lui ne mobilizează, ne an­ tem ei
voluţionar, t o v a r ă ş u l construcţiei socialiste, tra­ ciţi, munciţi şi învăţaţi, in- gim orizonTul cultural, ne de an, integral planul de gajează mai mult in pre­ 11,35 Pi
Nicolae Ceauşeseu, ne adu­ diţii ce îşi au sorgintea suşiţi-vă cele mai noi preocupăm permanent şi producţie alectat. Din rea­ gătirea teoretică şi practi­ Buletin coi
Din
cem cu drag aminte şi in primele şantiere naţio­ cuceriri ale ştiinţei şi cu­ de pregătirea practică. lizările noastre putem men­ că. Iul; 12,1
trăim fiorul cald al satis­ nale ale tineretului consti­ noaşterii, concepţia mate- Şcoala dispune de o ţiona comenzi primite de la Ne aflăm la vîrsta ma­ nico-ştii
facţiei de a ne fi pus mo­ tuite în urmă cu 36 de ani. rialist-dialectică, fiţi cute­ bună bază materială. Avem I.P.I.C.C.F. (întreprindere ce rilor idealuri, cînd pasiu­ Ia 1 ia
desta dar durabila semnă­ Pot raporta în numele co­ zători, preţuiţi strămoşii şi 8 ateliere din care 6 de ne patronează), I.P.E.G., nile şi opţiunile se dezvol­ univers
tin
de
tură a elanului tineresc legilor mei că ne-am făcut părinţii voştri, acţionaţi lăcătuşerie, unul cu profil I.R.E., precum şi lucrările tă in mod creator, realist, diogazet
la kilometrul 52 al gran­ cu cinste şi devotament permanent în spiritul ro­ de sudură şi altul cu pro­ de autodotare a atelierelor cînd simţim mai mult ca 16,55 S f i
17,00 Bl
dioasei .construcţii socialiste datoria de tineri briga­ mantismului revoluţionar..." fil de prelucrări prin aş- şcolare. Absolvenţii liceu­ oricînd nevoia sfaturilor 17,05 U
româneşti Canalul Dunăre dieri. A fost o experienţă - constituie pentru noi un chiere în care învăţăm să lui au efectuat lucrări competente pe care le pri­ dio; 17,3
— Marea Neagră. extraordinară pentru fie­ examen al conştiinţei. Iar iubim munca şi să-i res­ practice de bacalaureat mim cu generozitate şi eînt, pa
Răspunzînd entuziastei care dintre noi, încă ne- pe aceste meleaguri, unde pectăm pe cei ce muncesc. importante, pe care le-au fără nici o reţinere din fixam st
Orele
chemări, tineretul patriei, invăţaţi cu un regim de istoria a lăsat urme adinei îndrumaţi de cadre specia­ susţinut cu competenţă în partea tovarăşilor profesori, internat
printre care şi noi elevii muncă şi viaţă asemănător in liinţa generaţiilor, sîntem lizate, ingineri şi maiştri, faţa comisiilor de specia­ a inginerilor şi a maiştri­ 19,30 Rai
lizator
Liceului „Decebal" Deva, celui do la Grupul 3 Şan­ conştienţi de necesitatea sîntem ajutaţi sâ înţelegem litate. lor. eu ; 22
constituiţi în „Brigada tierul Basarabi. Dar ne-am încadrării in fluxul perma­ că baza succesului în viaţă Tehnica modernă ne im­ or a * Ţţ
Hunedoara", am fost pe cel adaptat repede, hotărîţi să nent al muncii, cu senti­ este munca, o muncă fă­ pune să acumulăm cunoş­ BOGDAN GLOVAŢCHI
mai mare şantier al ţării — învingem greutăţile şi să mentul că pasiunea, entu­ cută cu pricepere, cu s'ng, tinţe şi deprinderi ce ne clasa a Xl-a C şti,
Şantierul Naţional al Ti­ ne situăm continuu prin­
neretului Canal Dunăre — tre brigăzile fruntaşe de
Marca Neagră, animaţi de muncă. RECUNOAŞTEREA
cele mai înalte sentimen­ MATURITĂŢII
te revoluţionare. MARIUS TR!F
Pentru noi, elevii Li­
Din 1 septembrie şi pînă clasa a Xll-a B
ceului „Decebal" care am DEVA
trecut de curînd pragul seriile
Plouffc
celor 18 ani, dreptul de lui cam
Organizaţia U.T.C. — a vota a reprezentat nu Cuibul
numai recunoaşterea matu­ (Arta) ;
Cursa
rităţii
politice,
ci
noastre
«n catalizator al muncii şi dovada că sîntem con­ A) ; L
Joasă
sideraţi capabili să înţe­ (Modcn
în liceul nostru există mare politică, activităţile legem şl să participăm la cord a ţi
atenuau
o organizaţie U.T.C. puter­ desfăşurate în scopul cu­ tot ce se întîmplă în jurul Yankeii
nică, în care activează noaşterii documentelor nostru. Această încredere (Arta) ;
peste 1 000 de elevi. Ea partidului şi statului nos­ ne obligă la responsabi­ Simfoni
(Parîng
are un rol important în tru. în această direcţie se litate, conştienţi fiind că nirea);
formarea tinerilor ca oa­ manifestă forţa politică a. libertatea şi responsabili­ misiune
meni cu o înaltă conştiinţă organizaţiei noastre. Astfel, tatea socială se intercondi- iembrie
murgul
politică şi socială, bine elevii sînt mobilizaţi în ţionează. Am fost pregătiţi tural);
pregătiţi pentru a ne spo­ activităţi de cunoaştere a pentru acest pas important — serii
ri contribuţia la construc­ evenimentelor politice ac­ deoarece, in toţi aceşti ani, fărul);
minune
ţia noii societăţi, la trium­ tuale, sădindu-se in sufle­ şcoala şi organizaţia U.T.C. rul) ; I
ful progresului în ţara tele lor dorinţa de a le ne-au obişnuit să răspun­ întimpl;
noastră. înţelege cit mai bine pen­ dem pentru faptele noastre.
Activînd într-o institu­ tru a putea mai tîrziu să Oră in laboratorul (le chimic. GABRIELA POPESCU r .
ţie şcolară, principala se achite de atribuţiile ce clasa a Xll-a A dută
noastră preocupare o con­ le vor reveni în viaţă, pen­ Blumm
CURAU
stituie ridicarea nivelului la tru a deveni buni comu­ Măriei
învăţătură, pregătirea prin nişti. Ca urmare a între­ Modalităţi de afirmare nerul) ;
muncă şi pentru muncă. gii activităţi desfăşurate t gur de
Runda
Rezultatele obţinute în organizaţia U.T.C. din li­ Şcoala — ca principal Ciobanu, Anca Opriţa. Partidului , t CEO AC
ultimii ani sînt bune. Cum ceul nostru a obţinut în factor de cultură şi civili­ Sonia Ilerbei. pionul
au fost posibile, cum am anii 1081 şi 1082, premiul zaţie — este chemată în Rezultate frumoase au l Eşti lanul copt ce lin se unduie în zare ţ (Casa c
reuşit noi să le obţinem? 1 pe judeţ şi pe ţară, în egală măsură să modeleze obţinut şi participanţii la l Şi veselia intrată-n orice casă TEG :
ţului si
Împlinirile se bazează pe întrecerea dintre şcoli. şi să formeze omul nou. sesiunile de comunicări Eşti raza blinda — a unui falnic soare BRAZI
munca noastră, pe spri­ Este în firea lucrurilor Acel om preocupat de con­ ştiinţifice eu lucrări în t Şi plinea caldă aburind pe masă. seriile
jinul permanent al profe­ ca prin muncă stăruitoare tinua sa pregătire profe­ domeniul fizicii — Marius ţ Marfă
cultură
sorilor, pe legăturile mo­ să se obţină rezultate bune sională, ştiinţifică şi teh­ Cădariu. chimiei — Marius 1 Un mare fiu al ţării, drag părinte aştepta
rale care s-au format în­ Biendca şi lloria Morariu, Ai azi în frunte, partid conducător. (Mureş
şi în alte domenii. Munca nică, eu alese virtuţi mo­
tre noi, pe comuniunea cultural-educativă ocupă un rale, omul tînăr care, aflat istoriei - Cecilia Certejan. El ne-ncctat veghează ca-n linişte şi pace l vi tură
(Lumin
idealurilor şi' aspiraţiilor Şi în acest an, partici­ Poporul să păşească spre-naltul viitor. Spera ir
rol important. Am organi­ azi în clase, laboratoare, t \
de viitor stimulate de înse­ parea a fost masivă la (Mineri
zat vizionări la spectacole amfiteatre va da mîine
tata dorinţă de cit mai concursurile pe discipline. t Prin el se-nalţă al ţării viitor t
de film, teatru, revistă, contur jaloanelor dezvol­
multă cunoaştere. Ne aflăm Astfel, olimpiadele de, Căci gindu-i treaz şi iniina-i fierbinte,
iar elevii înzestraţi cu ta­ tării României socialiste ţ t
la vîrsta cinci ne făurim limbă şi literatură română Călăuzeşte ceas de ceas al său popor
lent au realizat şi in acest şi comuniste.
întrebări, la o răscruce an un spectacol de revistă şi istorie (faza pe clasă) Şi mersul nostru sigur — înainte ! t
din care pornesc o mul­ O modalitate de afirmare i-uu atras pe elevii liceu­ t
al şcolii, reuşind să obţi­ a tinerilor încă de pe băn- \ Timp
ţime de căi. E momentul nă premiul I pe judeţ în lui nostru în totalitate. De l CR1STINA GAVRILĂ tru azi
cînd trebuie să decidem cu cile şcolii o constituie altfel generaţiile actuale de clasa a IX-a G Vrem ei
Festivalul naţional „Cin- olimpiadele unde ei au po­
claritate ce şi cum să elevi nu dezmint tradiţia, ţ caldă,
tarca României". S-au ini­ sibilitatea să-şi verifice bil, m
facem, cînd simţim mai ei calificindu-se pentru
ţiat excursii care au con­ cunoştinţele, să-şi pună în l l şitul ii
mult nevoia îndrumării şi etapa următoare şi avem local v
tribuit la o mai bună cu­ evidenţă creativitatea. Nu Frumoasa mea ţară
a'\
sprijinului organizaţiei noaştere a frumuseţilor, speranţa cu vor purta \ Vor avi
de
U.T.C. Acum trebuie să realizărilor şi oanlfenilor este o noutate faptul că nestinsă flacăra tradiţiei t sufla
se manifeste acel spirit de Liceul „Decebal" şi-a creat pînă la faza finală. Iţi iubesc ploile calde cu rafj
patriei.
solidaritate şi întrajutorare o frumoasă tradiţie in Un aport important la şi soarele \ porare
Ne preocupăm de timpul din se
prin intermediul celor mai ceea ce priveşte participa­ ridicarea nivelului de pre­ t Tempo
liber al elevilor prin orga­ care aici răsare cel mai frumos
diverse forme care să con­ rea elevilor la olimpiade, gătire îl au, de aseme­ vor fi
nizarea săptămînală a se­ Iţi iubesc aerul proaspăt l
vingă că singura şansă de antrenarea lor în cerce­ nea, cercurile pe disci­ 2 şi 7
rilor cultural-educntive la maxim
reuşită în viaţă este o tare. pline care cuprind peste şi florile 1
clubul şcolii. grade,
pregătire cât mai bună pe în decursul anilor, s-a 80 la sută din tinerii şcolii. a căror mireasmă sc-mprăştic-n vînt \ mineaţ
băncile şcolii. Credem că indeplinin- realizat un adevărat pal­ Aici, într-o ambianţă de Iţi iubesc ţarina înroşită \
Desigur că pregătirea pro­ du-şi in continuare rolul mares de rezultate bune studiu, ei işi aprofun­ fi La n
reia
fesională nu este totul. sau politic, fiind receptivă obţinute la concursurile pe dează cunoştinţele îmbinînd de sîngele străbunilor căzuţi \ rul va
la cce-n ce este nou şi util.
Este deosebit de impor­ discipline, astfel că între teoria cu experienţa. Per­ apărîndu-te. s spre s
tant să avem o viaţă so­ organizaţia U.T.C. din anii 1982—1984 ani câştigat formanţele obţinute sînt o Din ea îşi trag seva vor cl
şcoala noastră va reuşi să \ locale,
cială bogată, să ştim să 4 premii pe ţară şi 102 expresie a ridicării cali­ apele dulci ale munţilor caraet.
trăim în societate. în ca­ ră.mînă un catalizator al premii la fazele judeţene, tative a procesului in- vor fi
zul nostru, al celor care ne ridicării nivelului de cu­ evîclenţiiadu-se elevii : structiv-cducativ, a con­ şi dorurile noastre de zbor \ de pli
şi
viţă
pregătim să Intram în so­ noaştere, de întărire a dis­ Nicolae Gavrilă, Agneta diţiilor minunate de stu­ spre înălţimi. \ va şu:
cietate. un rol însemnat îl ciplinei în liceu. Daradics. Sorin Biendca, diu pe care le avem. LIL1ANA ZAHA \ cu raf
au activităţile politico- Simina Mihăilă, Marius clasa a X-a A 70—90
ios d
CORINA CABA \
ideologice, orele de învă- Petruţescu, Elena Medrea, NARCISA BOBOCESCU \ t Pronc«
ţămînt politic şi de infor­ • clasa a X-a H 'Cristian Nicoară, Lizuca clasa a Xi-c G