Page 10 - Drumul_socialismului_1985_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

Corespondenţe industriale moderne:

Sentimente de înaltă preţuire, stimă şi recunoştinţă j
din „pachete“ de fier vechi,
preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu} 20,
20,
Py
VOM DA TĂRII TOT MAI MULTE petua prin ani frumoasa ţ lingouri de oţel nou 20,
tradiţie. La recenta intre- i
PRODUSt AGRICOLE cere artistică pe C.U.A.S.C., '
comuna noastră a fost pre- ) Mai întîi, câteva adevă­ gărit. încă două amănunte: Oargă, pregătitor materiale
(Urmare din pag. 1) produse ogroalimentare. zentă şi cu formaţia de l ruri din „culisele" produ­ un balot cîntăreşte intre şarjă la platforma unde se 21,;
Sint bucuroasă să consem­ montaj-Uterar-muzical - al ’ cătorilor de oţel hunedo- 2 000—2 500 kg, iar şpanul sparg (cu soneta), scoarţe­
ducerea sa inţeleaptă şi nez că această hotărire se cărui repertoriu este un ) "reăn: cel mai rentabil oţel mărunt se încarcă (la sor­ le de fontă, Mihai Olischer,
cutezătoare, drumul Româ­ materializează in unitatea cald omagiu adus partidu- ţ este cel fabricat din fier tare) direct în vagoane. Pe mecanic de locomotivă la
niei spre societatea socia­ noastră. Ferma zootehnică lui, patriei, ■ proeminentei 1 vechi; cel mai mare con­ platforma şpanului, din expediţie, topitorii Viorica
listă multilateral dezvoltată - unde lucrez de peste 20 personalităţi a tovarăşului 1 sumator de fier vechi din nou macaralele şi oameni: Stanciu şi Visalon Benţa, E
şi spre comunism _va con­ de ani — a livrat la fondul Nicolae Ceauşescu - cu ţ ţară este Combinatul side­ Toan Vereştoi şi Ioan de Ia cuptorul de aluminiu Ha
tinua neabătut. Acest fapt de stat, in primele trei brigada artistică, grupul de i rurgic Hunedoara (obiecti­ Schneider. şi mulţi, mulţi alţii. Cu toa­ nci
istoric a întărit in fiecare luni ale acestui an, 580 hl fluieraşi, duetul lolk şi alte ! vul urmărit: 70—80 la su­ Spre şarjare este dirijat... te condiţiile grele din a- zilt
dintre noi, cei ce muncim lapte, a obţinut 145 viţei tă din întreaga cantitate fierul greu. „Desigur, fierul ceastă iarnă, sintem cu na
Ră
in agricultură, hotârîreo ş.a. Aceste rezultate le formaţii care au relevat Io- ' de oţel să fie produsă din este fier, cîntăreşte greu, sarcinile de plan „la zi", lor
de a ne face in mod exem­ vom amplifica în .. viitor, cui pe care cultura il ocu- ţ fier vechi. în prezent înre- dar există fier şi mai greu iar unii indicatori i-am de­ Ce:
pă astăzi in viaţa aşeză- i mu
plar datoria, de a Înfăptui maleriafizind sarcinile puse rilor noastre. Ne mindrim ' gistrîndu-se. în lunile „op­ care trebuie să fie trecut, păşit. De pildă, la fier pre­ zat
la
obiectivele noii revoluţii a- in faţa noastră de secreta­ cu ceea ce om realizat pe ţ time" pentru oţel. un con­ mai întîi, prin... flecară!" sat am expediat suplimen­ RC’
sum de circa 190 000 tone
tar oţelăriiîor 252 tone, la
— ne spune muncitorul Du­
grare, de o da ţării can­ rul general al partidului, tărimul vieţii spirituale şi i fier vechi). mitru Delitoiu. No-o şi do­ şpr.n — plus 125 tone (nu­ ric
sintem angajaţi cu răspun- , Bu
tităţi tot mai mari de preşedintele Republicii. Acestea sint. de fapt. şi mai pe februarie şi mar­ Ră:
dere şi pasiune pentru a 1 argumentele pentru exis­ tie), alte 5 694 tone supli­ lor
CU GÎNDUL SI FAPTA adăuga noi dimensiuni im- ^ tenţa — în importantul mentare dc fontă din scoar­ ştii
plinirilor noastre de pină i centru feroviar Simeria — ţă etc. Fc.«
„Ci
Emoţia pe care am incer- tezător şi vizionar, tovară­ acum. i a unei puternice secţii a Ce caută aluminiul, la 10, :)
cat-o in clipele 'înălţătoare şul Nicolae Ceauşescu, pe­ Cu gindul şi topta la \ C.S Hunedoara, cu o acti­ o secţie pentru prelucrarea n, c
cind, in Marea Adunare rioadă pe care o numim ceea ce avem de făcut in ^ vitate bine determinată: fierului vechi ? In genere, 11, c
Naţională, cel mai stimai cu justificată mindrie pa­ continuare, adresăm tovară- , primirea, pregătirea şi ex­ prezenţa neferoaselor — reb
12,0
fiu al poporului nostru a triotică „Epoca Nicolae şului Nicolae Ceauşescu,' pedierea către oţelării a atît de căutate de industrie 12,0
fost reales preşedinte al Ceauşescu". secretarul general al porţi- ţ fierului vechi — îşi are sorgintea în ex­ clo
Republicii Socialiste Româ­ Festivalul naţional „Cin- dulul, la cea de a IV-a in- i Primele imagini pe care pedierea fierului vechi cu leit
Av;
;
nia, nu poale fi exprima­ tarea României", ctitorie vestitură in fruntea stătu- ! ţ le oferă secţia respecti­ aceste „impurităţi" scum­ 13,0
tă. Dar putem spune că spirituală o preşedintelui lui nostru, ani îndelungaţi 1 vă sînt braţele din văzduh pe. Spre liniştea... furnizo­ Clu
ne-am alăturai in gind şi Republicii noastre, a , făcut in deplină sănătate, ca, ţ ale macaralelor. „Avem. rilor, arătăm că la secţia Bu)
simţire întregii noastre no­ ca şi in satele comune• sub conducerea sa, să in- • pe platforma noastră de din Simeria s-au luat toa­ Mu
nea
ţiuni, adresind alesului ţă­ Baru să răsară frumuseţile făptuim sarcinile mari ale ) producţie 3 poduri rulan­ vedeşte, retezind cu flacă­ te măsurile pentru recupe­ por
rii cele mai calde şi sin­ creaţiilor populare, să re­ dezvoltării patriei, sarcini ţ te şi 9 macarale pe şenile ra oxiacetilenică bucăţile rarea acestor elemente. în gaz
cere urări pentru a ne învie la noi dimensiuni ne­ cuprinse in documentele l — ne explică ing. Emil Pc- mari de fier, adueîndu-le 1984 au fost recuperate ne­ Sfa
conduce pe mai departe cu asemuite tradiţii folclorice. istorice ale Congresului al ' truş, şeful secţiei. Primim la dimensiunea maximă de feroase si oţeluri aliate în Bul
aceeaşi vigoore şi înţelep­ /Aşa a renăscut formaţia de Xlll-lea al partidului. \ vagoane cu fier vechi din 1,5 m, pentru a putea , fi valoare de circa 3 milioa­
ciune. căluşeri, care poate li con­ toată ţara, de la unităţile introduse în cuptoarele me­ ne lei. Pe perioada care a
Ca pretutindeni in ţară, siderată ca unicat, avind TEOFIl VLAICU, { economice mari — în mod reu flămînde ale oţeluri Fior. trecut din acest an sînt R o
şi in aşezările comunei intre componenţii ei şi fete. secretar adjunct t direct, iar de la celelalte, „Cînd este posibil, debita­ următoarele plusuri: la a- Nici
noastre viaţa materială şi Astăzi, această formaţie al Comitetului comunal ij prin întreprinderile judeţe­ rea fierului greu se face luminiu — 30 tone, cupru Te
Iria
spirituală a cunoscut 'îm­ poartă titlul de laureat, iai de partid, i ne de recuperare" cu foarfecile pe care le ve­ — 1,6 tone, bronz — 3,6 to­ mu:
plinirile anilor de cind la alături de ea creşte alto, directorul căminului 1 Intrăm în imperiu] me­ deţi" — intervine munci­ ne, plumb 0.6 tone ete. Vii :
cîrma patriei se află, cu­ a celor mici, pentru a per- cultural Baru ţ talului vechi. Sînt, după toarea Paulina Nuţă. Tot — Acesta este răspunsul Rev
radi
cum vedem, mai multe aici consemnăm şi hărni­ nostru — ne-a declarat por»
platforme. Fiecare este do­ cia muncitoarelor Victoria muncitoarea Viorica Stan­ înfă
tată cu utilaje specifice sor­ Munteanu şi Victoria Se- ciu, clasată pe primul loc Con
19,3(
Activităţi politico-sducative organizate ds sindicate timentelor de metal descăr­ ramfieeanu. In alt sens — în acţiunea de recuperare O -i
Biji
cate din vagoane. La plat­ două... victorii, şi chiar din 1984 — modul faptic —23.
• Comitetul sindicatului ţii-monlaj Deva a avut loc utecişti în luptă", organizat forma de balotat mecanic, mai multe, adică tot atîtea in care am înţeles să ma­
succese cîţi oameni şi cîie
de la I.M. Uneam a orga­ dezbaterea „Documentele cu prilejul aniversării a 63 de la un pupitru de co­ locuri de acţiune există. terializăm indicaţiile se­
nizat un reuşit cadran ju­ Congresului al XHI-lea al de ani de la crearea Uniu­ mandă. operatorul Francisc Se poate spune aşa ? cretarului general al parti­
ridic avînd ca temă „Le­ partidului, program mobi­ nii Tineretului Comunist. Szalteleky mînuieşte presa dului. tovarăşul Nicolae
gislaţia muncii — cunos­ lizator de muncă pentru o Biblioteca clubului „Si- de 1000 tf. „Aici. se balo­ — Da, avem oameni Ceauşescu, privind spori­
Dl
cută şi respectată", la care oamenii muncii din cadrul derurgistul" din Hunedoa­ tează tabla şi şpanul „fo- foarte buni şi am obţinut rea bazei dc materii prime extr
au participat membri ui trustului". ra a iniţiat dezbaterea cu ios", adică cel mare" — ne şi rezultate bune în activi­ a ţării prin recuperarea tu­ Hun
activului sindical. o Cadranul economic „E- tema „Probleme ale litera­ declară interlocutorul. tate — ne-n răspuns ingi­ turor materialelor refolo- nur
• Un important număr conomisiren energiei şi turii contemporane", la ca­ La „pupitrele" macarale­ nerul Emil Petruş. în afa­ sihile. sau
de mineri şefi de brigăzi, combustibililor -■ induto- re au participat membrii lor se află Elena Birtom, ră de cei amintiţi, i-aş mai (Mo
maiştri, organizatori de rire patriotică a fiecărui cenaclurilor literare. alţi Mia Colareza şi Elena Măr- menţiona pe Laurenţiu MARIN NEGOIŢÂ urm
grupe sindicale de la mina cetăţean", organizat de co­ oameni ai muncii, cititori. căra
Petrilo au participat la mitetul sindicatului de la (Art
masa rotundă pe tema „Căi l.M.M.R, Simerio a reţinut 0 Clubul „Constructorul" Minereul cuprifer poate coborî fără bariere Miti
ring
şi mijloace eficiente pen­ atenţia participanţilor de din Deva a găzduit simpo­ r
tru creşterea producţiei de In secţia triaj. zionul cu tema „Unitate, (Urmare din pag. 1) ncreului cuprifer, dar duse dc inginerii Ioan Tiu
cărbune". o Casa de cultură a sin­ continuitate, independenţă transportul auto nu ne aju­ şi Virgil Anca obţin re­ N .
Und
o La Trustul de antre­ dicatelor din Petroşani a — coordonate ale istoriei preparare. Avem' mecanici tă. Drumurile sînt grele, zultate tot mai bune în ral)
priză generală de cons'.ruc- găzduit simpozionul „Tineri non stre n a ţ i o n a 1 e “. de întreţinere buni, price­ anvelopele se uzează repe­ producţie. Realizează cu re­ do
puţi. electricieni, buldoze- de, se taie. nu ni le pri­ gularitate la o puşcare eeaf
pă 1
Atenţie sporită extinderii culturii rişti, macaragii, şoferi ca­ mesc la re.şapat, iar altele peste 15 000 tone minereu boi
nu ni se asigură.
LA:
re îşi fac cu tragere de
derocat. Şi fac două-treî
(Mu
inimă, datoria în fiecare zi. — Astăzi, de pildă, cîte puşcări săptămînal. Reu­ CAfs
arbuştilor fructiferi Tiberiu Gabăr. Aurul Cio­ muşini sînt active la trans­ şesc să reducă pină la 4 lumi
5 can, Gheorghe Borlea, portul minereului ? ore în medie timpul execu­ Cu 1
Gheorghe Groza. Nicolae tării unei găuri la 12 me­ să (
(Urmare din pag. 1) să crească ce! puţin 5—G verii se aleg 3—1. In anul Nicula, Viorel Crama, Ioan — 12 din 39 — ne răs­ tri adîncime, precum şi HA Ii
tulpini noi şi treptat tufa II cele 3—4 ramuri de Raţ. Florin Pavel, Alexan­ punde Otilia Pâclişan, şefa consumul de exploziv pe (Mii
plantare variază dc la o se reface, cu condiţia să schelet se scurtează la dru Băies, Viorel Mărgea, autocoloanei din carieră. tona dc minereu derocat. Moa
specie la alta. Coacăzul şi se aplice şi celelalte mă­ 1/3—1/4 din lungime, iar Victor Barangiu sînt doar Există şi indisciplină. Cu — Zăcămint există, lu­ (ria)
agrişul se plantează la suri agrotehnice. in cursul verii se mai cîţiva dintre cei mai des­ sprijinul conducerii atelie­ crările de descopertă sînt serii
1,5 m între rinduri şi 1 m La zmeur, in anul II di aleg 3/—4 lăstari. Tăierile toinici. rului auto (şef de atelier avansate, acum s-a îmbu­ G EC
pe rînd. zmeurul şi murul la plantare, primăvara se de rodire urmăresc asigu­ — Barierele pe fluxul ing. Virgil Dan), vom ac­ nătăţit şi vremea şi avem rina
ia 1,5 m intre rinduri şi opresc două tulpini pe fie­ rarea în permanenţă a echi­ mineritului cuprifer spre ţiona pentru a rezolva pro­ asigurate conţliţ'i să ne (Cas
0,5 m pe rînd. Gropile se care tufă, care se scur­ librului între creştere şi 'uzină — continua ingine­ blemele pe care le ridică realizăm sarcinile de plan, Tec;
fac de dimensiunile 40 x 40 tează la 70—80 cm, restul rodire. rul Nicolae Oprea — punc­ transporturile în carieră. să trimitem uzinei minereu •82
x 50 cm, aplicând 5—6 kg se îndepărtează de la su­ Materialul necesar plan­ tele de strangulare, ca să Este drept că muncu-i tot mai mult, pentru a asi­ Goy
gunoi bine fermentat la prafaţa solului. In primă­ tării se poate procura de zic aşa, sînt încă transpor­ grea în marele amfiteatru gura economiei naţionale CAL
groapă. La coacăz, la plan­ vara anului III, din nu­ la Staţiunea de cercetare tul auto, rostogoalele şi în trepte, care este carie­ cuprul de care are nevoie, riilc
tare se lasă 1—2 tulpini mărul mare de drajoni se şi producţie pomicolă staţia de concasare. Avem ra de minereu cuprifer de ne-a spus în încheiere şe­ tu ră
care se scurtează la 12 — opresc 8—10 tulpini, care Geoagiu, pepiniera Orăş- capacitate de perforare, la Valea Morii. Cu tonte ful carierei, inginerul Au­ ta
15 cm. La sfîrşitul anului se scurtează Ia 1,3—1,4 m. tie. puşoare şi evacuare a mi- acestea, schimburile con- rel Toina. Yan
I se lasă 3—5 tulpini bine Din anul IV.se lasă 18—20 (Lui
plasate care se taie la 30 tulpini pe metru linear, m m m u m u m a n a m K m m m rn m a' m tr ■“w“u“ b a a n ‘o m a m wT n m u“u m tD m a m i^‘ ■“«“o"* *"i 39 d
cm de la bază, iar la sfîr­ plantele se consideră deja
şitul anului II se mai aleg în plină perioadă de ro­ Wm 4' v v A-"- > d
încă 3—5 tulpini, care se dire. După recoltarea fruc­ 1
scurtea :ă la 50—00 cm. telor, tulpinile care au ro­
Aceeaşi operaţie se face şi dit se taie şi se ard. în Ti
tru
in anul III şi IV, astfel acest mod se înlătură fo­ vrer
ca la sfîrşitul anului IV o carele de infecţfe şi se ral
tulpină bine condusă să creează în acelaşi timp con­ vâri.
Vini
aibă 14—10 tulpini garnisi­ diţii bune de aerisire şi rat «
te cu creşteri laterale dc luminare pentru viitoarele pera
1—2 şi 3 ani. După intra­ tulpini de rod. fi c
4 şi
rea în plină rodire. înce- La agriş se asigură, în -u-v. ’t m ax­
pînd din anul IV, se în­ cadrul tufei, ramuri de «*v. «. *****...... : >• ' K/fiS ai 2
'• â •
V. -
depărtează in ordine tul­ 2—3 ani, situate pe ramuri La
pinile mai bătrîne de 3—4 de 3—7 ani. Ramurile de va
ani, rupte sau atacate de 6—7 ani rodesc foarte puţin kş S-.l moa
boli. şi prin tăieri de fructifi­ bil.
nala
La plantele ce au intrat care acestea, se scot din inso
în declin prematur (dato­ tufă, favorizînd apariţia elec'
prez
rate deficienţelor de îngri­ formaţiunilor tinere. în ficăi
jire) se reduc în parte sau anul I se scurtează tulpi­ Cei peste 80 dc muncitori din echipa condusa dor vasrle Cioeon de Ia întreprinderea de îmbunătăţire si ex­ km/-
(Mei
1
în totalitate tulpinile de nile la 20 cm, iar din ploatare a pajiştilor lucrează cu multă hărnicie la curăţarea păşunii diii Sălciva. clu
3 ani, astfel ca din colet lăstarii porniţi în cursul