Page 11 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 11
B 519 • JOI, 4 APRILIE 1985 Pag. 3
Roadele activităţii de formare a elevilor
IZIUNE Un demers artistic cu
Liceul industrial nr. 3 lemnului Avem, de aseme dustrială, şcolară, aferent la munca pe propriul lot
al Deva, prin cele trei forme nea, un atelier de specia liceului. Acesta ridică pro agricol şi in gospodăria a- reale rosturi educative
iţea în de învăţământ — liceu, litate în cadrul întreprin bleme de aprovizionare cu nexâ, pentru crearea unor
şcoală profesională, şcoală derii de materiale de con materii prime şi materia certe posibilităţi de auto-' (Urmare din pag. 1) Reuşita demersului ar
de maiştri — oferă anual strucţii din Bîrcea, condus le, încadrarea în norme de aprovizionare. tistic al montajului lite
posibilitatea de integrare de maiştri şi cadre tehnice consum şi economii. Şi nu Roadele educaţiei prin cîntecul devine răscoli rar de la I.M.O. se da
în producţie a unui număr cu deosebită competenţă in ultimă instanţă, valoa muncă şi pentru muncă tor. Vorbesc cu anotim torează deopotrivă textu
de 350 absolvenţi. Aceştia, profesională din ^unitatea rea sa este mobilizatoare, desfăşurată în şcoală le pul despre istorie şi eroii lui şi interpretării, rea
în marea lor majoritate, patronatoare. Accentul îl ajungînd în 1984 la 1 000 000 constatăm la absolvire neamului. Şi totul e vă lizate sub bagheta regizo
sînt tineri care în cadrul punem pe formarea de lei. Trerînd peste unele când elevii de liceu sau zut din suflet, vibrînd în rală a lui Sică Chevere-
instituţiei noastre ino pri prinderilor de muncă, con greutăţi, elevii au realizat şcoală profesională se in urcuşul timpului in care şan, dragostei cu care oa
ma dată contact cu atelie ştientizarea elevilor in sco şi depăşit planul în pro tegrează în producţie. 'A- omul a îmbrăţişat puterea menii de aici se apropie
rul de practică şi produc pul participării Ia produ porţie de 112 la sută. exe- cum ei sînt specialişti, şi frumuseţea muncii cu de ac-tui cultural, slujin-
ţie, cu procesele tehnolo cerea bunurilor materiale. cutînd repere care se Fo muncitori fruntaşi.') Noi le puterea harului său edi du-1 cu tulburătoare emo
gice pe care le aprofundea Toate aceste preocupări se losesc în procesul do pro urmărim activitatea şi du ficator de frumuseţi noi: ţie. Emoţia de care are
ză apoi în timpul practicii amplifică, eficienţa muncii ducţie la I.M.C. Bîrcea. pă ce părăsesc băncile şco „Lingă vetre am logodit nevoie arta spre a-şi îm
productive pe care o des educaţionale creşte în tim mobilier şcolar etc. în ca- lii. îi menţionăm cu mîn- timpul cu statornicia/ Da plini rosturile educative.
făşoară in unităţile econo pul practicii continue des- drul I.P.L. Deva. cei aflaţi drie pe Verginica Necula. că te uiţi bine-napoi/ în Iar la întreprinderea me
mice ce concordă cu pro Anuţa Olteanu, Ton Jugas- pietre, nemuritori sîntem canică Orăştie formaţiile
filul pentru care se uregă- tru. astăzi oameni ai mun noi/ Numai noi". artistice cresc ţinînd pa
tesc. Doar o mică parte cii la I.L. Chisrădriga. Cor Şase tineri —muncitori, sul dezvoltării unităţii, ti
dintre ei, aflaţi în şcoala învâţăm muncind — muncim învâţînd nelia Butnaru (I.M.C. Bîr ingineri şi tehnicieni — nerii regăsindu-se după
de maiştri, sînt deja oa cea), ing. Un u-ra Oprean s-au înfrăţit eu frumosul munca din ateliere ca in
meni ai muncii, meseriaşi („Marmura" .SJmei'ia). ing. ■artistic, transmiţîndu-1 terpreţi in brigada artis
cu multă experienţă care Petru Miluit (Fabrica de colectivului în care mun tică. în formaţiile de dan
activează cu bune rezulta produse refractare Baru). cesc şi se împlinesc — în suri, in montaj-litercr, în
te în producţie şi vin ia făşurate în întreprinderi. in practică participă efec Cresta Canea (farmacistă spectacole in care rostul taraf, în spectnrolul-erea-
lom an ier* ; Astfel,, elevii . de la profi tiv la realizarea producţiei la Spitalul judeţean Deva)
corale ; noi să se specializeze pen lul prelucrarea lemnului pentru export. educativ al montajului ţie. în ansamblupfokâoric
de ştiri ; tru ca ulterior să fie în Rezultatele muncii lor literar-muzical înfloreşte „Cosînzeana" în suita de
copiii Soa- măsură să coordoneze for muncesc in atelierul de Elevii noştri, alături de sînt motive de satisfacţie chipuri, uneşte simţămin
ublicitate ; maţii de lucru. tîinplărie din Deva, la fa tineri din întreaga ţară, solişti şi recitatori. „Sim
de ştiri ; animaţi de înalte sentimen şi bucurie pentru noi. Căile tele calde ale patriotis ţim rostul educativ al ac
noara fol- Tinerii noştri beneficia bricile de mobilă din Brad vieţii ic sînt sigure, pline mului. „Celui co te-a cres tului cultural pe care-1
5 Magazin ză deopotrivă de o bogată şi Haţeg: cei de la profilul te patriotice, de profundă de certitudini. Pentru noi, cut ii spui simplu: pă
fie ; 12,43 silvicultură şi exploatări dragoste pentru izbînzile întreprindem nu numai
l radio-tv.; pregătire de cultură gene forestiere §e integrează în anilor socialismului pe care i-ara pregătit şi în rinte/ Cum să-i spui insă prin ceea c-e transmitem
la 3; 15,00 rală care le oferă posibili parchete de exploatare de pămîntul patriei, au par drumat paşii sînt. motive Partidului ?/ Falnicei mă dc pe scenă, ci şi prin
20; 16,00 şi mai mari de bucurie că reţii/ Destoiniciei şi flă încrederea cu care e ur
tiri; 16,05 tăţi egale cu ale oricărui la Căinel; iar elevii din ticipat şi participă la rea cării vii/ Cc far şi izbîn-
ră româ- absolvent de liceu să abor clasa de mecanici maşini lizarea unor obiective deo activitatea noastră a dat mărită şi înconjurată a-
i Melodii sebit de importante pentru roade. Sînt roadele şcolii dă pentru o ţară întrea eeastă activitate. Rar se
,25 Radio- deze învăţămîntul superior, şi utilaje, precum şi pre economia naţională. Este gă este ?" intim piu ca la repetiţiile
nieă; 16,55 cu prioritate tehnic. lucrătorii de murmură pă româneşti făurite in anii Şi răspunsul e ţara de noastre — nc mărturisesc
ului; 17,00 vorba de participarea a 50 socialismului, conspiidate
iri; 17,05 Profilele în care se pre trund tainele meseriei, fie de brigadieri care anul tre azi. Bateţi la orice uşă — interpreţii — să nu fie
ocial-po- cut au muncit pe Şantie pe bogata tradiţie a şcolii ne îndeamnă interpreţii prezenţi secretarul orga
dlntclui gătesc sînt: materiale de în codru] întreprinderii de Vă vor răspunde fraţii, nizaţiei de partid, direc
ocialiste construcţii. prelucrarea la Simeria, fie în -artera rul naţional al tineretului româneşti do totdeauna. prietenii noştri, oţelari. torul unităţii. E un res
tovarăşul Canalul Dunăre — Mareo
eseu; 17,35 lemnului, silvicultură şi de la Ruşchiţa. Neagră, pentru roadele Profesor grădinari, mineri, arhi pect căruia îi răspundem
cînt, pa- exploatări forestiere, me Pentru a trăi bucuria lu muncii lor fiind distinşi cu CLEMENTE CONSTANDIN tecţi, zidari, poeţi. înirni- prin respect. prin dem
program le lor vă sînt deschise > nitatea muncii noastre
:
^-ele se- canici maşini şi utilaje. crului bine făcut, ieş t din Diploma de onoare a "C.C. directorul Liceului Ascultaţi-i ! CunoaşteţMo pusă in slujba educaţiei,
oj mal ★ Sînt meserii îndrăgite de mina lor, a se integra în al U.T.C: Elevii au fost industrial nr. 3 Deva
/naţională viaţa ! a formării noastre".
idul, po- elevi, care le oferă multi disciplina, normele de; ca participanţi activi la cam
unic ţel :
îotăririlor ple satisfacţii personale. litate pe care le jon/eră pania agricolă de toamnă
XlII-lea; Instruirea practică se des procesul de producţie, ele în fermele I.A.S. Mintia şi
aclu; 22,00
ră; 23,00 făşoară în atelierele de lă- vii participă la realizarea .Simeria, la acţiunile de
cale; 23,25
i de ştiri. cătuşerie şi prelucrarea planului de producţie in înfrumuseţare a oraşului.
IA:
Resursele sutelor—mai bine puse în valoare!
'Pentru industria mică. zent, la sate funcţionează încălţăminte, boia n ger ii,
indiferent cine ar fi orga 5U5 unităţi de mică indus potcovârii . şi altele»-, . .
nizatorul unei asemenea Prin programul de mă
activităţi, forţa de muncă trie şi prestări de servicii suri privind dezvoltarea
existentă sau cea în deve cu 70 de profile; că în 20 respectivelor activităţi,
nire, ca şi o seamă de re de comune există 9 pînă ne-am propus ca în acest
surse naturale din mediul la 20 de secţii, in alte 19 an să înfiinţăm la sale 40
Formaţia vocal-instrumen tală a Şcolii generale nr. 1 OrS.ştie, instructor inv. Nicolae
rural reprezintă o bază de unităţi noi şi să căutăm Muntcaini, laureată a Festivalului naţional „Cintarea României* 1 .
materială de neînlocuit. In funcţionînd 5 pînă la 8 astfel a ne încadra în ce «•
condiţiile mecanizării, a- secţii. Mai este vorba de rinţele nomenclatorului
gricultura nu absoarbe în faptul că, la finele anului Centrocoop pentru sate. în
tregul potenţial de muncă trecut, prestările de servi primele trei luni ale anu
al satelor şi în mod firesc lui am înfiinţat deja 13 u-
acesta este atras către in cii şi producţia industrială nităţi do reparaţii auto, punsul solicitat inirucit are
dustrie. către centrele mai mică sporiseră cu 64 la su depanări tv., tricotaje, re î posibilitatea de a cerceta
dens populate. Dar naveta- tă faţă do anul 1980. Cu parat acumulatori, tăiat carnetele de muncă. La fel l
rea între localităţi presu toate greutăţile acestui în- lemne, confecţionat lumi ii sfătuim pe toţi cei ce do î
pune consum de timp în nări şi altele. l resc să ne adreseze între
plus, probleme de trans Pentru că nu avem *>co- l bări in legătură cu pensio *
narea.
port Temeiurile de concep perit cu repartiţii de ma t AVEŢI CUVÎNTUL
ţie şi organizare a micii teriale din fondul centra Pentru loan Băd. răspun t
industrii oferă însă o re Folosirea resurselor lizat decât o, pa-âe din pla „Locuiesc în Brad, blocul 60, scara I, apartamentul 3. sul la cea de a doua în
zolvare mai bună a pro locale, temelia nul pe acest an. ne îndrep * Au trecut trei ani de cînd m-am adresat prima oară ce trebare: Alocaţia de stat
blemei, o rezolvare prin dezvoltării lor în drept cu problema care urmează. Instalaţia de apă pentru copii, in cazul re
care omul să aibă aproape tăm, in compensaţie, aten sau de canalizare din baia apartamentului nr. 7, care se latat de dv., se sistează în
de casa lui o ocupaţie pro industriei mici ţia către o serie de .-esur- \ află deasupra mea, este defectă. Din această cauză se luna următoare celei in ca
ductivă, folositoare societă se locale, cum sînt spărtu infiltrează apă în apartamentul meu, în baie şi în dormi re copilul împlineşte 16 ani. \
ţii, o ocupaţie care pune rile de marmură, pe care l tor. Mi s-a deteriorat tencuiala, iar zidurile au prins igra Treja Jurca - Blăjeni : \
în acelaşi timp în valoare să le prelucrăm în mozaic \ sie. După mai multe apeluri făcute la E.G.C.L. şi la con Dacă fostul dv. soţ a avut
resurse locale încă nelua f'oput de an. s-au realizat şi în monumente funerare, siliul popular, s-a prezentat la faţa locului o comisie, dar calitatea de pensionar, da
te în seamă. sporuri faţă de perioada sorgul şi nuielele de mes \ cu atit m-am ales. Dacă pe cei ce administrează fondu 1 că la data decesului său
Principalul organizator corespunzătoare a anului teacăn pentru ..confecţionat l locativ proprietatea statului îi interesează mai puţin fap căsătoria nu era desfăcută
de producţie industrială trecut,' astfel că prevede mături, răchita pentru îm tul că în felul acesta mie mi se produc neplăceri în con pe cale legală şi dacă du
mică şi prestări de servicii rile actualului cincinal vor pletituri, argila pentru că- fortul locativ, n-au nici o scuză să rămînă atîta timp ne rata căsătoriei a fost de
în mediul sătesc este coo putea fi îndeplinite şi chiar rămidării, căzăturile de t păsători cînd se degradează un bun in care s-au inves cel puţin 10 ani, atunci a-
lemne din păduri, obiecte V
peraţia de producţie, achi depăşite. tit banii statului". (Mircea Horga, Brad). veţi dreptul la pensie de
ziţii şi desfacerea mărfuri Este suficient ceea cc s-a din mase plastice şi altele. t urmaş.
lor. în ansamblul activi înfăptuit ? fată ce nc spu Pe baza acestor resurse SESIZĂRI-SOLUJII Miron Herbei - Tomeşti. \
tăţilor acesteia, mica in nea tovarăşul Iuliu ITan- vom realiza unităţile de Nicolae Muntean din O- „Avem automate de scară Puteţi primi pensie de li \
dustrie şi prestările repre che, vicepreşedinte al producţie şi prestări pe ca răştie ne sesiza că, dorind in depozitele de la Petro mită de virstă dacă aţi rea
zintă .anual un volum de U.J.E.Coop : re ni le-am propus, folo ■\ să instaleze pe casa scării şani, iar scSl i cita n tu 1 nu lizat cel puţin 10 ani ve \
peste 220 milioane lei. în — Deşi am obţinut în sind în valorificarea lor întrerupătoare automate are decit să se adreseze chime in muncă. Pensia
judeţul nostru ^ sistemul acest cincinal rezultate bu forţă de muncă locală dis pentru a evita risipa de e- magazinului din Orăştie, I.O.V.R. se acordă numai
ne pe liniă dezvoltării mi ponibilă sau transferată nergie produsă prin negli care este în măsură să îi
respectiv se poate mîndri acelor persoane care au
cii industrii şi a prestări din alte sectoare, în care jenţa unor locatari, s-a iz rezolve cererea prin a- fost declarate invalizi de
cu o seamă de împliniri lor de servicii la sate, sîn- bit de lipsa în comerţul din provizionarea cu acest ar război de către spitalele
care dovedesc clar că s-a tem încă departe de a fi e mai putină nevoie de ea \ Orăştie a acestor întreru ticol din depozitele I.C.R.M." militare teritoriale.
acţionat cu consecvenţă în epuizat resursele pe c.are V spre care oamen-i res pătoare. — ne răspunde aceasta, Gheorghe Sanda - Hu [
le reprezintă în această pectivi fac navetă. Am trimis scrisoarea pen menţionînd că e vorba de \
înfăptuirea prevederilor din nedoara. Potrivit prevede
direcţie satul. Sînt comune Am dori în acelaşi timp tru cercetare întreprinderii „măsurile luate de noi pen
documentele Congresului al ca Bulzeşti, Tomeşti, B!ur- \ comerciale cu ridicata pen tru rezolvarea solicitării". rilor ort. 24 din Legea nr. \
vremea să primim mai mult spri 1/1977, întrucît aţi avut un
erai fru- XII- lea, pentru clădirea juc, Lăpugiu, Romos, Rîu \ tru produse metalo-chimice. Mersi de aşa rezolvare ! copil dintr-o căsătorie an \
:ul varia- unei temelii sigure intrării de Mori în care prezenţia jin din partea consiliilor
vor seni populare, în special în ceea \ terioară pentru care aţi
le plo tie, în cincinalul 1986—1990, noastră cu activităţi de a- ÎNTREBĂRI-RĂSPUNSURI plătit pensie de întreţinere,
icF.eărcari ce priveşte atragerea me \
îniui va fundamentat în toate do ceastă natură nu e mulţu seriaşilor de la sate care Anica Samson - Orăştie: asigurări sociale din unita atit dv. cit şi actuala soţie
e irit'-;isi meniile de activitate de mitoare. In ceea ce pri \ Constantin Ardeu - To tea unde sînteţi încadraţi sînteţi scutiţi de plata con
lă la 50 practică meserii pe bază meşti: loan Băd - Uibă- în muncă este cea mai tribuţiei pentru persoanele
nord-vest. documentele Congresului a] veşte prestările de servicii, \
de servl- de autorizaţie. reşti : Comisia de pensii şi competentă să vă dea răs fără copii.
nco). XIII- lea al partidului. Este sîntem deficitari- la o serie \
vorba de faptul eă, în pre de profile ca : reparaţii de ION CtOCLEI v
