Page 13 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 13
m uctiim .
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ 1
Mobilizare amplă şi ritmuri
susţinute la plantatul cartofilor
începute cu cîtva timp tuberculi în sol, cu ajuto ra Ileana Neiconi, mie co
în urmă, lucrările,de plan rul unei maşini de plan ordona sortarea .şi trans
tare a cartofilor se desfă tat de mare randament. în portul sămîntei in câmp,
şoară în ritm susţinut în urma lui, biloanele rămî- îi lăuda penti'u vrednicie pe
Consiliul unic agroindus neau ca trase la sfoară şi Marioara Prejban, Aurora
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN trial Totoşti. La C.A.P. To- după cîte ne-am dat sea Mihăiesc, Marin Lupules-
teşti, Ostrov şi Clopotiva,
SI Al C O M S I I I U L U l PiffPUlflR JU care, se ştie, sînt mari ma, cartofii-sămînţă erau cu, Cornelia Coţo'an, Turi-
în sol, la densitatea şi a-
ca Cozac ş.a. Tot ea sub
producătoare de cartofi — dîneimea optimă, menite linia că piuă la sfîrşitul
dar şi în celelalte coope să asigure producţii mari zilei în brigada Toteşti ii
rative din consiliul unic în toamnă. De altfel, Vio- cooperativei se va încheia
Anul XXXVII, nr. 8 520 VINERI, 5 APRILIE 1985 4 pagini - 50 bani — sînt mobilizate toate rel Ilian, inginerul sef al plantatul cartofilor pc în
mijloacele mecanice, nu treaga suprafaţă prevăzută.
meroase atelaje şi însem De altfel, pînă în seara
nate forţe umane la mun C.U.A.S.C. zilei de ieri, cooperatorii
Recuperarea restanţelor, predarea că pe ogoare, lucrîndu-se, TOTESTI din Toteşti au încheiat
plantatul cartofilor pe ju
practic, zi-lumină, în flux
la pregătitul patului g er unităţii, prezent la faţa mătate din cele 170 ha pla
apartamentelor la termen —în prim-planul minativ şi plantat. ele locului pentru a suprave nificate.
O puternică mobilizare
La C.A.P. Toteşti,
calitatea
lucrărilor,
ghea
exemplu, se efectua plan sublinia că Teodor Nico- de forţe şi o bună orga
nizare a activităţii am în-
muncii constructorilor tatul cartofilor în ton te dim este unul dintre cei tîlnit şi. Ia' C.A.P. Ostrov.
cele patru brigăzi ale uni
mai buni specialişti în o-
tăţii. Transportul cartofi- peraţiile de însămînţări Aicâ, după câte ne-am dat
Pt'sle 20U de apartamen lucru, la fiecare bloc aflat formaţia mea muncim zi- lor-sămînţă în câmp sc e- atît la cartofi, cît şi la alte seama, cel care dinamiza
energiile colective era Cor
fectua cu atelajele proprii
te au datoria să predea a- în construcţie. lumină — arăta cunoscutul culturi. nel Lăpădătoni, preşedin
nul acesta constructorii de Inginerul 11 ie Şerban, zidar şef de echipă Vasile ale membrilor cooperatori, Transportul cartofilor în tele unităţii, prezent în
locuinţe din Hunedoara, şeful compartimentul u i Faur. Am oameni harnici, iar împreună cu mecaniza câmp îl efectuau cu ate toate punctele fierbinţi ale
respectiv brigada nr. (i4 a producţie de la I.A.C.R.S. care muncesc cu dăruire torii, la plantat participau lajele proprii cooperatorii bătăliei cartofului. L-am
I.A.C.R.S. Hunedoara. For Hunedoara, ţine să preci la înălţarea acestor blo toţi specialiştii" şi brigadie Cornel Micâoşoni şi Lăscuţ întîlnit în mijlocul celor
ţele lor sînt concentrate la zeze : curi, aşa cum am făcut-o rii din unitate. Cozac, iar la sortatul car 50 de cooperatori aflaţi la
principalele puncte de lu peste tot unde am con în tarlaua „După salcă" tofilor se afla un grup sortatul tuberculilor de
cru: ansamblurile de lo struit. Vasile Ungureanu, mecanizatorul Teodor Ni- mare de cooperatori. Din sămînţă, supraveghind ca
cuinţe din străzile Ciocâr PE ŞANTIERELE codim era cel care îngloba rîndul acestora, brigadie- litatea lucrării şi dirijînd
liei şi Viorele, centrul ci DE LOCUINŢE Szekely Dionisie, Iosif O- transportul lor cu atelajele
vic şi in cartierul micro V. DIN HUNEDOARA brejan, Andrei Beke, în eîmp. Mai tirziu, . era
— Hunile de iarnă ne-au Gheorghe Tudorachc sc nu- leri, la C.A.P. Burjuc s-au însâmînţat prezent pe tarlaua „Clinu
creat mari greutăţi. Lucrul ultimele suprafeţe lui Ţapu" să vadă eu ochii
a fost în bună parte între Ritm şi calitate în realizarea lui cum arătau biloanele.
rupt, s-au acumulat res Folosind judicios timpul î nsămî n ţarea porumbului „Nu de alta — sublinia
tanţe — ne spunea tehni I N V E S T I Ţ I I L O R bun de lucru şi utilajele, sînt pregătite 20 din cele preşedintele —, dar în a-
cianul coordonator cu pro ieri la C.A.P. Burjuc 140 hectare planificate. eest an ne-am angajat, şi-i
bleme de normare, Nicolae s-au însămînţat ultimele Tractoriştii Petru Pclraş- musai, să scoatem 30 000
Moraru. O dată cu îmbu — Se munceşte 10 ore mără zi de zi printre cei suprafeţe clin cele 81 de ca, Virgil Todosiil, Gheor kg de cartofi la hectar. De
nătăţirea vremii, ne-am or zilnic, inclusiv duminica, mai destoinici.' hectare destinate culturi ghe lirica, Iosif Orşa. Eu aceea, şi inginerul Puin
ganizat' temeinic lucrul la aşa cum s-a indicat, în — Ni s-a vorbit despre lor de primăvară, cu ex gen Han şi Simina Romeo Mastraghin, aici de faţă,
toate punctele. ('mântui vederea recuperării restan o recentă iniţiativă pe ca cepţia porumbului, unde au efectuat lucrări de poate să confirme, am pre-
re aţi lansat-o, tovarăşe
de ordine este realizarea ţelor, pentru a preda blo lucrarea va începe când bună calitate, punînd ast
planului zilnic, recuperarea curile la termenele stabi Faur. Da. F.ste vorba de va exista temperatura fel baze temeinice viitoa MIRCEA LEPÂDATU
—
restanţelor. lite. In acest scop sîntem spre iniţiativa „Să realizăm potrivită în sol. Pentru rei recolte.
şi noi, întregul personal
— Avem anul acesta în planul săptămînal în patru (Continuare în pag. a 3-o)
faţă sarcini deosebit de tehnic, în permanenţă pe zile şi jumătate". O apli
şantiere, rezolvăm concret,
mobilizatoare — continua pe loc, problemele care se căm. Dă rezultate bune.
subinginerul Constantin ivesc. A preluat-o şi formaţia do
Giuroiu, de 1 a comparti- — Ritmul de lucru este zidari condusă de Vasile
meatul tehnic, Crpş teren bun — intervine maistrul Gherman, dulgherii din e-
productivităţii muncii cu Dumitru Totoreanu. Dat chîpa lui loan Ambrozie.
25 la sută, reducerea chel- ei poate creşte în conti Bine aplicată şi urmărită
luielilor la 1000 lei prd- nuare dacă secţia noastră ne ajută să scurtăm ter
ducţie cu 57 de lei — sînt de producţie industrială ne menele de construcţie a
două dintrie Cele mai im va aproviziona ritmic cu noilor blocuri.
portante. Firesc, acestea prefabricate de cea mai Ritmuri bune de lucru,
-
nu se pot îndeplini altfel bună calitate, vom primi bună organizare am întîl-
decît muncind bine orga la timp cărămidă şi mor nit şi la blocul nr. 1 din
nizat, în ordine şi disci tar. centrul civic, punct con
plină la fiecare punct de — Cu cel 12 zidari din dus de maistrul Iosif Fa-
zecaş — la partea de con
strucţie, maiştrii Nicolae
LA CARIERA DE PIATRĂ POJOGA - Troean şi Andrei Doboş —
la partea de instalaţii. Cu
CRESTE OPERATIVITATEA o subliniere; aici zugravii
LA TRANSPORTUL CALCARULUI din echipele conduse de
GH. I. NEGREA
Se cunoaşte importanţa Să recapitulăm : există, î.a forma solarii a A.K. S.C.H. Deva .se lucrează la iiUrctinerea legumelor.
calcarului pentru anumite în prezent, nu mai puţin, (Continuare in pag. a 3-a)
ramuri ale economiei na de 5 operaţii „deseărcare-
ţionale. Exploatarea mi încărcare" (concasoarc-au-
nieră Mintia-Veţel extrage to, auto-funicular, funicu-
calcar din cariera Pojoga lar-rampă C.F.R., rampă- Angajament solemn în faţa viitorului
şi-l expediază la siderur- auto, auto-vagoane C.F.R.)
giştii din Călan, la fabri şi două trasee cu transport
cile de zahăr din Timişoa auto, în lungime totală de Reprezentanţii miilor de eu exigenţă neajunsurile, natul siderurgic Hunedoa valorificate, pentru spori
ra, Arad, Podari (Dolj) ele. peste 2 km. utecişti din municipiul Hu neîinplinirile ce s-au ma ra, tinerii reprezintă, prin rea aportului nostru la
In acest an, planul la cal Toate aceste operaţii vor nedoara — participanţi la nifestat în domeniul eco numărul şi calitatea lor, realizarea integrală a sar
car eş,te de 200 000 tone. fi eliminate prin noul fu conferinţa pentru dare de nomie, poiitieo-educativ şi o forţă muncitorească de cinilor economice ce ne re
„Toată cantitatea — ne-a nicular pentru transportul seamă şi alegeri în orga cultural-sportiv, fiind as mare însemnătate. încrede vin în acest ultim an al celui
declarat Marin Sebescu, calcarului, ini- timpul ne nizaţia municipală a U.T.C. pru criticate organele si rii învestite în noi de de-al şaptelea cincinal,
inginer şef al unităţii — — au exprimat şi cu acest organizaţiile de tineret din partid, încrederii cu care pentru pregătirea celor
1
este contractată cu bene cesar pentru ajungerea u- prilej, prin întreaga des a căror activitate nu au secretarul general al parti mai bune condiţii în vede
ficiarii-, are desfacere, în nui „vagon" de calcar con- făşurare a lucrărilor con fost încă eliminate forma dului, tovarăşul Nicolae rea înfăptuirii cu succes
să transportul pe C.F.R. casut într-un vagon C.F.R., ferinţei, înalta responsa lismul, uşurinţa în rezol Ceauşescu, părintele iubit a prevederilor cincinalului
este asigurat doar pentru se va reduce de la 7—8 bilitate, deplina angajare varea pînă la capăt a unor al tinerei generaţii. ne-a 1980—1990 — arăta în cu-
70 la sută din plan, adică ore, la circa o oră ! a tineretului huhedorean sarcini, slaba mobilizare a onorat cu prilejul fiecărei vînlul său Gheorghe An-
pentru 140 000 tone". Lucrările Ia noul funi- la efortul general de ac giu, secretarul comitetului
— Ce se va face cu eu Iar sînt avansate. A fost ţiune în vederea traduce CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ U.T.C. al C.S. Hunedoara.
transportul ? terminată staţia de încăr rii • exemplare în viaţă a Referindu-se la una din
— Depunem eforturi pen care „lipită" de conrasoa- măreţelor sarcini puse în SI ALEGERI TN ORGANIZAŢIILE U.T.C. tre laturile importante ale
tru asigurarea întregii ca re), sc află în fază avan faţa comuniştilor, întregu activităţii organizaţii! or
pacităţi necesare. Dar, mai sată şi staţia de descărca lui nostru popor de isto tinerilor Ia acţiunile o:\gH- vizile de lucru in combi U.T.C. — educarea prin
întîi, trebuie să luăm mă re, sînt terminaţi stilpii ricele documente ale celui nizate ş.a. natul nostru i-am răspuns, muncă şi pentru muncă a
suri ferme pe plan intern metalici, există utilajele de-al XHI-lea Congres al Acelaşi spirit de exigen vom continua să-i răspun tinerilor — Silvia Voica,
pentru reducerea stagnării importante (benzi transpor partidului. ţă comunistă, de angajare dem prin fapte de muncă. .Valoria Muşii, Silvia Ava-
vagoanelor, a manipulări toare, trolii, vagdnetele Darea de seamă prezen responsabilă şi entuziastă Aceste fapte se numesc in siioaie. alţi 'orbitori nu
lor Intermediare, pentru pentru funicular etc.), este tată a relevat, în spirit în muncă a caracterizat şi perioada de referinţă, in raportat realizări dintre
eliminarea transportului gata şi linia C.F. proprie. critic şi autocritic, realiză intervenţiile numeroşii or dicatorii fizici şi do efi cele mai însemnate, con
auto ş.a. In prezent, de la Lingă staţia de descărca rile însemnate pe care ute- participanţi la dezbateri cienţă economică realizaţi cretizate prin acţiuni în
secţia de coneasare piuă la re se conturează silozul; eişlii hunedoreni le-nu ob — tineri siderurgişti, mi şi depăşiţi — cu 14 100 to sprijinul producţiei, a că
î ncărcar ea în f u n i cu 1 a r, alimentatorul cu melc şi ţinut în perioada trecută neri, constructori, agricul ne la cocs metalurgic, cu ror valoare, la nivelul uni
transportul calcarului se de la precedenta conferin tori — care, făcînd apel la 38 474 tone la fontă brută tăţilor economice şi insti
fuce „auto" şi lot aşa, de banda transportoare în... ţă, modalităţile concrcte'în fapte, au prezentat un am şi cu 48 102 tone ia fontă tuţiilor din municipiu, de
la staţia de descărcare a vagonul C.F.R. Noua con care organele şi organi cenuşie, cu 10 980 tone la păşeşte 105 milioane lei şi,
funiculanilui (r a m p a strucţie asigură si perspec zaţiile U.T.C. s-au implicat plu tablou al contribuţiei oţel aliat, cu 27 299 lei/om la acţiunile finanţate, peste
0.F.R., unde sc goleşte), tiva dezvoltării extracţiei în antrenarea tinerilor la uteciştilor hunedoreni la 1,2 milioane lei.
până la vagoane. Toate a- de calcar din carieră; ca înfăptuirea sarcinilor ce obţinerea unor succese de la productivitatea muncii, Marcela Anton, Doina
ceslc „faze", destul do cos pacitatea de, transport a le-au revenit în toate do seamă în producţie, în în cu 12 801 mii lei la export Culda, Lia Brehar s-au re-
tisitoare, vor fi eliminate funicularului va fi de meniile vieţii economico- treaga viaţă a municipiu etc. Sînt rezultate cu caro
prin noul funicular, care 500 000 tone pe an. sociale a municipiului. In lui de pe Cerna. ne mîndrim, dar să nu ui MIRCEA DIACONU
va intra în funcţiune în acelaşi timp, au fost adu — In marea citadelă a tăm că avem largi posibi
trimestrul III 1985. MARIN NEGOlTA se în atenţie şi analizate oţelului românesc, Combi- lităţi, încă necorespunzător (Continuare în pag. a 3-oJ
