Page 14 - Drumul_socialismului_1985_04

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMU

EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU '

.... -.......................*........... .......... ........-........... i-‘rrr‘‘iTr“iiirriiiT iiif<iiiriiii>iiiiiwfitiirmrf»)ii>iiftUiiiiiMiwn fuimuiuwmw>*im»i~.imuni iiimi : 'iiiiiluiiiljuUjjii.Wjlu~-ij^h-~^-^-^^.^-_—.
epoca marilor împliniri socialiste

Două decenii de prefaceri înnoitoare pe meleagurile judeţului Hunedoara

RITMURI ACCELERATE DE DEZVOLTARE A INDUSTRIEI 2

I
i
Dupâ Congresul al IX-lea al partidului şi baza de materii prime —, puternic re­
— epocă nouă, revoluţionară In evoluţia prezentate în judeţul nostru, pentru dez­ VALOAREA r
economico-socială a României socialiste — voltarea cărora au fost alocate însemnate FONDURILOR n
7,
industria hunedoreană a făcut paşi rapizi fonduri de investiţii. Secretarul general al n
şi siguri spre dezvoltare şi modernizare. partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în FIXE R
Beneficiind de un generos program de in­ vizitele de lucru efectuate în judeţul Hu­ 1»
vestiţii, an de an au fost construite noi o- nedoara, in anii de cînd se află în frun­ C
n
biective, dotate Io nivelul tehnicii celei tea partidului şi a ţării, a dat indicaţii şi • Azi, volumul fondu­ z;
mai înaintate, au fost extinse şi moderni­ orientări clare, de mare valoare teoretică rilor fixe din industria ju­ 1:
zate capacităţile existente, s-a diversificat şi practică vizind dezvoltarea şi moderni­ deţului se cifrează la pe­ B
ri
şi perfecţionat gama sortimentală a produ­ zarea industriei, creşterea neîncetată a ba­ ste 455 000 lei pe om al H
selor, a crescut continuu productivitatea zei de materii prime şi resurse energe­ muncii. K
1<
muncii, eficienţa economică. O Numai în ultimii 15 şt
In centrul politicii sale industriale, tice, extinderea celorlalte ramuri produc­ ani, valoarea fondurilor \i
partidul a situat cu consecvenţă sectoa­ tive, judeţul nostru situîndu-se azF între ju­ fixe din industrie a cres­ 1(
rele prioritare ale economiei — energetica deţele ţării cu mare pondere industrială. cut de peste trei ori. ri
şt
şt
12
12
Ic
I N D U S T R I A C A R B O N I F E R Ă fc
Pi
1)
Valea Jiului a cunos­ micocs la nivelul ţării, şi 60 combine de aba­ (l<
cut ritmuri intense de iar pînă în 1990 — mai taj, cu alte utilaje mi­ <l<
dezvoltare şi moderni­ mult de 80 la sută. niere de înaltă produc­
zare. @ Numai în acest tivitate. şl
® La sfîrşitul actua- cincinal, minele Văii Producţia de uti­ Ir
li­
IlIjî cincinal, din acest Jiului au fost dotate cu laj minier a I.U.M. Pe­ la
mare bazin minier se 70 complexe mecaniza­ •k
la
va asigura 50 la sută te de susţinere şi tăie­ troşani a crescut, în k
din necesarul de căr­ re a cărbunelui, 100 cele două decenii, de IU
lK
bune pentru cocs şi se- combine de înaintare peste 16 ori. .11
iu
.iu
Ia
rij
m
îî t

ex
Jti
HI
P R O D U C Ţ I A I N D U S T R I A L Ă sa
<M
uz-
© Tn cei 20 de ani 42,9 miliarde lei în al cincinalului trecut. că
ai „Epocii Nicolae 1985. © Judeţul Hunedoa­ (A
Ceauşescu", producţia © Tn ultimul an al ra realizează în pre­ fii
actualului cincinal, ci- zent, în mai puţin de
industrială a judeţului \i\
cest indicator este mai 23 de zile, întreaga Nc
a crescut de la 10,9 mare cu 11 miliarde producţie a anului Ur
ral
miliarde lei în 1965, la lei faţă de ultimul an 1950. (Io
CC;
eu
AI'
vo
UI
tul
PRODUCTIVITATEA Uvi
IU’
MUNCII HĂ
Că
tis
Modernizarea, în­ (FI
BA
noirea şi reproieefa- col
11/
rea p r o d u s e l o r , Ai*
Fa
progresul tehnic au CA
determinat creşterea SCI
cui
tot mai pronunţată a mi'
şui
productivităţii muncii. ser
© Faţă de 1965, GI
(\1
productivitatea muu- ,
i cis este azi mai mare
; cu aproape 175 la ®L-
! sută.
1 ra
E
1.
E
13,
DEZVOLTAREA PRODUCŢIA
ENERGETICII FIZiCĂ
II
© Puterea insta­ ® Faţă de 1965, în
lată în centrale e- acest an producţiile sînt T
mai mari cu 241 la sută Iru
lectrice a crescut de la energie electrică, 80 vre
cal»
la 3S6 MW în 1965, la sută la cărbune brut bil
Vin
extras şi 85 la sută Ia cu
la 1 662 MW în cărbune net, 220 la sută loc;
Ia minereuri complexe, 50 la •
1985, judeţul Hu­ V OF
la sută la cocs, 72 la nin
nedoara situîndu-se sută la oţel, 100 la sută inti
iar
la fontă şi laminate. 18
pe locul I pe ţară.