Page 17 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 17
'*35 WC SS» «*'
„ii < ' „
EPOCA NICOLA E CEAUŞESCU
epoca marilor împliniri sooialiste
( I A L I S M ll i iDespre Întreprinderea Un cincinal cît sase...
me-
ca niciodată in fabrică, şi
ginea tonică a muncii bine
canică Orăştie am mai
'
)
scris şi, cu siguranţă, vom
oamenii din jurul său sini
totuşi, o clădire veche a-
harnici, învăţă şi-şi iac te
minteste ceva de trecut.
i mai scrie. Şi nu atit pentru e mai bine, şi mai uşor, că gindite şi tăcute. Undeva,
. faptul că este una dintre meinic meseria, că „Epoca „N-o apucă nici pe asta
i puţinele unităţi din ţară Nicolae Ceauşescu" a dat slirşilul anului, ne asigu
\ care a traversat rapid şi tuturor lucrurilor din ţara ră ing. Alexandru Muntea-
/ sigur drumul de la indus- noastră sensul lor cel mai nu, setul serviciului inves
I tria locală la cea repubfi- pur, mai real şi mai fru tiţii. Aici se va înălţa o
) cană, cit mai ales avind in mos. „De la linguri şi mar nouă construcţie, in ton cu )
Anul XXXVII, nr. 8 521 SIMBATA, 6 APRILIE 1985 4 pagini - 50 bani l vedere saltul uriaş pe care meladă, la strunguri şi alte celelalte, frumoase, mode: "
, l-a iacul spre dezvoltare maşini-unelte moderne, dru ne din preajmă. Este im
1 şi modernizare intr-un sin- mul este lung, chiar dacă presionant cit s-a construit
^ gur cincinal, cel pe care măsoară numai 33 de ani, in această 'uzină in numai ţ
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ l ii vom încheia o dată cu relevă un alt veteran, me- opt ani, de iapt cel mai i
acest an.
mult în ultimii cinci. Adică, >
— Din indicaţia secreta într-un cincinal mai mult \
rului general al parti Douâ decenii decit in şase, de cind e I
dului, tovarăşul Nicolae de prefaceri xistă primul nucleu al in- )
oarîsfiir — realizată cît mai ! Ceauşescu, in anul 19S1, înnoitoare treprinderii". Nicolae ^
'întreprinderii noastre i s-a
i
„Epoca
Dar
aprobat un program de in pe meleagurile Ceauşescu" işi pune noi
bune sandii agrstehnise vestiţii de peste două mi judeţului Orăştie. Ele se numesc: tur
semnături pe biografia I.M.
liarde lei — spune ing. Mir-
cea Rotea, directorul uni Hunedoara nătoria de neferoase, tur
tăţii. Sarcină deosebilă, pe i nătoria de lontă, forja, cen
Haţegul se numără prin rile de pregătire a tere tarlaua „Dric" şi se muta care o înfăptuim neabătut. trala termi.că (toate cu in
tre .consiliile unice agro nului şi plantatul se des se in tarlaua „Traian", în Oricine a cunoscut între serios exemplar, Traian trare parţială in funcţiune
industriale în care, datorită făşoară intr-un ritm susţi soţit fiind de inginerul şef., prinderea noastră in urmă Mihuţ, de la secţia sculă- in acest an), apoi turnă
condiţiilor climatico, plan nut şi la un bun nivel Ştefan Tovănescu. Coopera cu 33 de ani, de cind fiin rie. Viaţa,'în evoluţia ei fi toria de oţel, alte obiecti
tarea cartofilor s-a declan calitativ. Iată cum se pre torii Victor Muntean, Pe ţează, ori de numai opt rească, sub soarele lumi ve, -care vor amplifica mult
şat mai târziu. Prin măsu zintă situaţia plantării car tru Vintionescu şi Oc.tavian ani, de cind se numeşte nos al socialismului, ne-a dimensiunile de azi aie în
rile luate pentru buna or tofilor in C.Â.P., la data Dănău, care fac transpor „I.M.O.", pocite observa cu pus in faţa unor probleme treprinderii, ale colectivu
ganizare a muncii, lucră de .0 aprilie. noi, complicate, dar pe ca
tul şi alimentează maşina uşurinţă ritmurile intense lui de -oameni ai muncii.
de plantat cu cartofi, ne alo> dezvoltării, ale noului, re oamenii le-cu soluţionat Astfel, la terminarea pro
cu succes". „A trebuii să
Suprafaţa Realizat spuneau că se zoresc cu ale progresului. Învăţăm şi să muncim in gramului de investiţii, in
linitatea I.M.O. are, intr-adevăr, primii ani ai cincinalului
planificată (ha) (ha) toţii pentru ca să termine acelaşi timp, să punem in
cît mai repede şi mai bine alura unei unităţi economi viitor, producţia întreprin
ce moderne, dotată cu ma- teligenţa la lucru, să adap derii va fi de circa opt ori
această lucrare. Cu multă tăm din mers producţia la
Sintămăria-Orlea 130 53 sîrguinţă se muncea şi la şini-unelie, echipamente şi mai mare decit in prezent,
Sînpetru 75 40 instalaţii de înaltă tehni exigenţele timpului, arată iar numărul personalului
Sălasu de Jos 35 23 C.A.P. Săteşti de Jos, unde citate, exploatcte de mese maistrul Petru lagăr, de la muncitor aproape se va tri
Sălasu de Sus 30 14 peste fiO de cooperatori, riaşi de primă mină, .alături atelierul verificatoare. Şi pla. De asemenea, va con
Silvas 20 - 20 împreună cu preşedintele de oare <cresc repede şi ne face plăcere. să spunem tinua în ritm tot mai sus
Pui 90 43 Ionel Bontescu, sortau tu durabil noile generaţii. Li că cm realizat multe 'lu ţinut procesul de înnoire
Uvadia 30 30 berculii, iar mecanizatorii nul dintre veteranii unităţii, cruri buna, dar ca mai sfnt şi modernizare a produc
Rîu Bărbat 30 12 pregăteau terenul şi plan maistrul specialist Mi ha. destule lucruri de rezolvat". ţiei, care este azi de 33—40
Rîu Alb 35 8 tau cartofii. Lenuţa Băbu Crancea, pe care vi.rsta Incinta betonată., clădi
Haţeg 35 35 ţă, inginer şef. aprecia .hăr l-ar îndreptă,ţi să-şi incheie rile moi, frumos aliniate, or DUMITRU GHEONEA
nicia mecanizatorului An cartea de muncă, spune că dinea şi curăţenia, rinduia- t
azi este mai mult de lucru la fiecărui lucru dau ima (Continuare în pag. a 3-a)
Aşa cum am avut pri cra Viorel Vîăiconi, ajutat ton Cioană, calitatea lucră
lejul să ne convingem la de mai mulţi cooperatori, rilor făcute de el.
A
faţa locului, activitatea in . sub supravegherea ingine într-un ritm alert sc des
efimp se desfăşoară In rului şei, Bufrosina Buf făşoară activiitatea 'şii pe o- ÎN ZIARUL DE A2! încălţămintea hunedoreamă la
bune condiţii. In tarlaua nea. La C.A.P. Sintămăiria- igoarele fermelor I.A.S.
„Sălişle" a brigăzii Pietros Orlea, unitate care cultivă Haţeg, unde se eviden
(C.A.P. Uvadia:), mecani cea mai mare suprafaţă >cu ţiază mecanizatorii V. 'Cic, jgi „Cîntareo României" trei „parţi“ ale calităţii:
zatorul Vasiie Popa, in cartofi din cadrul acestui s Ritmuri hunedorene
jurul amiezii, încheia plan consiliu unic, s-a realizat N. BAOÎU o Lecturi şi privelişti
tarea cartofilor. La planta plantatul pe mai bine de ® Cenaclul — deschi durabilă, comodă, estetică
rea ultimelor hectare cu 50 de ha. Aici, T-ăvin Bă- dere către cultură
cartofi la C.A.-P.. Haţeg lu iuţ terminase plantarea în (Continuore in pag. a 3-a) întotdeauna când sc vor Întreprinderea de încălţă
beşte despre incăiţămiinte, minte Hunedoara. Am avut
ne vin in .minte imediat de înlăturat .multe .neajun
CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Cea mai mare producţie de cărbune multele -perechi mai de .o- suri. In lipsa de experienţă
piraei strămoşeşti, folosite
a oamenilor ana acţionat
Şl ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE U.T.C. Minerii de la Vulcan se din întreaga istorie a ide Badea Cârtim in .neui prin pregătire profesională
mobilizează exemplar în minei (MO 897 tone). tata sa icăilăto.’-ic la Roma. suplimentară, prin .muncă
şi practică mul.tă. Cu de
Desigur, a fost o faptă
abataje, «xtrăgînd zi de După cum ne-a comu
istorică jirepetabllă şd mea-
ia înălţimea visurilor şi aspiraţiilor zi însemnate cantităţi de nicat tovarăşul Arpad nuimtiinea ei, .aici, nu sire fecţiunile '.utilajelor am
lupia't ia .alt mod. .Aşa cum
cărbune, ia pofida greu Crişan, secretarul comite scopul unui termen ide ne-a învăţat secretarul .ge
spre mai bine şi mai frumos tăţilor cu care :s-au con tului de partid pe mină, comparaţie, cii suMloaiază neral al partidului, tova
fruntat în Juriile ianuarie cele mai bune Tealizări atenţia sporită pe icare -o răşul JNficoiae Ceauşescu —
Primăvara unea lumi, butele pe care le-a întru şi februarie a.c„ în luna în luna martie le-au 'ob .acordăm ;şi ustăzi calităţii care este ctitorul direct .şi
primăvara unei ţări. Ano nit darea de seamă prezen martie şi-au organizat ţinut brigăzile conduse i n-căi ţăraintei, p referiţii» al unităţii noastre — pen
timp al începutului, ăno- tată pai'tieipan'tilor la ©&a- judicios munca pe brigăzi de îMiliai Dtidescu — de noastră justificată ea tot tru fiecare lucru am cău
tiimp al privirilor spre femn'ţa puntea darea de ţă schimburi, au utilizat la sectorul I, 'Constantin ■ceea ce purtăm în picioa tat şi am găsit soluţia po
limpezi .zori. Vreme a ‘ti seamă alegeri în 'orga :1a capacitate dotarea teh I’ăduraru — sectorul III, re să fie comod, frumos trivită".
nereţii, vreme in care ut-e- nizaţia .orăşenească a U.T.'C. nică, timpul efectiv de Traian Or.şa — sectorul şi -durabil. „Este exact ceea Tinde, sau cu ce începe
ciştri din judeţul nostru, Călan. Confirmarea aces lucru în subteran, reuşind ce re-am propus şi noi, „drumul" .calităţii încălţă-
asemenea tinerilor din în tei aprecieri o constituie şi IV, Constantin Curea — încă -de la intrarea în func
treaga ţară, analizează cu faptul că multitudinea de să realizeze cea mai mare sectorul V şi Gheorghe M. LIVEZEANU
responsabilitate, în confe aspecte prezentate, eu re producţie de cărbune net iîuhuţan — sectorul M, ţiune a unităţii — ne-a -de
rinţele organizaţiilor U.T.C., feriri directe la modul în clarat Ana Bea, şefa com-
tot c.een <oe au înfăptuit care au muncit uteciştii partrmeutului 'CiT.C. din (Continuare în pag. a 3-cO
în ultimii doi am şi jumă din Călan in perioada ce a
:
tate, îşi Jalonează — sub trecut de la precedent*
semnul .mobilizatoarelor conferinţă orăşenească, as
sarcini ce -le revin din is suscitat dezbateri viii, an
toricele hotărîri ale 'Con trenante şi care, demn ide
gresului ai XHI-ilea al reţinut, s-au soldat eu pro
partidului — drumul de puneri concrete, din care
muncă avântată spre noi se desprinde dorinţa tine
împliniri, la înălţimea vi- retului revoluţionar de a
.‘sVi'ilor şi aspiraţiilor spre munci mereu mai mult şi
iruri bine. spre mai fru mal bine, de a contribui
mos. cu toate forţele la rezolva
Intr-o deplină unitate de rea sarcinilor oe le revin 4
faptă, cuget şi simţire, ti îit planul dezvoltării eco
neretul hunedorean îşi ex nom ico-soei.ale a localităţii
primă — ş'i cu aceste pri în care muncesc şi trăiesc.
lejuri — recunoştinţa fier Cum era şi firesc, cei
binte, dragostea neţărmu mai mulţi vorbitori nu fost
rită pentru cel pe care c-u cei din organizaţia de ti
aleasă stimă şi preţuire îl neret, a combinatului side
numesc „Părintele iubit .ai rurgic. firesc, pentru că,
tinerei generalii", ctitorul prin numărul lor, uteciştii
creşterii lor în libertate, sidenirgişti reprezintă două
bunăstare şi fericire, to treimi din efectivul total
varăşul Xicolae Ceaaşesra. al organizaţiei orăşeneşti,
Angajare, responsabilita
te, spirit critic şi autocri MIRCEA DiACONiU Ii. t r.rpriiKi rl-f’-a «h* «Ulaj minier I’VM'Osani, scrii a M.A.P., n'tvliorii-I nativi a j. Cară'Uls-ii Statica Siv..na si Gheorghc
tic, temeinicie a analizei Jisa rfcrUicazâ probele func l-iunalc Ia o noua instalaţie mobilii -rtc perforai tip I.M.Tx S. p NICOLAE GHEORGHIU
— iată câteva dintre atri- (Continuare in pag. a 3-a) oto
