Page 18 - Drumul_socialismului_1985_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f

fntîiul Preşedinte Scena

In flori tresaltă plaiul, de eîntcc românesc, şi oamenii ei
sităbun şi sfînt pămînt, în păsări parcă zbori !
Pe faguri cîntă naiul şi toate încolţesc Maria Ivan — un nume
în miere de cuvînt, in focuri de culori. cunoscut în viaţa cultura-
tg a Judeţului. Figura fa­ 14,45
E toată România o primăvară-n zbor, miliară spectatorilor mici J 5,01
românu-i grai ales, iubire sîntem noi ! şi mari din Deva (şi din J5),0<
alte localităţi), un om de
S-a împlinit solia întregului popor suflet al mişcării r tislice ia,i:
să fie reales Eroul din eroi ! de amatori a municipiu­ 19,4<
lui, Maria Ivan este o pa­
întîiul Preşedinte, la bine şi Ia greu sionată de munca pe care 20,2
viteaz cirmaci ne-a fost! In alte bătălii, o face. Dar s-o lăsăm să
se prezinte singură. 20,3
spre piscuri înainte, în frunte-1 vrem mereu — Sînt instructor la casa
poate, uneori, mal mult
\ .Amintirea lui Mateiu cu umbre. Capodopera sa s-avem pe lume-un rost şi dreptul de a fi ! sectorul literar. Cînd am
de cultură şi răspund de
e însă CRAII DE CURTEA- MARIN NEGOIŢĂ venit aici, în 1975, la nu­
>-au împlinit o sutâ de te încumeţi a mai adăuga VECHE, roman cu ample mai un an după termina­
ii de la naşterea lui Ma- ceva. Privit de la distanţă, intruziuni poematice. Ma­ rea facultăţii de filologie,
nici clădirea incă nu era
teiu Caragiale. Omul a lost omul avea cu siguranţă o rea sa performanţă stă aici Cenaclul—deschidere către cultură gata. Ce fac ? Instruiesc
singuratic şi bizar; litera­ distincţie nimbată de un în împletirea dintre sublim formaţiile de montaj lite­
rar, de teatru de păpuşi,
tura sa e singulară şi grea farmec vetust. De aproape şi abjecţie, fără a pluti A transforma cenaclul în- ment a fost verificată cu grupul de recitatori, reci­ B
Rac
de fermecătoare şi stranii insă, va fi fost probabil niciodată in derivă dincolo tr-un focar de cultură - iată elevii liceelor industriale nr. tatorii individuali. Alcătu­ neţ
rezonanţe. Legătura dintre mai puţin atrăgător. Dar de lărimurile pure ale ar­ iniţiativa pe care încearcă 3, 1 şi 2, unde s-au desfă­ iesc libretele pentru' toate zile
spectacolele tematice, par­
om şi operă e greu de ig­ ce importanţă mai au toa­ tei. Personaje stilizate ală­ şurat primele întilniri ale ce­ tea literară pentru estrada Rac
norat. te acestea, cînd opera sa turi de altele truculente, a- de cîtăva vreme să o pre­ naclului cu tinerii. Cu aceste de amatori a casei de cul­ nas
facă în realitate membrii ce­
Era liul lui Ion Luca Ca- are acea valoare necon­ minţind de CAPRICII-le lui naclului „Flacăra" al scriito­ prilejuri, s-au prezentat ex­ tură, semnez scenariul şi lor
Cei
regia
literare,
montajelor
rvgiale dar relaţiile dintre testată care i-a conferit un Goya, memorabile excursuri rilor din Hunedoara. O ase­ puneri pe teme de larg inte­ dramatizez poveşti pentru mu
cei doi n-au excelat nici­ loc inconfundabil în istoria in timp şi spaţiu, o atmo­ menea idee-program s-a res, cum ar fi: „Momente teatrul de păpuşi. Ca ge­ zat
la
odată prin tandreţe. Tatăl literaturii ? sferă pregnantă, infiltraţii născut din nevoia deschide­ din cultura Greciei antice" nuri noi am abordat mon­ Re-
tajul
literar-muzical-cine-
era realist, temperamental de suavitate, de straniu şi rii către lume a unor împă­ şi „întîlnire cu capodopera inatografie şi spectacolul ric;
democrat, animai de neas- grotesc intr-un periecl echi­ - Simfonia a IX-a de Lud- folcloric creaţie — „Ano­ Bl!
limpăr şi de un ireprimabil libru compoziţional, 6 lim­ timiţi ai cuvîntului, care, în wig van Beethoven" sau timpuri hunedorene", „Pe Au
Bu
această primăvară, vor ce­
un picior de plai", puse
simţ al umorului. Fiul, dim­ bă de o extraordinară bo­ lebra împlinirea a 30 de ani „Imagini din antichitatea şi în scenă cu ansamblul Kc-
potrivă, solitar, visător, lent găţie, care lace din Mateiu de fiinţare neîntreruptă a renaşterea italiană" (prof. „Silvana". In ediţia trecu­ 10,4
mu
şi melancolic. încă din li­ Caragiale unul din strălu­ prestigioasei lor grupări li­ Victor Isac), „Perspective cri­ tă a „.Cintării României" Bu
am semnat pentru prima
ceu manifesta o neobişnui­ A început cu poezie. O ciţii stilişti ai literaturii ro­ terare.' tice asupra filosofiei exis­ dată regia şi scenariul fil- Un
tă pasiune pentru istorie, suită de portrete din gale­ mâne. tenţialiste" (inginer Viorei ghi
Pentru a-i sensibiliza pe
pe care unii o pun în le­ ria vastă a trecutului. In N-a fost un scriitor fe­ tineri, membrii cenaclului Lucaci). Sensibilizarea ini­ Lat
ştii
gătură cu influenţa exerci­ majoritate sonete, ele im­ cund. Opera sa completă „Flacăra" s-au orientat că­ ţială la un act de cultură ral
tată asupră-i de ilustrul pun prin eleganţa impeca­ încape intre copertele unui tre nucleele de tinereţe pe prin intermediul culorii, su­ fol
său profesor Anghel Deme- bilă, prin culoare şi auten­ volum din Biblioteca Pân- care le constituie şcolile şi netului sau al cuvîntului a pre
De
triescu. E posibil, deşi e ticitatea atmosferei. Din tru Toţi. Se confirmă ast­ liceele oraşului. Integrarea facilitat receptarea poeme­ rid
neîndoielnic că interesul qceeaşi sursă se inspirase­ fel încă o dată adevărul sufletească a elevilor în at­ lor citite în partea a doua Lin
său pentru istorie îşi avea ră şi semănălorişlii. Dar ei că, in cazul unui artist au­ mosfera de lucru a cena­ a programului de Neculai
rădăcinile intr-o intensă erau paseişti, idilizau şi, tentic, puţinătatea operei clului a impus o anumită Chirica, Ioan Radu Igna, Ion
nostalgie a trecutului, care chiar dacă n-o mărturiseau nu-i poate umbri valoarea restructurare a modului de Urdă, Carmen Demea, Cor­ rin
echivalează cu un.dat tem­ explicit, visau întoarcerea şi nici periclita memoria. desfăşurare a şedinţelor săp- nelia David, Aurel Manta, ţiu
şti:
peramental. încă de pe a- roţii istoriei la stările de Iar Mateiu Caragiale a lost tămînale. în consecinţă s-a Constantin Menagache, pre­ ad
lunci işi alcătuia genealo­ odinioară. Mateiu Caragia­ un mare artist al cuvîntului; renunţat la formula tradiţio­ cum şi de elevii Simona Un- sei
liti
gii fanteziste şi blazoane le era prea artist ca să ca­ opera sa a devenit — ceea nală, pentru a se îmbo­ gvreanu, Daniela Balia, O- na
imaginare, adevărată ma­ dă in tentaţia idilizării. El ce, poate, el nici n-a visat găţi programul fiecărei în- vidiu Băjan, Daniela Paras- po
nie care l-a însoţit toată scrie cu o nostalgie lucidă ~ un veritabil semn heral­ tîlniri literare prin inserarea chiv, Lidia Moga, Diana Bo­ Ini
viaţa. G. Călinescu ii face născută din conştiinţa ire­ dic pe blazonul literelor unor momente cultural-edu- boc ş.a. Întregite printr-un Co
★
dealtfel un portret memo­ versibilităţii; trecutul la el româneşti. cative. recital de muzică-folk, se­ muiui-poem „Frunză de 20,i
râ
rabil peste care e greu să apare cu umbre şi lumini, RADU CIOBANU Eficienţa acestui experi- rile au dobîndit caracterul soare". In toate edi­ SC!
ţiile festivalului» toate for­
unor profunde trăiri patrio­ maţiile acestea au fost jui
tice, deplin adecvate mari­ laureate... da
NOTE DE CITITOR CRONICA FILMULUI lor evenimente politice. o talentată Interpretă: re­ tiu
Dar Maria Ivan este şi
Rezultatele ? Cenaclul şi-a citatoare, dansatoare în
ION MARIN ALMĂJAN Rîdeţi ea-n viata consolidat nucleul de mem­ formaţiile de dansuri popu­ m
bri activi, iar elevii au cîş- lare. modern, tematic, com­ m
a
formaţiei
de
ponentă
„întoarcerea spre asfinţituri" de filme Trei are scenariu] şi respectat de interpreţi : tigat o sursă de cultură vie. terpretă-voce a teatrului i
Acest gînd este înţeles
in-
Noua producţie a Casei
teatru,
mînuitoare
şl
Pentru a oferi tuturor tine­
şi regia semnate-de Andrei Dana Pellea este (la pri­ rilor neintegraţi încă in­ de păpuşi. Cum se împa­ exi
Ru
că aceste laturi ale activi­
Banatul se bucură de Ies în situaţiile dure, bo­ Blaier, fiind inspirată din- mul ei rol principal) o a- tr-un cerc literar şansa de tăţii sale de creator, in­ IU
cultiva
a-şi
aptitudinile,
prezenţa unor prozatori de lovănoase, aprinse, apro­ tr-o întîmplare reală, pe­ pariţie cuceritoare, iar cenaclul „Flacăra" al scriito­ structor şi interpret in ge-- sai
nuri artistice atît de dife­
marcă, cu o bună influen­ piate de limită, să înfrun­ trecută pe marile şantiere Stelian Nistor şi Bogdan rilor din Hunedoara organi­ rite ? (M
— Instructorul trebuie să
ţă în rîndul cititorilor. Do­ te stările deosebite: Lui ale patriei. Trei tineri a- Gheorghiu — studenţi încă, zează un concurs literar sub fie un om complex, să cu­ un
cai
vada: an de an apar nic:i Ion Marin Almăjan . îi stă jung pe şantierul unei vii­ în timpul filmărilor — de­ deviza „Tinereţea — viitor al noască psihologia artistu­ (A
romane şi cărţi de proză cel mai bine ca prozator toare hidrocentrale. gajă mult farmec tineresc, ţării". Participanţii vor ex­ lui amator. De aceea, am
eu
devenit
artistă
însămi
scurtă de excepţie, care atunci cînd în paginile In „Rîdeţi ca-n viaţă" Alte portrete viu colorate pedia pînă în data de 10 amatoare în formaţiile co­
reţin atenţia celui ce iu­ cărţilor sale se simte fră­ descoperi de la primele sînt datorate actorilor mai 1985 lucrările dactilo­ legilor mei. Asta m-a aju­ în
beşte literatura. Prozatorul mântarea, neliniştea. Dar, secvenţe ambiţia unor Idei Gheorghe Dinică, Ilarion grafiate în două exemplare tat mult. Pot să-mi reali­ Ne
Ion Marin Almăjan face tot aşa de bine îi stă şi cu bătaie lungă. Prima Ciobanu, Violeta Andrei, (maximum 5 poezii, respectiv zez singură elementele de Ui
coregrafie şi regie la spec­
parte dintre acei scriitori cînd foloseşte stilul con­ idee: munca, munca ade­ Al. Repan, Jean Dorin Flo- 10 pagini de proză), pe a- tacolele de montaj literar. ra
ck
care abordează teme lega­ templativ, meditativ. Nu­ vărată ar trebui să fie o rescu, Maria Gligor, Paul dresa: Liceul industrial nr. Am învăţat şi i-am învă­
te de contemporaneitate, - vela „întoarcerea spre as­ stare de bucurie. A doua! Lavric. şi alţii. 3, stsr. Turnătorului nr. 1, ţat şi pe cei cu care lu­ gi
v
cărţile sale îşi au izvorul finţituri", care dă şi titlul omul e măsura şi scopul In filmografia unui re­ Hunedoara, cod 2750, cu crez cum să te mişti fi­ a:
resc în scenă,
vc
in tumultul oraşului dar volumului, ni se pare cea tuturor lucrurilor. De alt­ gizor de prestigiul lui An­ menţiunea „Pentru concursul — Specialiştii consideră u:
şi in geana satului, dove­ mai interesantă şi prin fel, morala filmului este drei Blaier — care înseam­ literar «Flacăra XXX». Se va că realizările dumneavoas­ tu
dind o cuprinzătoare cu­ faptul că autorul se dove­ susţinută de însăşi mărtu­ nă pentru filmul românesc, anexa o fişă indicind nume­ tră poartă marca profesio­ te
nalismului. Pentru asta e
tii
noaştere a ambelor medii. deşte, pe lingă un bun po­ risirea regizorului despre măi ales „Dimineţile unui le, vîrsta, locul de muncă, nevoie nu doar de muncă R
Dacă reamintim cititorilor vestitor, şi un analist şi filmul său: „Mă reîntorc băiat cuminte", „Ilustrate adresa. Tuturor participanţi­ multă, dar şi de mult su­ Ci
flet.
romanul „Tornada", apă­ fin observator al lumii. în aceeaşi lume a şantie­ cu flori de cimp“, „Prin lor li se va acorda posibi­ — De tot sufletul ! îmi ti!
rut în anul 1980, o facem Personajele nuvelei traver­ rului din „Dimineţile unui cenuşa imperiului" şi se­ litatea de a deveni membri fac munca din pasiune. B (I
cu plăcere deoarece aceas­ sează o perioadă mai lun­ băiat cuminte", confruntîn- rialul tv. (realizat în core- oi cenaclului, cîştigătorilor N-aş putea să fac altce­ CC
tă carte s-a bucurat de un gă de timp — mama fiind du-mă peste ani şi cu mo­ gie) „Lumini şi umbre" — publicîndu-li-se lucrările. va, pentru că arta mi-a II
intrat in sînge. Cînd lu­
frumos succes, atît prin o reprezentare a trecutului, „Rîdeţi ca-ii viaţă" este un Profesor crez, mă detaşez complet A F.
tematica abordată, cît şi iar fiul şi nora a prezen­ dificările din mine şi cu film care se urmăreşte cu TRAIAN D. STĂNCIULESCU de tot ce mă înconjoară. C
prin implicarea ei în via­ tului şi viitorului. mutaţiile ce s-au petrecut interes şi care îndeamnă secretarul Cit timp scriu slnt mulţu­ s<
Cînd
mită.
terminat
am
ţa socială. De reţinut şi alte scrieri, în acel univers... Acum la meditaţie. Cenaclului „Flacăra" sînt nemulţumită. Aş mai CI
rr
Prin recenta carte de cum sînt „Poveste neter- mă preocupă altceva, cau­ al scriitorilor din Hunedoara vrea să schimb ceva. Chiar Şi
proză scurtă, ce poartă un minată", „De partea cui a zalitatea efortului...". VERONICA PALADE şi atunci cînd spectacolele s
sînt foarte apreciate, cum
titlu ce vizează starea poe­ fost iubirea ?“, „Musafirul", au fost montajele „Muguri
ziei, Ion Marin Almăjan ,*0 zi în audienţă", „Ro­ CRONICA PLASTICĂ in schimb prin încărcătura şi scrum" şi „Amfiteatrul
ne face o nouă dovadă a- manţă", „Metamorfoză" sau semantică a lucrărilor sale conştiinţei", iar în actuala
ediţie
a
Româ­
„Cintării
supra talentului şi orezului „Poveste orientală", cu o care au în centrul atenţiei niei", recitalul de poezie,
său literar, crez ce-i defi­ tentă de alegorie, de basm. Posibilităţi creatoare figura umană. Artistul e- de o mare sensibilitate, t
timp
neşte profilul. Fiecare nuvelă este o senţializează trăsăturile, „Avem Mi-o t pentru ă iubi­ V
m
re".
e
a
de
proză de sine stătătoare, Expoziţia de pictură or- ce, prin opţiunea pentru înlătură particularităţile în s
Nuvelele cuprinse în a- forme de relief care-i de­ favoarea reliefării unor rutină, pentru că ea s
sincerita­
ceastă carte reprezintă un care se citeşte cu plăcere ganizată în holul Şcolii ge­ vin semnificative pentru permanenţe. Ioan Herman distruge emoţia, Mă feresc s
tea
adevărată.
nou succes, fiecare pagină şi interes. Această carte de nerale nr. 1 din Hunedoa­ dimensiunile spirituale ale îmbină convingător iimar de şabloane şi caut mereu c s
e un ecou, un sunet tul­ proză scurtă reprezintă o ra a reunit lucrări ale u- omului. într-o altă modali­ ginea cu ideea, această u- forme noi de exprimare, c
burător, expresiv şi viabil. reuşită, insemnînd un nor cunoscuţi artişti plas­ tate, uleiurile lui Tiberiu nitate devenind in ultima atît a spectacolului ca text
cit şi a punerii sale în
Cine citeşte această carte punct de referinţă* în scri­ tici din oraş, profesorii Ti- Fazakaş surprind, în spe­ instanţă o dimensiune a lu­ scenă. 1 c
observă că autorului îi pla­ sul lui Ion Marin Almăjan. beriu Fazakaş, Ioan Her- cial excelentul tablou crărilor sale. „Flora" este Stînd de vorbă cu Ma­ (
ce să se „înroleze" mai a- MIRON TIC man şi Valentin Lădaru. ria Ivan înţelegi că succe­ T
Cunoscut publicului iu­ „Floarea soarelui", prin in întregime o metaforă, sele sale profesionale, 1
bitor de artă prin lucrările contrastul de culoare. „Remember" prin culorile munca sa se sprijină pe i
esenţiale:
coordonate
două
mări sub stele", „scuturi ochii sale însorise în sfera op- Valentin Lădaru, dinco­ sale închise, devine un ar­ o disponibilitate deosebită i
Poşta redacţiei sub formă de transfuzii", „Mă lo de rafinamentul culorii, gument al artistului pentru pentru frumos, pentru artă,
Snfior de-un foşnet nebunesc" art-ului, Tiberiu Fazakaş dublată de o mare dragos­
ctc propune de data aceasta reţine atenţia, în „Caii", posibilităţile omului de a te pentru oameni. Nu pre­
1IORIA CALIMAN — Hu­ MOŞUŢ IULIAN — Deva. lucrări care conturează, în- printr-o lucrare în care depăşi limitele, de a avea, miile sînt marea sa satis­ 1
nedoara. Da. Ilcţinem o par­ Nimic nou faţă de răspunsu­ tr-o manieră realistă, un culorile calde sugerează o dincolo de acestea, dreptul facţie, ci mulţumirea ci­
te din creaţie pentru o even­ rile precedente. Ia perspectivă asupra liber­ tită pe chipul oamenilor
tuală publicare. TIBERIU DANCIU — Hune­ spaţiu ancestral, sub pe­ atmosferă: universul său cînd sînt în scenă (artişti
doara. Epigramele sînt cam nelul său reliefîndu-se tă­ imaginar are deschideri tăţii sale.
VASILE PETRESCU — Deva. amatori statornici, cărora
Sentimente calde, fireşti faţă stîngace. Poate ar trebui să râmuri care poartă ampren­ spre profunzimi mitice, Expoziţia se constituie a ţinut să le mulţumească
de fiinţa cea mai apropiată. fiţi mai delicat cu genul fe­ ta spaţiului pe care s-au surprinzând o concentrare ea însăşi ca o expresie a pentru înţelegerea şl în­
Dar deocamdată atit. minin. născut şî trăiesc oamenii a întregului pe pînză, o a- posibilităţilor creatoare de crederea ce i-o acordă),
TIBERIU LUCANIUC — De­
DAVID RUSU — Deva. Poe­ va. Cam puerile poeziile dum­ dar mai ales reacţia copii-
ziile dumneavoastră emană un neavoastră şi conţin şi multe acestor meleaguri. Artistul devărată contemporaneita­ care dispune un spaţiu geo­ lor-spectatorl.
parfum romantic. Dar parcă îşi conturează, dincolo de te a începuturilor. grafic — Hunedoara.
a cam trecut vremea: „parfu- greşeli de ortografie. Ioan Herman se remarcă MIRCEA MOT VIORICA ROMAN
murilor de santal", „-nbălsă- RED. peisaj, sensurile metafori-