Page 19 - Drumul_socialismului_1985_04

21 • SÎMBÂTĂ, 6 APRILIE 1985 Pag.J

Bun venit tarafului din Vata de Jos! Materializarea propunerilor făcute în
IZIUtME
Este urarea sinceră şi cin­ tie (care merita mai* multă clorului bănăţean. Pot fi nu­ cursul dialogului electoral-în atenţia
stită adresată acestei for­ atenţie din partea gazdelor), măraţi pe degetele de la o
Al ilc sAp- maţii de excepţie, condusă au fost prezente un număr mină soliştii vocali care au
nn politică de nu mai puţin cunoscutul mare de grupuri vocale pe abordat în repertoriul pre­ deputaţilor şi a consiliilor populare
•ca progra- Pera Bulz, care o bună pe­ care juriul le va plasa în zentat în concurs doina, sin­
rioadă de timp şi-a făcut categoria cuvenită potrivit gura în măsură să eviden­ Campania electorală pre­ riei anexe a C.S.V. Călan Bogat în propuneri a fost
tal
iclopedia mai puţin simţită prezenţa componenţei şi calităţii in­ ţieze cu adevărat calităţile mergătoare recentelor ale­ şi altele. dialogul electoral şi la Ha­
ia umorului în mişcarea artistică judeţea­ terpretării. Acestea au abor­ interpretative; geri de deputaţi în Marea Tovarăşul Ion Bacriu, se­ ţeg. Ne vorbeşte despre
ic, Cintccul nă. Este colectivul care, a- dat un repertoriu divers în Adunare Naţională şi con­ cretarul biroului executiv modul cum s-a trecut la
1S10I1 lături de taraful şi vioristul care s-a aflat cîntecul vechi, ® La nivelul unor oraşe, siliile populare — amplu al consiliului popular oră­ înfăptuirea lor tovarăşul
(istic. „Ani Aurel Sibişan din Căstău, autentic, atît de profund în juriile locale, şi disparat, la şi democratic dialog cu şenesc, ne relatează în le­ Gheorghe Popescu, vicepre­
'imn”. Pro- reprezintă chintesenţa a ceea semnificaţiile sale, dar şi cîn­ nivelul unor consilii unice masele., al celor ce urmea­ şedintele biroului executiv
a stutliou- gătură cu modul cum s-a
îgare ce are mai valoros, mai tecul de viaţă nouă, liberă agroindustriale, au efectuat ză să conducă treburile ob­ trecut la înfăptuirea lor. al Consiliului popular ora­
rial. plin de farmec şi specifici­ şi demnă. Fără a încerca o selecţii care evidenţiază o şteşti pe parcursul noii le­ — La Batiz este vorba şe nesc.
tate folclorul muzical liune- ierarhie, au reţinut atenţia modestă pregătire a unor gislaturi s-a concretizat, de continuarea şi extinde­ —- Intre propunerile de
dorean. Duminică, cele două prin ţinuta scenică, reperto­ formaţii; între altele, şi intr-un rea alimentării cu apă şi competenţa consiliului
tarafuri au fost prezente la riu şi interpretare grupurile şnare număr dc propuneri am făcut demersurile ne­ popular orăşenesc, sc nu­
Orăştie, pe scena de con­ vocale din Sîntămăria Orlea, ® Munca de îndrumare privind dezvoltarea locali­ cesare pentru introducerea mără : terminarea moder­
n i : 6,30 curs a etapei judeţene a Fes­ Băiţa (curat, autentic, de desfăşurată in perioada din- tăţilor hunedorene, perfec­ în planul pe acest an a lu­ nizării străzii Vasile Alec-
m u 1 ilimi- tivalului naţional „Cîntarea ţionarea vieţii economice crării. -In legătură cu ali­ sandri, repararea străzii
La ordinca României''. O întrecere, des­ I. L,. Caragiale, amenaja­
cultură; 7,00 şi socialo. Peste trei. mii mentarea cu apă la Valea
; 7*30 i 1 Mai. făşurată pe parcursul unei de propuneri cu asemenea Sîngiorgiului, ea va trebui rea locului de joacă pentru
chemări- zile întregi, care a reunit conţinut au reţinut depu­ introdusă în plan anul vii­ copii în cartierul Aurel
ilui Nicolae ceea ce factorii culturali ju­ Vlaicu, canalizarea străzilor
Zi dc zi, taţii hunedoreni în Marea tor, surse de finanţare
iros organ i- deţeni şi locali au consi­ Adunare Naţională şi con­ cxistînd. Noi contăm şi pe Progresului, Libertăţii, De-
I îndeplinit derat că are mai bun miş­ siliile pppulare municipa­ pârtiei parca cetăţenilor cu cebal şi parţial a străzii
•atorii; 8,00 carea artistică de amatori le, orăşeneşti şi comunale l'.minescu, îmbunătăţirea a-
soi; 8,10 Cu- mare forţă expresivă, în care tre întrecerile pe oraşe, con­ muncă la această lucrare. limentării cu apă a cartie­
fliilor ; 3,00 hunedoreanâ în domeniul sînt prezente femei vîrstnice silii unice agroindustriale şi din fructuosul lor dialog Cit priveşte modernizarea
ştiri ; 3,05 folclorului muzical. cu cetăţenii. arterei de legătură de la rului Aurel Vlaicu, atribui­
•adio; 10,00 şi tinere, formaţie ce expri­ cea judeţeană nu a dus la rea de terenuri pentru
ştiri; 10,05 Realmente există formaţii mă imperativele Festivalului saltul calitativ scontat. Nu Cum s-a trecut la în­ C.A.P. Batiz, la drumul na­
rară radio ; şi interpreţi care „la orice naţional „Cîntarea Româ­ s-au respectat cu rigurozi­ făptuirea acestor propuneri ţional, mai este de betonat cultivat în intravil; n si
registrări de oră din zi şi din noapte", tate programele de repetiţii în două dintre oraşele ju­ o porţiune de 250 m şi se altele.
ulară; 11,00 niei"), Rapoltu Mare, Bunila, deţului — Călan şi ITaţeg ? va încheia şi aceasta în Se poate spune că fie­
ştiri; 11,05, prin calităţile interpretative, Ruda, sindicatul învăţărnînt stabilite, dacă acestea au
rs intr-un ţinuta scenică, experienţa a- de la Şcoala generală nr. 2 existat (? I). Cetăţenii din oraşul Că­ curind. C.S.V. Călan şi-a care dintre propunerile
1,3.5 Publici- cumulată sînt in măsură să lan au făcut numeroase pro­ amenajat deja spaţiile ne­ despre care am vorbit sînt,
Bulctin de Lupeni, Casa de cultură Pe­ Timpul rămas pînă la în­ cesare pentru extinderea intr-un fel sau altul, a-
Atlas cultu- evolueze la aceeaşi valoare, troşani, Hăşdău, Dealu Ma­ trecerile din cadrul etapei puneri, mai multe dintre ele
)in comoara să reprezinte judeţul. Putem re. republicane va trebui să de­ fiind de competenţa orga­ fermei zootehnice a gospo­ morsate. Pe strada V.
13,45 Avan- aminti aici orchestra de mu­ nelor locale : introducerea dăriei anexă. La stadion, Alecsandri s-au încheiat
tdio-tv.; 13,00 Dintre soliştii vocali cei termine o puternică mobili­ apei potabile la C.A.P. şi trebuie s-o spunem cu pă­ lucrările de modernizare ;
3; 15,00 Mc- zică populară „Ardeleana" a mai buni rămîn Drăgan Mun- zare în pregătirea colective­
; 10,00 13 ule- C.S. Hunedoara, condusă de teanu (Casa de cultură De­ in gospodăriile din Valea rere de rău, combinatul pentru reparaţii pe strada’
; 10,05 Calei- lor artistice', care aduc în Sîngiorgiului, la extinderea care are obligaţia să termi­ I. L. Caragiale avem fon­
cetSţe- Voicu Stănescu, colectiv per­ va), Mariana Angliei (Casa scenă folclorul muzical, a in­ reţelei do apă la C.A.P. ne lucrarea, nu a făcut durile necesare şi trebuie
ta . A- fect sincronizat şi expresiv, de cultură Călan), Valerica terpreţilor care vor repre­ să vedem de unde putem
ile Flo- orchestra reunită a Văii Jiu­ Marian (C. S. Hunedoara), din satul Batiz, lâ moder­ nimic în această primăvară
? el — sclec- lui, dirijată de Ionel Coza, zenta judeţul Hunedoara. nizarea-arterei de legătură Am trecut şi noi ulterioi cumpăra betonul ; finanţa-
Bulctin de Victoria Rădoane (Bunila) şi, Prestigiul obţinut obligă la între drumul naţional şi pe lingă stadion. Lipsa tri­ <vn lucrărilor dc canalizare
Muzică pc mai consolidată ca oricînd, o tînără speranţă - Maria­ dc străzile amintite este în
; 34,00 Orele şi orchestra Casei de cul­ o muncă susţinută, continuă. C.A.P. Batiz, finalizarea bunelor îi privează de o
iptăjmîna po- tură Orăştie, dirijată de 11iu­ na Baloşa (Casa de cultură lucrărilor la stadionul din parte din funcţionalitate, curs de clarificare, iar lu­
nă şi inter- Brad). La instrumentişti: Au­ MINEL BODEA Călan, dezvoltarea .gospodă- iar zona din jur arată de­ ările vor începe atunci
1 Partidul, tă Ciorogaru, cu un reperto­ rel Sibişan (Căstău), Dorel •ind vom trece pe străzile
un unic ţel: riu deosebit. plorabil. C.S.V. Călan tre­
hotăririlor Sparios (C. S. Hunedoara), buie. să finalizeze neapărat cspeclive cu conducta de
i al XlII-lea; La tarafuri, cu diversa lor Ionel Coza (Clubul Petrila), această lucrare. Se ştie că c imentare cu apă a ora­
informaţii ; încrengătură, evoluţii aparte Pera Bulz (Vata de Jos), loan Un emanai &as@ »„ şului din sursa de la Sîn-
urnal * Sca- au avut taraful I.C. Orăştie, E la stadion vin echipe -ri
ă * I.a su- Ursu (Căstău). spectatori şi din alte ju­ tămăria-Orlen, lucrare care
23,00 Radio- unde acelaşi mare interpret în marea lor majoritate (Urmate din pag. 1) laş, secretarul comitetului deţe şi ar fi păcat să plece condiţionează şi îmbunătă­
0 Muzică dc care este Relu de la Căstău ţirea alimentării cu apă
-23,30 Bulc- a scos din lada de zestre s-au afirmat formaţiile şi in­ de partid al întreprinderii. cu impresii, neplăcute des­
i. terpreţii evidenţiaţi şi în e- la sută din totalul produc­ Acest viitor noi ii pregătim pre spiritul dc gospodari în cartierul de blocuri şi
nemaiauzite bătute şi învîr- diţiile a lll-a şi a IV-a ale cu încredere şi pasiune re­ al celor ce trăiesc şi mun­ la care deja se lucrează.
tite, taraful Căminului cul­ Festivalului naţional „Cîn­ ţiei realizate, ca şi acţiu­ cesc în Călan. Pe de altă Din partea deputaţilor şi
tural Geoagiu, dirijat de tarea României". Ca urmare, nea de asimilare a noi voluţionară. Şi aş vrea să parte, oraşul poate să dea a cetăţenilor primim tot
Trandafir Filimon, Taraful în actuala etapă judeţeană, tehnologii, piese de schimb inchei cu o remarcă: avem o mină de ajutor la fina­ sprijinul, aşa cum este
„Crişul" din Brad, dirijat de şi echipamente, reducin- in fabrică oameni minunaţi, lizare, chiar dacă e vorba normal într-o democraţie
andarmul şl Aurel Babin. creşteri calitative însemnate du-se tot mai mult impor­ in mare parte tineri, fru­
•ii (Patria) ; in domeniul folclorului mu­ tul. I.M. Orăştie are în moşi la chip şi la suflet, de o obligaţie a combina­ u participării.
S-a (Arta) ; „Colosul" de suflători al zical nu se poate spune că faţă un viitor tot mai lu­ care dau vigoare şi trăi­ tului. Şi combinatul şi sta­
EtA: Poliţist Casei de cultură Brad (a- există. Aceasta denotă că nicie colectivului, semnează dionul sînt ale Călanului. ION CIOCLEI
•ent (Modern proape 60 interpreţi), dirijat minos. „Pentru viitorul a-
; Cireşarii activitatea de căutare şi în­ cesta tot mai luminos al zi da zi importante reali­
sala B); Pe de Aurel Babin, probabil va drumare artistică la nivelul fabricii noastre, pentru îm­ zări în producţie. Ei, noi
mulul (Fla- fi încadrat din nou la an­
isia continuă sambluri instrumentale ca în unor aşezăminte de cultură plinirile in munca şi viaţa toţi vom urma neabătut po­ încălţămintea hunedoreanâ
’ETROŞANI : nu este suficientă, nu se fa­ oamenilor, metalurgiştii din litica partidului şi statului,
IC -cu (Pa­ celelalte ediţii ale festivalu­ ce întotdeauna de către in­ Orăştie au aprobat deplin Îndemnurile secretarului
ul — se- lui. Şi, poate, pînă la etapa
c -ea); Po- republicană îşi va schimba structori bine pregătiţi care şi entuziast realegerea tova­ general al partidului şi pre­ (Urmare din pag. 1) ron, şef secţie pentru
delincvent (7 să vizeze performanţa. Por­ răşului Nicolae Ceauşescu, şedintele Republicii, tovară­ schimbul A, am aflat alte
; LUPENI: repertoriul (aceleaşi două nind de aici e nevoie să şul Nicolae Ceauşescu, în­
ntlva (Cultu- suite de ani şi ani). Merită secretarul general al parti­ mintei la întreprinderea „furci" pe care trebuie să
’AN: Glissan- consemnăm şi alte neajun­ dului, în suprema funcţie tru strălucirea tot mai pu­ hunedoreanâ ? Fiind vorba Ie înfrunte calitatea: ca­
ile I-II (Lu- aceşti instrumentişti foarte suri întilnite în întrecerea de preşedinte al Republi­ ternică a epocii de glorie de o producţie de tip in­ zuri frecvente de expolieri
LONEA: Sin- buni ! Este meritorie, de a- de la Orăştie: ale materiei prime, precum
rt (Minerul); semenea, ambiţia factorilor cii, spunea cu evidentă ce-i poartă numeie peste dustrial, obţinută cu ma­
1: Zică cc mîndrie tovarăşul Radu Tru- vreme". şini şi utilaje specifice, de şi zone incomplet acope­
Muncitoresc): culturali din Luncoiu de Jos • Chiar dacă s-au impus mare randament, credem rite a margini — care con­
Avertismon- şi Crişcior de a avea tara­ şi de această dată atenţiei, că „alfabetul" calităţii în­ duc In creşterea coeficien­
[ile r-II (Ue- furi proprii chiar dacă mulţi în general, aceleaşi formaţii
,AD: Compc- cepe la atelierul mecanic tului de furdale (acele
aa roşie); O- din interpreţi sînt prezenţi în şi solişti cunoscuţi, era ne­ SubiinginOrul loan Crem- pierderi sub formă de
Moara lui taraful Bradului, dar, fiind cesar ca măcar repertoriul, CAMPANIA AGRICOLĂ. PC PRIMĂVARĂ ţan şi maistrul Ilie Vilan „tăiţei", stabilite la maxi­
atrla); Aver- localnici, au făcut un lucru unora, să fie înnoit de către
— seriile I-II bun şi la ei acasă. Proba­ ne dau explicaţiile nece­ mum 10 la -.ută). „Pe ia­
GEOAGIU- cei care le îndrumă. Pe an­ sare; „în atelier.se confec­ nuarie 1985. sm economisit
jul şi mljloa- bil, în curind vom întîlni a- samblu, se simte pregnant Plantarea cartofilor ţionează toate SDV-urile la acest capitol 19 m de
dc cultură); ceeaşi încercare şi la Ribiţa. preluarea de către soliştii
lalutări de la necesare pentru maşini — material pe-., u adiduşi" —
tcia); BRAZI: în întrecerea de la Orăş­ vocali şi instrumentişti a fol- (Urmare din pag. 1) Vasiu, inginer şef — insă- cuţite de croit, pe: foratoa- ne-a deda’al maistrul Vio­
se grăbesc ; mînţarea celor 1 318 ha re manuale şi mecanice, rica Frăţi â Confecţione-
Campionul — A. Vinţan, L. Rozoti, loan culturi de primăvară şi ne rble Adriana Ungureanu,
[ (Casa de matriţe pentru decor etc.
S-IMERIA: E- Lăstun, Keltonik Mihai şi mai rămîne porumbul, cul­ Cuţitele pentru ştanţă sînt Ana Stoica. Maria Kereji,
tinuă (Murc- alţii. încheiem pînă dumi­ tură la care avem pregă­ o creaţie a colectivului. Mina Robac:, Alexandrina
.: Yankeii — La înălţimea visurilor nică — preciza Iustin tite peste 400 ha Ivanrgru. Gheorghiţa Do-
; (Lumina). Pretenţiile beneficiarilor,
dar, în primul rînd a:e oa­ cliiu şi Elena Moidovan,
(Urmare din pag. 1) ţii obiective de a se ac­ Activitate susţinută în soiarii menilor muncii din între­ lansatoarele Maria Costin
ţiona permanent pentru ri­ prindere, au crescut". şi Mihaela Balla, brigadie­
şi pentru că C.S.V. Călan dicarea nivelului pregătirii Experimental, sînt măsu­ ra Rodica Pogonaru, me­
probabil pen- constituie cadrul larg în profesionale- în toate do­ Colectivul fermei solarii treţinerea şi irigarea cul­ rate două bride pentru de­ canicii de întreţinere loan
I aprilie 1385 : a Asociaţiei economice turilor plantate, recoltează cor, rebutate, sosite mai Ifarpaş, Marian Văduva şi
a II călduroa- care se verifică forţa, ca» meniile de activitate, îm­ ioan Mărginea nu sînt doar
va fi mai mult paritatea de organizare şi bogăţirii bagajului de cu­ horticole Deva îşi aduce spanac şi ceapă verde, con­ înainte de la croit. Una
înnourări spre acţiune a tinerilor în direc­ noştinţe teoretice şi prac­ an de ân o contribuţie tot tinuă însămînţarea şi plan­ are 10,8 mm, alta — 10,5 cîţiva din oamenii -are e-
intervalului, mai mare la înfăptuirea tarea altor culturi de le­ mm. O diferenţă, între ele. xecută o. e-Mii si lucrări
pos'mile aver- ţia redresării producţiei, tice, creşterii gradului de de 0,3 mm. Ochiul nostru de calitate.
iaie, însoţite îmbunătăţirii stării de or­ pregătire politico-ideologi- programului de autoapro- gume conform programului
cări electrice, dine şi disciplină în mun­ că au fost relevate de e- vizionare teritorială. De şi graficului stabilite. Noi (de „consumatori" I) nici Pc fluxul producţiei, con­
a sufla mode- leva Ileana Stăniloiu, mun­ aioi au fost recoltate şi producem în acest an, pen­ nu observă diferenţa, însă troalele interfazice -ji fina­
îtensiflcări lo- că, valorificării superioare tru fermele legumicole ale cei experimentat, al pro­ le sînt executate de 39
la 40—00 km/ a tuturor resurselor mate­ citorul meşteşugar Gavrilă expediate pieţelor de des­
sud şi sud— riale şi umane. La toate Pl-eş, profesoara Olivia facere primele 10 000 kg de C.A.P. şi I.A.S., precum şi ducătorilor, sesizează ime­ muncitoare C.T.C. Volumul
nperaturile mi» aceste aspecte s-au referit, Popa, de alţi mulţi parti­ spanac şi ceapă verde. Ing. pentru gospodăriile popu­ diat nepotriviri şi mai mici. activităţii C.T.C. este uriaş:
• fi cuprinse laţiei, aproximativ 10 mi­ Spre binele calităţii pro­ pe lunile ianuarie şi fe­
s 5 şi 10 grade, neomiţînd — ori de cîte cipanţi la dezbateri. Mircea Muzicaş ne spunea bruarie 1985. de pildă, au
maxime între ori a fost cazul — spiritul Conferinţa organizaţiei o- că în această primăvară lioane fire de răsaduri. în duselor !
de grade, autocritic, Iosef Ambruş, răşeneşti Călan a U.T.C. s-au plantat în solarii acest scop am semănat o Lăcătuşul Alexandru Pă­ fost controlate 204 840 de
ante : vreme suprafaţă de un hectar cu cală, specialist; „A crescut perechi Încălţăminte, A-
Cer senin în secretarul c o m i t e t u l u i a fost, într-adevăr, un 75 000 fire de salată şi ceast.ă cifră exprima cit se
rte a intervalu- U.T.C. al combinatului, e- moment de aleasă sărbă­ varză timpurie pe o su­ ardei gras şi gogoşar, 0,6. de 4-5 ori necesarul de cu­
variabil, cu lcctronistul Mihai Timadi, toare, un început de drum, prafaţă de 3 ha. în pre­ ha cu varză timpurie şi co­ ţite, proporţional cu pro­ poate, dc fide^ maturitatea
I spre sfirşitul zent formaţiile de lucru, nopidă,- iar în aceste zile ducţia. La început reali­ profesională şi răspunde­
lui, eînd izolat lăcătuşii Ştefan Şepnisky şi temeinic pregătit, spre şi zam cîte 4 seturi pe lună rea socială ale harnicului
loa averse de Gheorghe Mladin, furnalis- mai luminoase împliniri, din rîndul cărora se evi­ semănăm tomate pe un colectiv, respectul produ­
isoţite de des- ta Ta ti a na SLm, electricia­ spre culmile înalte prefi­ denţiază Mariana Iacobu- hectar şi vinete pe 0,15 ha. (un set are 20—30 de cu :
declrice. Vintul ţă, Angola Crăciun, Geor- Vom livra deci răsaduri de ţite, fiecare cu dimensiu­ cătorilor hunedoreni de în­
moderat, cu nul loan Avram. gurate cu claritate de isto­ nea şi forma lui), iar acum călţăminte faţă de cumpă­
lensificărl lem- Problematica educării ti­ ricele documente ale celui geta Pană, Silvia Chircău, varză timpurie, conopidă, rători, care au un simplu
lin sud. (Me­ neretului în spiritul dra­ de al XlII-lea Congres al Rodica Bogescu, Raveca gulioare, ardei gras, go~ producem, lunar, cîte 20
de serviciu Ileş, Constantina Sosa, goşari, ardei capia, toma­ de seturi". „trifoi" de pretenţii: co­
asgyak). gostei faţă de patrie, partid Partidului Comunist Ro­ De la ing. Dumitru Mi- mod, durabil, frumos.
şi popor, aceea a necesită­ mân. muncesc cu hărnicie la în­ te si vinete.