Page 2 - Drumul_socialismului_1985_04
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
-----
Sentimente de înaltă preţuire, stimă şi recunoştinţă
20,00
20,15
preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu 20," .
20,45
21,05
21,50
Trăim intens emoţia Expresie a voinţei vsr~
Chezăşia sigură a
supremei învestituri întregii naţiuni
mersului nostru înainte BL
R adii
(Urmare clin pag. 1) tului pe cel mai de seamă Lucrez in agricultură, ra ţiona cu toată priceperea şi neţii:
fiu al poporului nostru, pe mură ce are un rol hotâri- hotărirea pentru a le înde zilei
şi-a
română
Naţiunea
cestui an, in lunile februa omul cutezător şi înţelept, pe tor in dezvoltarea economi- plini cu cinste. Am amena spus din nou cuvintul do tru ca toţi să trăiască min- Radii
drio gloriosului trecut, pre
rie şi martie ne-am redresat revoluţionarul vizionar şi co-socială o patriei. In acti jat răsadniţe, am semănat rind să aibă in fruntea sa cum şi a realizărilor anilor RAsp
lor 1
considerabil activitatea şi patriot, pe tovarăşul Nicolae vitatea noastră ne-am bucu o mare suprafaţă din aces pe cel mai iubit şi stimai socialismului. Acţionăm Ccau;
am obţinut Unele rezultate Ceauşescu, avem deplina rat permanent depreţioa tea cu varză, vinete ş.a. In liu al său, t o v a r ă ş u l deopotrivă pentru mobiliza nume
pozitive. Ne vom mobiliza certitudine că toate aspira sele indicaţii ale secretarului grădină lucrăm la fertiliza Nicolae Ceauşescu. Reale rea lor la realizarea sarci za IA,
la (o
mai mult in continuare, ho- ţiile noastre vor fi împliniri general al partidului, pre rea şi pregătirea terenului gerea in funcţia de pre nilor oconomico-sociale, la Re vis
şedintele Republicii, tovară in vederea insăminţăiilor de rierul
târiţi să încheiem acest an sigure, că România va urca primăvară. Lucrătorii unităţii şedinte al ţării a omului creşterea producţiilor agri Hulei
şi cincinal cu realizări deo dinamic treptele viitorului de şul Nicolae Ceauşescu. noastre — însufleţiţi de o- care întruchipează cele cole vegetale şi animale, RAspi
sebitey să pregătim temei aur, pe care il zideşte cu Acţionind pentru înfăptui rieniările cuprinse in cuvin- mai alese virtuţi, spirit vi îndeplinirea planului local lor;
rea politicii agrare a parti ştiri;
nic cel de al Vill-lea cinci eroism şi demnitate. Roadele dului, cooperativa din Sime- tarea rostită de tovarăşul zionar, cutezanţă revolu de autoaprevizionare. mu ne
nal, fundamentat de Con muncii noastre zilnice vor li ria obţine an de an pro Nicolae Ceauşescu la tribu ţionară, reprezintă chezăşia In cadrul Festivalului na cin tec
gresul al Xlll-lea al parti contribuţii elective la impli- na sesiunii Marii Adunări sigură a mersului nostru ţional „Cfniarea României" poare
Re vis
dului. ducţii toi mai mari de ce înainte pe calea socialis am atras un număr însem şi fol
nirea acestei opere măreţe. Naţionale - sini hotdriţi să mului şi comunismului, creş nat de locuitori la activi
Avindu-i in continuare in Să ne trăiască mulţi ani reale, legume şi Irucle, ca muncească in aşa lei incit terii prestigiului României tatea de creaţie şi inter de şt
nul
fruntea partidului şi a sta preşedintele I şi rezultate bune in creşte să realizeze sarcinile ce le in rindul naţiunilor lumii. pretare, constituiţi in- trei Publi
rea animalelor, avind o con tin d>
revin in acest an şi in per In marele elort al patriei, zeci de formaţii şi cercuri, na si
tribuţie tot mai mare la în făurirea omului nou repre comuna situindu-se pe un Din
C I N S T I R E spectivă, contribuind astlel lui; 1
făptuirea programului de au- zintă un obiectiv primor loc Iruntaş pe judeţ, iar radio-
la realizarea noii revoluţii
Acestui llfirbat Ctitor <le Ţară loconducere şi autoaprovi- dial. La lormarea sa ac L colective artistice de aici 1 la :
Li aducem bucuria inimii noastre zionare teritorială. In 1984 agrare. In acest mod vom ţionează prin forme şi mo poartă cu mindrie titlul de rioşilc
ştiri;
Să-L fie viaţa ca o primăvară am inregistret recolte supe fundamenta cu lapte adeziu dalităţi specilice, alături de laureat. scrie;
înălţată sub zările patrîci-albastre. nea noastră deplină la rein- alţi factori educaţionali, Este omagiul pe care îl cv ap
rioare la toate culturile, iai căminul cultural, a cărui aducem strălucitului con triotic
vestirea celui mai iubit şi sti zcta
Ace.stui Erou intre Croi grădina de legume - unde activitate se integrează in ducător, tovarăşul Nicolae Sfatul
Ii dăruim a inimii cinstire. lucrez da mulţi ani - o li mat fiu al poporului nostru, Festivalul naţional ,,Cin- Ceauşescu, care a fost Bulcti
Unirea şi crezul ce arde astăzi în noi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tarea României", ctitorie reinvestit în funcţia supre Par
1
liste cea mai frumoasă şi demnă-mplinire. vrat la londul de stat 1850 in inalta funcţie de preşedin spirituală a ,,Epocii Nicolae mă in stot - preşedinte al naţii»,
tone produse, realizind o Ceauşescu". Republicii Socialiste Româ radio;
te al Republicii Socialiste Situaţi intr-o puternică nia. ★ Rac
Ţie, comunist si brav Conducător producţie in valoare de pe ta in
Iţi scriem azi cu raze de lumină. ste 2,1 milioane Ici. In anul România. vatră de istorie a poporu * Pa
Reinvestit la cîrma alesului popor lui român, acţionăm pen EUGEN BRUZAN nn
I'ie-ţi viaţa zbor spre viitor. 1985, avem, de asemenea, MARIA GiRUŞTE, tru educaţia patriotică a directorul căminului hotări
N. BOZESAN sarcini importante. Vom ac membră a C.A.P. Simeria locuitorilor comunei, pen cultural Beriu al X
inforn
jurnal
pAmin
Ha su
CÂ MPANI ®1 La euraţarea şi fertilizarea pajiştilor O zi
Bijutc
naturale — ampla mobilizare de forte opere:
tin df
Duminică, zi rodnică de muncă pe ogoare
In preocuparea pentru ne de 100 ha fineţe şi 115 şunii Lunea Tîmpei se a-
(Urmare din pag. 1) crat şi pc ogoarele coope- le şi s-a încheiat semăna dezvoltarea continuă a creş ha păşuni, pe care efectuăm flau Francase Neagu, se
rativelor agricole din tul morcovilor pe cele 5 terii animalelor şi produc lucrări de curăţare şi fer cretarul organizaţiei de" D E
lei de zahăr, iar Gheorghe C.U.A.S.C. Deva, unde du hectare destinate reestei ţiei animaliere, atît in cele tilizare în fiecare primă partid din cooperativa a- (Pairi;
suba la erbicidări. De ase minică s-au amplificat rea culturi. Dispunind de te două cooperative agricole, vară. In acest an. pînă în grieolă de producţie, Au rii in,
IIUNE
menea, la C.A.P. Zam s-a lizările la însămînţări cu ren pregătit pe cele BO de cit şi în gospodăriile popu prezent, am curăţat păşu relia Dumitrcscu, deputată sau eh
lucrat la plantatul carto (iii de hectare şi la pregă hectare repartizate culturii laţiei, comitetul comunal nea satului Băeia. Âm in consiliul popular comu — sal;
filor şi Ia insămînţatul sfe titul terenului cu peste 50 sfeclei, de zahăr, ieri în tar de partid şi consiliul popu •fertilizat chimie o supra nal, Viorica Popelca. Hor (Mode
clei furajere, remarein- de hectare. Inginerul Ion laua „Cernu Mare" a C.A.P. lar Băeia acordă. în aceas faţă de 175 ha, iar natural tensia Oeolişan, Cornel urmele
căra);
du-se aportul tractoriştilor Nistor a avut cuvinte do Deva s-a lucrat în flux la tă primăvară, o atenţie peste 55 ha. Morar, Serafim Crişan ş.a. cioarc
ton Călea nu şi Ion Pătruţ laudă la adresa tractorişti însămînţări. Inginerul şef sporită ridicării randamen In păşunea numită Lun Oameni in vîrstă de peste ŞA NI
I,a C.A.P. Gurasada s-a lor Florin Buştea. Lucian al unităţii, Sergiu Sbuehea, tului păşunilor şi fîncţelor. ca Tîmpei, se muncea cu 70 ele ani, ca. Vasile *Şu- (Pa rin
lucrat în flux la erbieidat. Bobar, Glieorghe Itusu şi ne-a spus că tractoriştii Din suita de activităţi ce hărnicie, linii cetăţeni tă rian, Fie Buiezinc, Iosif căra’
sau
pregătit terenul şi insă Ghcorghe Bistricn, care au Ion X'odiş, In erbieidat, Mi- vizează îndeplinirea aces iau spinii şi lăstărişul, alţii Albu, Maria Faur munceau icnii,
mînţatul sfeclei de zahăr. lucrat la pregătitul terenu hai Andreucă, cu combi- tui obiectiv fac parte şi ac reparau gardul ce împar alături, eu aceeaşi vredni lu tari
Insămînţatul sfeclei de za lui pentru sfecla de zahăr, natorul şi Petru Gavrilă şi ţiunile ce au loc in aceas te păşunea în tarlale, cie, de Stela Şolea, Maria Terra
CAN :
hăr a continuat şi la C.A.P. fertilizat şi arat pe ogoa Ion Borodi cu semănătu tă primăvară. Cu cîteva alţii tăiau muşuroaiele. Mureşan, Sorin Stanciu, (Lucea
Burjuc, lucrarea fiind efec rele C.A.P. Veţel şi Leşnio. rile realizează lucrări de zile în urmă, circa 120 de Aici urmează să păşuneze (prinel Sechelean şi Tarcis Neliniî-
tuată de tractoristul Ghcor- Ieri, Ia C.A.P. Veţel ’ nu oameni din satul Timpa animalele Cooperativei a- Cornea, 11-0:111015 ai organi AN INC
ţie (M
ghe Bejen. continuat lucrările de pre calitate, punînd astfel baze şi-au dat întilnire, răs- grieole de producţie din zaţiei U.T.C. din comună. CÂNI:
Cu forţe sporite s-a lu- gătire a terenului, arături temeinice \ iitoarei recolte punzînd 'chemării organelor Timpa şi cele ale săteni Ma’ia Creţii, una dintre divorţ
comunale de partid şi de lor. Constantin Timaru,. harnicele cooperatoare, sub BRAD:
Se munceşte cu răspundere, stat, pe păşunea tarlalizstă vicepreşedinte a! biroului linia aportul deosebit al — seri
roşie) ;
din vecinei ta ten şoselei na
consiliului
femeilor la executarea lu
executiv
al
mânui
ţionale, dintre Simeria şi
dar ritmul lucrărilor trebuie sporit Căian, unde au efectuat o popular, ne spunea că în crărilor de curăţare, ferti tria) ;
(Flăcăi
comuna Băeia numărul a-
lizare şi întreţinere a pă
seamă de lucrări menita nimalelor în gospodăriile şunilor şi fîneţelor, a tu BAI: I
sa de
, In unităţile din Consiliul doara a organizat formaţii această acţiune i-am notat a spori producţia de iar populaţiei se aflu in con turor lucrărilor din cam TEC :
unic agroindustrial Hune mari de lucru la coopera pe Iosif Bucur, Iosif Tal- bă, a asigura un păşunat tinuă creştere, ea şi canti pania agricolă de primăva gina (l
Omul
doara. campania de primă tivele agricole de produc paş, Teofil Pop, Iosif raţional. tatea de produse agricole ră., ca şi hotărirea coopera raşul;
vară cunoaşte o desfăşurare ţie din Boş şi Izvoarele, Ţirea ş.a. Astfel de activi - în fruntea oamenilor — predate la fondul de stat torilor din Timpa de u ob pc glie
tot mai intensă. Dumitru unde s-a muncit cu hărni tăţi au avut loc duminică tineri şi vîrstnici. bărbaţi prin sistemul de contrac ţine în acest an producţii tură);
can fr<
Julea, preşedintele consi cie duminică, printre cei şi la C.A.P. Hăşdat, Nan şi femei — se afla Trainn tări şi achiziţii. mari la toate culturile. ILIA:
liului, sublinia : mai harnici mecanizatori ei ru, Răcâştie, Pestişu Mic Cristoi, primarul localităţii Vremea era frumoasă. In na).
— In toate cooperativele numărindu-se Dorin Pop, etc. Alexandru Zudor, pri care ne-a spus : primele rînduri ale celor NICOLAE BADIU,
igrieole au fost luate mă- Laseo ITamza, Simion Stoi marul comunei Pestişu — Comuna Băeia dispu ce lucrau la curăţarea pă B. TURDEANU
;uri care să asigure un ca, Petru Drăminescu, Mic, ne spunea că în a-
■itm corespunzător la pre- Alexandru Gruia, Dumitru eeastă primăvară va fi cu
îătirea terenului şi însă- Lungu şi alţii. răţată toată suprafaţa de Timp
nînţat. In iarna trecută au păşuni şi fineţe de care tru az
fost transportate în cîmp C.U.A.S.C. dispune comuna şi va fi vremea
circa 9 000 tone îngră fertilizată o mare parte caldă,
Vintul
şăminte organice, cele mai HUNEDOARA din suprafaţa de pajişti rat din
mari cantităţi înregistrîn- naturale. peratui
du-se la C.A.P. Cinciş, Te- La cooperativa agricolă In Consiliul unic agro fi cupi
liue, Pestişu Mare, Hăsdai de producţie din Pestişu industrial Hunedoara cam Şi 7 gl
doborî t
ş.a. Toate cooperativele Mare ara întîlnit o activi pania agricolă din aceas presion
agricole şi-au procurat se tate intensă. Toate trac tă primăvară se află abia maxim
minţele necesare,' ca şi er- toarele se aflau în ^lucru. la început, pînă în pre 20 de
bicidele de care au ne Toan Furcă, preşedintele zent fiind însămânţate doar Timp
voie. Ne străduim să rea unităţii, i-a evidenţiat pe 10 ha cu mazăre, 25 de tru uri
vremea
lizăm o viteză zilnică spo mecanizatorii Luca Hanciu. ha cu furaje şi cinci ha cu toare,
rită, pentru a utiliza din Ioan Pleoţ şi Ioan Abor- legume. In zilele urmă rar no
plin 'capacitatea tractoa dencei, care lucrează eu toare va începe insămîn- prccipi
relor şi timpul bun de conştiinciozitate şi răspun ţarea sfeclei şi cultivarea formă
verse <
lucru. dere. Duminică, Luca cartofilor, în acest sens va suf
Duminică — o zi cu timp Hanciu a semănat opt hec toate pregătirile fiind în nord-V'
foarte bun — lucrările a- tare cu lucernă. Tot în cheiate. Este necesar să se le min
gricole de primăvară au ziua respectivă 25 de coo acţioneze cu toate forţele prinse
grade,
cunoscut un ritm susţinut peratori, avindu-1 în frunte pentru grăbirea ritmului borîte
de desfăşurare în toate pe Ladislau Demeter, se a'tît la pregătirea terenu unde i
duce l
unităţile din Consiliul unic cretarul organizaţiei de lui cit şi la semănat, pen maxim
agroindustrial Hunedoara. partid din sat, au luat tru -a se recupera cit mai şi 22 c
Pentru a realiza o viteză parte la curăţarea şi ferti repede rămînerea în Urmă. locală
sporită. 4e lucru -la discuit, lizarea fîncţelor şi păşuni Cîţiva dintre participanţii la acţiunea de curăţare a j>;\ şunii Lunca Tlmpcî. teor6lo
Proncc
conducerea S.M.A. Hune lor. Dintre pârtiepanţii la TRAIA1M BONDOR
